Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 21 : Te faaroo e te iteraa papû


Pene 21

Te faaroo e te iteraa papû

« Te faaotiraa teitei roa a‘e o te oraraa nei o te imiraa ïa i te Atua e te iteraa e, te ora nei Oia ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

Ua haamata o Howard W. Hunter i te faahotu i to’na iteraa papû i to’na tamariiirii-roa-raa ra i Boise, Idaho. Noa’tu e ere to’na metua tane i te melo no te Ekalesia i taua taime ra, ua atuatu to’na metua vahine ia’na i roto i te evanelia. Te haamana‘o ra oia e, « i piha‘i iho i to’na turi matou i te haapiiraa i te pure ». « Ua farii au i te hoê iteraa papû i to’u tamariiraa i piha‘i iho i te turi o mama ».1

Ua tupu te iteraa papû o Howard i te rahi i te roaraa o te mau matahiti. I roto i te 20raa o to’na matahiti a ora ai oia i Los Angeles Kalifornia, ua haamata oia i te ite i te faufaa o te tuatapaparaa papû o te evanelia. Ua papa‘i oia e, « noa’tu e ua haere au i roto i te mau piha haapiiraa a te Ekalesia i te roaraa o to’u oraraa, to’u araararaa matamua mau i roto i te evanelia, ua tupu ïa i roto i te hoê piha no te haapiiraa Sabati i roto i [te] paroisa no Adams, tei haapiihia e te taea‘e Peter A. Clayton. E ite rahi to’na e te aravihi no te faaûru i te feia apî. Ua tuatapapa vau i te mau haapiiraa, ua tai‘o i te mau titauraa ohipa ta’na i horo‘a mai ia matou, e ua paraparau i te mau tumu parau i faataahia … Te hi‘o nei au i teie tau o to’u oraraa ei taime a haamata ai te mau parau mau o te evanelia i te matara. Ua vai tamau noa to’u iteraa papû no ni‘a i te evanelia, tera râ, i tera taime to’u haamataraa i te maramarama ».2

E rave rahi matahiti i muri a‘e, ua faataa mai te peresideni Hunter e : « Ia tae i te hoê taime e maramarama tatou i te mau parau tumu o to tatou poieteraahia e o vai tatou. I tera iho taime, e turamarama teie mau mea ia tatou, e ei reira te mau taura o to tatou aau e taparuru ai. Teie ïa te taime e tomo ai te iteraa papû i roto i to tatou varua, e i reira tatou e ite ai ma te feaa ore e, o te Atua to tatou metua—te ora nei oia, te vai mau nei oia, e e mau tamarii mau tatou na’na ».3

No ni‘a i te faaroo e te iteraa papû o te peresideni Hunter, ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley e :

No te peresideni Hunter… tei reira te mana rahi o te faaroo. Tei reira te papûraa o te ite no ni‘a i te mau mea hanahana e te mau mea mure ore … E iteraa papû e te ti‘a [to’na] no ni‘a i te huru ora mau o te Atua, to tatou Metua Mure Ore. Ua faaite oia ma te papû i to’na iteraraa papû no ni‘a i te huru atua o te Fatu o Iesu Mesia, te Taraehara o te taata nei ».4

Hōho’a
Te Mesia tei haatihia e te taata

« Te imiraa rahi a‘e o te imiraa ïa i te Atua—no te faataa i to’na vairaa mau, to’na iho mau huru e no te haapapû i te iteraa i te evanelia a ta’na Tamaiti o Iesu Mesia ».

Te mau haapiiraa Howard W. Hunter

1

Na roto i te faaroo, e nehenehe e itehia mai ia tatou te Atua e ia ite e te ora nei Oia.

