Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 9 : Te ture no te tuhaa auhuru


Pene 9

Te ture no te tuhaa auhuru

« E tae mai te iteraa papû no te ture no te tuhaa ahuru ia orahia te reira ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

Na mua noa‘e to Howard W. Hunter e Claire Jeffs faaipoiporaahia, ua haere Howard e farerei i to’na episekopo no te parau faati‘a o te hiero. Ua maere roa oia e, i roto i ta’na uiuiraa, ua ani mai te episekopo mai te peu e ti‘a ia’na ia atuatu i ta’na vahine e te hoê utuafare e ta’na moni e apî ra. Te faahaamana‘o ra Howard e, « I te parauraa’tu vau ia’na e fea moni ta’u e noaa nei, ua parau mai oia i te tumu no to’na feaaraa e maraa anei ia’u i te atuatu i te hoê vahine ia au i te tino moni ta’u i aufau i te tuhaa ahuru ».

Na mua’tu i te reira taime, aita o Howard i riro ei taata aufau i te tuhaa ahuru ti‘a no te mea aita oia i maramarama i te faufaa no te aufauraa i te tuhaa ahuru ti‘a. Ua faataa mai oia e, « no te mea e ere to’u metua tane i te melo no te Ekalesia