Te faaotiraa teitei roa a‘e o te oraraa nei o te imiraa ïa i te Atua e te iteraa e te ora nei Oia. Mai te tahi atu mau huru ohipa maitai, e roaa teie i te feia ana‘e o te ti‘aturi e te faaroo i te mau mea ite-ore-hia i te haamataraa.5

Ia fariu te feruriraa o te taata i ni‘a i te Atua e i ni‘a i te mau mea na te Atua, e tupu te tauiraa pae varua i roto i te taata. Na te reira e huti ia’na i ni‘a a‘e i te vahi matarohia e e horo‘a ia’na i te hanahana e i te huru Atua. Mai te mea e, e faaroo to tatou i te Atua, te faaohipa ra ïa tatou i te hoê o te mau ture rahi o te oraraa. Te puai rahi roa a‘e i roto i te natura taata, o te puai pae varua ïa no te faaroo.6

Te imiraa rahi a‘e o te imiraa ïa i te Atua—no te faataa i to’na vairaa mau, to’na iho mau huru e no te haapapû i te iteraa i te evanelia a ta’na Tamaiti o Iesu Mesia. E ere i te mea ohie ia ite i te hoê haro‘aro‘araa hope no ni‘a i te Atua. Titauhia ia imi ma te tuutuu ore, e te vai ra te tahi pae aore roa’tu i ha‘uti‘uti noa a‘e no te titau i teie ite …

No te imi anei i te ite i te mau ihi parau mau e aore râ, no te imi anei i te Atua, ei faaroo to te hoê taata e ti‘a ai. Teie ïa te vahi haamataraa. E rave rahi tatararaa to te faaroo, tera râ, te tatararaa mataro-roa-hia a‘e, ua horoahia mai ïa na te taata papa‘i i te episetole i to Hebera i te na ôraa e : « E teie nei, o te faaroo nei, o te ti‘aturi ïa i te mau mea e tiaihia nei, e te ite i te mau mea aore e hi‘ohia nei » (Hebera 11:1). Oia ho‘i, na te faaroo e horo‘a ia tatou i te ti‘aturiraa i te mau mea e tia‘ihia nei e tatou, e te ti‘aturi papû i te mau mea aore e hi‘ohia nei e tatou … Te feia e imi tuutuu ore i te Atua, eita ratou e ite mata ia’na, e ite râ ratou na roto i te faaroo e, te vai mau ra oia. Ua hau atu ïa i te tia‘i. E faariro te faaroo i te reira ei ti‘aturiraa papû—ei faaiteraa no te mau mea aore e hi‘ohia nei.

Te parau faahou ra te papa‘i episetole i to Hebera [te aposetolo Paulo] : « No te faaroo i ite ai tatou e, no te parau a te Atua na ao nei i hamanihia’i, e ere ho‘i te mau mea e hi‘ohia nei i to te hoê mau mea i itea ra » (Hebera 11:3). I ô nei, te tatarahia nei te faaroo ei ti‘aturiraa e aore râ, ei ti‘aturiraa papû e, i hamanihia te ao nei na roto i te parau a te Atua. Eita e nehenehe e horo‘a i te mau ite no te haapapû i teie ohipa, tera râ, na te faaroo e horo‘a i te iteraa e, te mea ta tatou e ite mata nei i roto i te mau mea maere o te fenua nei e i roto i te natura taatoa, na te Atua ïa i hamani …

E ti‘aturi papû to’u e, te vai mau nei te Atua—te ora nei oia. O Oia to tatou Metua i te Ao ra, e o tatou ta’na mau tamarii varua. Na’na i hamani i te ao e i te fenua e i te mau mea atoa i ni‘a i te fenua, e o oia te tumu o te mau ture mure ore e faatere nei i te ra‘i nui atea. Ua itehia teie mau ture i te tahi vahi iti i muri i te tahi vahi iti a tamau noa ai te taata i ta’na ma‘imiraa, tera râ, i vai noa na te reira e e vai noa â ma te faahuru-ê-ore-hia e a muri noa’tu.7

2

No te farii i te ite no ni‘a e te vai-mau-raa te Atua, titauhia ia tatou ia rohi ma te itoito, ia haapa‘o i To‘na hinaaro, e ia ani i te maramarama na roto i te pure.

No te ite mau e, te vai mau nei te Atua, e ti‘a ia tatou ia pee i te e‘a ta’na i faaite mai no te imiraa. E arata‘i te reira e‘a i ni‘a ; titauhia te faaroo e te ohipa, e, e ere ïa i te e‘a ohie. Teie te tumu e ore ai te taata e rave rahi e pûpû ia ratou iho no te rave i teie ohipa teimaha no te faaiteraa ia ratou iho i te vai-mau-raa te Atua. Aore râ, te rave nei te tahi pae i te e‘a ohie ma te huna e, te vai mau nei oia, e aore râ, ma te pee noa i te haere‘a papû ore o te feia feaa …

I te tahi taime, te auraa o te faaroo, o te ti‘aturiraa ïa e, e parau mau te hoê mea, noa’tu â aita i nava‘i te faaiteraa no te haamau i te iteraa. E ti‘a ia tatou ia tamau noa i te tuatapapa e i te pee i te faaueraa :« E ani, e horo‘ahia mai ta outou ; e imi, e itea ïa ia outou ; e patoto atu, e iritihia mai te opani ia outou : O tei ani ra ho‘i, ua noaa ïa ; e o tei imi ra, ua itea ïa ; e te feia atoa i patoto ra, ua iritihia ïa te opani » (Mataio 7:7-8) …

Te faaite ra te ture e, e ore e roaa ia tatou te mau mea faufaa maori râ, ua hinaaro tatou ia aufau i te hoo i titauhia. E ore roa te ‘aivanaa e farii i te ite maori râ e rave oia i te ohipa ma te itoito no te manuia. Mai te mea aita oia e hinaaro ia na reira, e nehenehe anei ta’na e parau e, aita e ite ‘aivanaa ? … E maamaa atoa ïa to te taata e parau nei e, aita e Atua no te mea noa e, aita oia i hinaaro i te imi ia’na

… Ia hinaaro te hoê taata ia farii i te ite aueue ore no ni‘a i te vai-mau-raa te Atua, titauhia ia’na ia haapa‘o i te mau faaueraa e te mau haapiiraa tumu i faaarahia mai e te Faaora i roto i to’na iho tau taviniraa … Te feia e hinaaro e imi, e faaohipa ia ratou iho, e e haapa‘o i te hinaaro o te Atua, e farii ïa ratou i te iteraa no ni‘a i te vai-mau-raa te Atua.

Ia ite-ana‘e-hia te Atua e te hoê taata e ia maramarama oia i to’na mau haerea, e haapii mai oia e, aore hoê mea i roto i te ra‘i nui atea i tae mai ma te mana‘o-ore-hia, tera râ, no roto mai te mau mea atoa i te hoê faanahoraa opua-ê-hia na. Auê ïa auraa faufaa rahi o te tae mai i roto i to’na oraraa ! E roaa ia’na te haro‘aro‘a tei hau i te ite o teie nei ao. Te mau nehenehe o te ao nei, e ruperupe faahou atu ïa, e te faanahoraa o te ra‘i nui atea, e maramarama faahou atu ïa, e te mau poieteraa atoa a te Atua, e rahi atu ïa te maramaramahia, a hi‘o ai oia i te mau mahana o te Atua ia tae mai e ia reva’tu e te mau pu‘e tau te tahi i muri i te tahi mai te au i to ratou faanahoraa.8

I roto i to’na tau taviniraa, ua faataa te Mesia i te huru e ti‘a ai i te hoê taata ia ite i te parau mau no ni‘a i te Atua. Na ô maira oia, « o tei hinaaro maite i te haapa‘o i to’na ra hinaaro e ite ïa i ta’u e haapii nei e na te Atua e na’u iho » (Ioane 7:17). Ua faataa atoa te Fatu i te hinaaro o te Metua e i te ture tei hau i te rahi i te na ôraa e, « hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa » (Mataio 22:37). Te feia e tutava ia rave i te hinaaro o te Atua e ia haapa‘o i ta’na mau faaueraa, e farii ïa ratou i te heheuraa no ratou iho no ni‘a i te hanahana o te ohipa a te Fatu i te faaiteraa i te Metua.

I te feia e hinaaro nei i te maramarama, te faataa nei te mau parau a Iakobo nahea e noaa mai ai te reira : « Te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra, o tei horo‘a hua mai i te maitai i te taata‘toa ra, ma te pato‘i ore ; e e horo‘ahia mai ta’na » (Iakobo 1:5). Aita e faaiteraa e, te parau nei o Iakobo no ni‘a i te iteraa i te mau mea ia au i te tatararaa a te ihi, te parau nei râ oia no te heheuraa no ni‘a mai o te pahono i te mau uiraa a te taata a pee ai i te faaueraa ia pure …

No reira, tei ia tatou nei te rave‘a no te imiraa i te Atua e te mau mauhaa no te faaoti i teie imiraa—te faaroo, te here e te pure. Ua faaoti te ihi i te mau ohipa faahiahia no te taata, eita râ te reira e faaoti i te mau ohipa tei titauhia i te taata ia rave no’na iho, e te ohipa rahi roa a‘e o te imiraa ïa i te vai-mau-raa te Atua. E ere i te ohipa ohie ; e ere i te ohipa mâmâ ; tera râ, mai ta te Fatu i parau ra, « e rahi roa to ratou utu‘a e to ratou hanahana e vai â te reira e a muri noa’tu » (PH&PF 76:6).9

3

Titauhia ia tatou ia ti‘aturi ei reira e ite mata ai.

Ua hinaaro o Toma ia ite hou a ti‘aturi ai oia.

I te ahiahi o te mahana o te ti‘a-faahou-raa, ua fâ maira Iesu e ua ti‘a i rotopu i ta’na mau pĭpĭ i roto i te piha tei opanihia. Ua faaite oia ia ratou i to’na na rima i patitihia i te naero, e i to’na ao‘ao i patiahia i te omore. Aita o Toma, hoê no te tino ahuru ma piti, i reira a tupu ai teie ohipa, tera râ, na te tahi pu‘eraa i parau ia’na e, ua ite ratou i te Fatu e ua paraparau mai oia ia ratou … Ua feaa te mana‘o o Toma, e na ô atura oia i te mau pĭpĭ :

« … I ore au i ite i te puta auri i ta’na rima ra, e aore i tuu i ta’u rima i taua puta auri ra, e aore ho‘i ta‘u rima i tuu i ta’na aoao ra, e ore roa ïa vau e faaroo » (Ioane 20:25)

… E nehenehe e parau e, ua riro o Toma ei faaauraa no te varua o to tatou nei anotau. Eita oia e mauruuru i te hoê noa a‘e mea aita oia e ite, noa’tu e, ua parahi na oia i piha‘i i te Fatu e ua ite i ta’na mau haapiiraa no ni‘a i te faaroo e te mana‘o feaa … E ore te faaroo e na ni‘a a‘e i te mana‘o feaa i te taime e titau ai te hoê taata ia tape‘a e ia ite roa ei reira e ti‘aturi ai.

Aita o Toma i hinaaro ia ti‘a i ni‘a i te faaroo. Ua hinaaro oia i te faaiteraa papû o te reira mau mea. Ua hinaaro oia i te ite, eiaha râ te faaroo. No te tau tahito te ite, no te mea na te mau mea o to tatou iteraa tahito ra e horo‘a ia tatou i te ite, are‘a te faaroo ra, no te tau a muri a‘e ïa—te vahi ite-ore-hia aita â i taahihia’tura e tatou.

Te mana‘o nei tatou ia Toma te taata tei ratere na muri iho i te Fatu e tei paraparau i te Fatu, e tei ma‘itihia e a’na. I roto ia tatou, ua hinaaro tatou ia fariu Toma i ni‘a i te tau a muri a‘e ma te ti‘aturi i ni‘a i te mau mea ite-ore-hia i taua taime ra, eiaha râ e parau e, « Te hi‘o ra te ti‘aturi ïa » …

E horo‘a te faaroo ia tatou i te ti‘aturi i roto i te mau mea ite-ore-hia.

Hoê hepetoma i muri a‘e, tei roto â te mau pĭpĭ i taua fare nei â i Ierusalema. Tei roto atoa o Toma ia ratou i taua taime ra. Ua tapirihia te opani, tera râ, ua haere maira Iesu, ti‘a a‘era i rotopu ia ratou e na ô a‘era, « ia ora na outou.

« Ua fariu maira ia Toma, ua parau maira, a faatoro mai na to rima, e a hi‘o mai na ho‘i i ta‘u rima nei ; e a faatoro mai na ho‘i i to rima e fafa i ta’u aoao, eiaha e faaroo taata, e faaroo râ » (Ioane 20:26–27) …

« Ua parau maira Iesu ia’na, no te mea te hi‘o mai nei oe ia‘u, e Toma, i faaroo ai oe : e ao to te feia aore i ite ia‘u e faaroo mai ai » ([Ioane] 20:29).

Ua riro te ohipa i tupu ei hoê o te mau haapiiraa rahi no te mau anotau atoa. Ua parau o Toma e, « te hi‘o nei o te ti‘aturi ïa », na ô atura râ te Mesia e : « Te ti‘aturi nei o te hi‘o ïa » …

Na te aposetolo Paulo i horo‘a mai i te hi‘oraa mau o te faaroo i roto i ta’na episetole i to Hebera : « E teie nei, o te faaroo nei, o te ti‘aturi ïa i te mau mea e tia‘ihia nei, e te ite i te mau mea aore e hi‘ohia nei » (Hebera 11:1).

Aita teie parau e parau nei no te hoê ite hope roa, te faataa nei râ e, te faaroo ra, o te mea ïa e horo‘a i te hoê taata i te papû e aore râ, i te ti‘aturiraa i roto i te mau mea tei roto â i te tau a muri a‘e. Te vai nei paha te reira mau mea i teie taime, e mea na roto râ i te faaroo te reira e tupu ai. E horo‘a te faaroo ia tatou i te ti‘aturi i roto i te mau mea ite-ore-hia e aore râ, e nehenehe e haapapûhia.

Te itehia ra e, ua mo‘e te ti‘aturiraa o Toma i roto i te tau a muri a‘e. Ua hi‘o oia i te tau no mutaa ra. Ua hinaaro oia i te tapa‘o haapapûraa no te mau mea aore i itehia i taua taime ra. Te feia tei mo‘e e aore râ, tei ere i te faaroo, te ora nei ïa i roto i te tau no mutaa ra—ua mo‘e te tia‘iraa no te tau a muri a‘e. Auê te tauiraa rahi o te tae mai i roto i te oraraa o te taata o te itehia ia’na te faaroo aueue ore e noaa ai te haapapûraa e te ti‘aturiraa.

Hōho’a
Te Mesia e te taata matapo

« Ua ti‘aturi te taata matapo e ua ti‘a ia’na ia ite ».

Aita te taata fanau-matapo-hia i feaa ; ua ti‘aturi oia i te Faaora.

Mai te mea e, e huri tatou i te pene iva a Ioane, te tai‘o nei tatou i reira i te tahi atu ohipa tei tupu i Ierusalema i reira ho‘i te mata o te hoê taata fanau-matapo-hia i ite ai. E Sabati taua mahana ra, e mai te mea ra, tei te hiero Iesu i ite atu ai oia i te taata matapo, e ua ui maira ta’na mau pĭpĭ ia’na :

« … E rabi, na vai te hara, na’na iho anei, e na na metua anei, i fanau matapo mai ai oia ?

« Ua parau atura Iesu, e ere i to te hara a teie nei taata e te hara a na metua ra, no te mea râ ia itea te ohipa a te Atua ia’na nei.

« E rave au i te ohipa a tei tono mai ia’u nei ra, oi vai a‘e te ao : te fatata mai nei ho‘i te ru‘i, aore roa e aata e ohipa i reira.

« Te parahi nei au i te ao nei, o vau te maramarama o teie nei ao » (Ioane 9:2–5).

Ua tufa ihora Iesu i te huare i raro i te repo, ua oi ihora i te huare i te repo. Parai atura i te repo i te mata o taua taata matapo ra, ua parau atura ia’na ia haere e horoi i to’na mata i te vairaa pape ra i Siloama. Ahiri o Toma teie taata, e haere anei oia mai tei faauehia ra, e aore râ, e ui anei oia e : « E aha te maitai e roaa mai i te horoiraa i roto i te mau pape tahito o taua vairaa pape repo ra » ? e aore râ « E aha te raau rapaau e vai ra i roto i te huare tei oihia i te repo o te fenua » ? Ia faaroo-ana‘e-hia’tu, aita i hape roa teie mau uiraa, tera râ, ahiri te taata matapo i feaa e i uiui, ua vai matapo noa ïa oia. No te mea râ e faaroo to’na, ua ti‘aturi oia e ua rave mai teie i faauehia ia’na. Ua haere atura oia e horoi i roto i te vairaa pape, e ho‘i maira, ua ite. Te ti‘aturi nei o te hi‘o ïa …

« E ao to te feia aore i ite ia’u e faaroo mai ai ».

Ua ti‘aturi te taata matapo e ua ti‘a ia’na ia ite. Ua pato‘i Toma ia ti‘aturi e tae roa‘tu e, ua ti‘a ia’na ia hi‘o. Ua î te ao nei i te Toma, tera râ, e rave rahi mai te taata matapo no Ierusalema ra. Te farerei nei te mau misionare o te Ekalesia i teie na huru taata e piti i te mau mahana atoa a hopoi ai ratou i ta ratou parau poro‘i i to te ao nei, te parau poro‘i o te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘i-faahou-hia mai … Te ti‘aturi nei te tahi pae, ua faaroo e ua bapetizohia. Eita te tahi pae e farii no te mea eita ta ratou e nehenehe e hi‘o e aore râ e tape‘a.

Aore e faaiteraa haapapû e te vai papû e te nehenehe e tape‘a-roa-hia no te parau e, te ora nei te Atua, noa’tu râ, e rave rahi mirioni tei roaa te iteraa e, te ora nei oia, na roto i taua faaroo ra tei riro ei faaiteraa no te mau mea ite-ore-hia. E rave rahi o te parau nei i ni‘a i te mau misionare e, « e farii au i te bapetizoraa mai te mea e, e nehenehe ta’u e ti‘aturi e, ua fâ mai te Metua e te Tamaiti ia Iosepha Semita ra ». No teie ohipa, aore e faaiteraa haapapû e te vai papû e te nehenehe e tape‘a-roa-hia, tera râ, no te feia tei haaputapûhia e te Varua, o te faaroo ïa tei mono mai ei faaiteraa no te mau mea ite-ore-hia. A haamana‘o na i te mau parau a te Fatu tei faatasaurohia a ti‘a ai oia i mua ia Toma :

« E ao to te feia aore i ite ia‘u e faaroo mai ai » ([Ioane] 20:29).

Te feia e ti‘aturi na roto i te faaroo e ite ïa ratou.

Te amui nei au i to’u iteraa papû i te mau iteraa papû o te mau misionare e rave rahi tauatini e, te ora nei te Atua, o Iesu te Faaora o te ao nei, e o te feia e ti‘aturi na roto i te faaroo e ite ïa ratou.10

4

Ia faaohipa tatou i to tatou faaroo e arata‘i te reira i to tatou iho iteraa papû.

I te tamariiraa, ua farii tatou i te mau mea ta to tatou mau metua e aore râ to tatou mau orometua haapii e parau mai ia tatou no to tatou ti‘aturi ia ratou. E ou‘a te hoê tamaiti na‘ina‘i na te hoê vahi teitei ma te ri‘ari‘a ore mai te mea e parau to’na metua tane ia’na e, e haru oia ia’na. Te vai ra te faaroo o teie tamarii na‘ina‘i e, eita to’na metua tane e vaiiho ia’na ia marua i raro. Ia haere teie mau tamarii i te paariraa, e haamata ratou i te feruri no ratou iho, i te uiui e i te feaa i taua mau mea ra e ore e ti‘a ia tape‘ahia. E mea aroha na’u te feia apî tamaroa e tamahine ia ô ana‘e te mau feaaraa ti‘a i roto i to ratou feruriraa e ia ô ratou i roto i te aroraa no te tatara i te mau feaaraa. E nehenehe teie mau feaaraa e faatîtîaifarohia, mai te mea e, e hinaaro ti‘a to ratou ia ite i te parau mau, na roto i te faaohiparaa i te tautooraa morare, i te pae varua e i te pae feruriraa. E maiha mai ratou mai te aroraa, tomo atu ai i roto i te faaroo papû a‘e e te puai a‘e e te rahi a‘e, no teie tautooraa ta ratou. Ua haere ratou na te hoê faaroo ohie, e te ti‘aturi, haere atu na roto i te feaa e te aroraa, tomo atu ai i roto i te hoê faaroo paari o te faahotu mai i te iteraa papû.11

Te horo‘a nei te mau piahi e rave rahi hora i roto i te mau piha ma‘imiraa ihi no te ite i te parau mau. Mai te mea e, e na reira atoa ratou no te faaroo, no te pure, no te faaoreraa hapa, no te haehaa e no te here, e itehia ïa ia ratou te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu Mesia, oia tei horo‘a mai i teie mau parau tumu.12

E ere te evanelia a Iesu Mesia i te hoê noa evanelia no te ti‘aturiraa ; e faanahoraa ho‘i no te ohipa … Aita oia i parau e, « a hi‘o noa » i ta’u evanelia ; ua parau râ oia e, « a ora » i te reira ! Aita oia i parau e, « a hi‘o i te faanahoraa e te faahoho‘araa nehenehe » ; ua parau râ oia e, « a haere, a rave, a ite, a putapû, a horo‘a, a ti‘aturi ! » …

Ua riro te ohipa ei hoê o te mau niu tumu o te iteraa papû no te taata iho. Te faaiteraa papû a‘e, o te faaiteraa ïa no roto mai i te iteraa o te taata iho. I te taime a pato‘ito‘i ai te mau Ati Iuda i te haapiiraa tumu ta Iesu i haapii i roto i te hiero, ua pahono atura oia e, « … e ere i ta’u ta’u e haapii nei, na’na râ na tei tono mai ia’u nei ». E ua tuu maira oia i te taviri o te iteraa papû o te taata iho, « o tei hinaaro maite i te haapa‘o i to’na ra hinaaro e ite ïa i ta’u e haapii nei e na te Atua e na’u iho » (Ioane 7:16-17).

Te faaroo ra anei to tatou tari‘a i te faaueraa a te Faaora i roto i teie faahitiraa parau ? « O te hinaaro maite i te haapa‘o… e ite ïa ! » Ua apo mai o Ioane i te auraa o teie faaueraa e ua haapapû mai i te auraa i roto i ta’na [episetole]. Ua parau oia e, « O tei parau e, te ati ra oia ia’na, e faaau oia i to’na iho haerea e mai to’na atoa ra haerea e ti‘a’i » (1 Ioane 2:6).

Eita e nava‘i ia parau noa, ia farii noa, ia ti‘aturi noa. Eita ratou e hope maitai roa e tae roa’tu i te taime e huri ratou i ta ratou mau parau ei ohipa itoito i roto i te oraraa tamahana. O teie ïa te tumu maitai roa a‘e o te iteraa papû o te taata iho. E ite te hoê taata no te mea ua tamata roa oia. Aita e titauhia ia’na ia parau e, « te parau nei te taea‘e Jones e, e parau mau, e te ti‘aturi nei au ia’na ». E nehenehe ta’na e parau e, « ua ora vau i teie parau tumu i roto i to’u iho oraraa, e ua ite au na roto i ta’u iho tamataraa e, e nehenehe ia na reira. Ua ite au i ta’na faaûruraa, ua tamata i to’na faufaa, e ua ite au e, e mea maitai. E nehenehe ta’u e faaite papû i to’u iho iteraa e, e parau tumu mau teie ».

E rave rahi taata e mau nei i te reira huru iteraa papû i roto i to ratou iho oraraa, e aita e ite nei i to’na faufaa. Aita i maoro a‘enei ua parau te hoê tamahine e, « aita to’u e iteraa papû no ni‘a i te evanelia. Ahani pai te vai ra. Te farii nei au i to te reira mau haapiiraa. Ua ite au e, te tupu ra te reira i roto i to’u oraraa. Te ite ra vau i te tupuraa i roto i te oraraa o vetahi ê. Ahani pai te Fatu i pahono mai i ta’u mau pure e i horo‘a mai i te hoê iteraa papû no’u, o vau ïa te hoê o te mau taata ora oaoa roa a‘e ! » Te mea ta teie tamahine i hinaaro o te hoê ïa semeio ; tera râ ua ite a‘ena oia i te semeio o te evanelia i te faananearaa e i te faateiteiraa i to’na iho oraraa. Ua pahono te Fatu i ta’na mau pure. Ua noaa to’na iteraa papû, aita râ oia i ite atu i te reira ei iteraa papû.13

Na ni‘a i to’u ti‘araa ei aposetolo faatoro‘ahia e ei ite taa ê no te Mesia, te horo‘a’tu nei au ia outou na i to’u iteraa papû hanahana e, o Iesu te Tamaiti a te Atua … E mea na roto i te mana o te Varua Maitai au e faaite nei i to’u iteraa papû. Ua ite au e te vai mau nei te Mesia mai te huru e, ua ite to’u mata e ua faaroo to’u tari‘a. Ua ite atoa vau e, e haapapû te Varua Mo‘a i te parau mau o to’u iteraa papû i roto i te aau o te feia atoa e faaroo nei na roto i te tari‘a o te faaroo.14

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Te haapii nei te peresideni Hunter e, « te faaotiraa teitei roa a‘e o te oraraa nei o te imiraa ïa i te Atua e te iteraa e, te ora nei Oia » (tuhaa 1). E aha te ohipa a te faaroo i roto i te manuiaraa o teie imiraa ? E aha te mau iteraa tei tauturu ia outou no te imiraa i te Atua e te iteraa e, te ora nei Oia ?

  • Te parau nei te peresideni Hunter e, « e ere i te ohipa ohie » e « ere i te ohipa mâmâ » te fariiraa i te iteraa e, te vai mau nei te Atua. I to outou mana‘o, no te aha e mea faufaa te ohipa tuutuu ore no te farii i taua iteraa ra ? No te aha e mea faufaa ia haapa‘o i te mau faaueraa no te ite i te Atua ?

  • I roto i te tuhaa 3 te faaohipa nei te peresideni Hunter i te taa-ê-raa i rotopu ia Toma e te taata fanau-matapo-hia no te haapii e, mai te mea e, e ti‘aturi tatou, e ti‘a ia tatou ia ite. Nahea teie mau mana‘o to te peresideni Hunter e nehenehe ai e faaohipahia i roto i to tatou oraraa ? Nahea te faaohiparaa i te faaroo i ti‘a ai ia outou ia ite ?

  • A hi‘o faahou i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter tei haapii mai e, o te faaohiparaa i to tatou faaroo te taviri no te farii i te hoê iteraa papû (a hi‘o i te tuhaa 4). E aha te tahi mau rave‘a e nehenehe ai outou e faaohipa i to outou faaroo ? Nahea e ti‘a ai i te faaroo ia upooti‘a i ni‘a i te mana‘o feaa ? Nahea te faaohiparaa i to outou faaroo i te tautururaa i to outou iteraa papû ia puai a‘e ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Ioane 17:3 ; Hebera 11:1–6 ; Alama 5:45–48 ; 30:40–41 ; 32:26–43 ; Etera 12:4, 6–22 ; Moroni 10:4–5 ; PH&PF 42:61

Tauturu haapiiraa

« A ui i te mau uiraa e tura‘i nei i te mau piahi ia imi i te mau pahonoraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e i roto i te mau haapiiraa a te mau peropheta o te tau hopea nei » (Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 62).

Te mau nota

  1. I roto i J M. Heslop, « He Found Pleasure in Work », Church News, 16 no novema 1974, 4, 12.

  2. I roto Eleanor Knowles, Howard W. Hunter (1994), 70–71.

  3. The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 48.

  4. Gordon B. Hinckley, « A Prophet Polished and Refined », Ensign, Eperera 1995, 35.

  5. « Faith as the Foundation of Accomplishment », Instructor, Fepuare 1960, 43.

  6. I roto Conference Report, Eperera 1960, 124–25.

  7. « To Know God », Ensign, Novema 1974, 96–97.

  8. I roto Conference Report, Eperera 1970, 7-10.

  9. « To Know God », 97.

  10. I roto Conference Report, Atopa 1962, 22-24.

  11. « Secretly a Disciple? » Improvement Era, Titema 1960, 948.

  12. The Teachings of Howard W. Hunter, 48.

  13. I roto Conference Report, Eperera 1967, 115-16.

  14. « An Apostle’s Witness of Christ », Ensign, Tenuare 1984, 70.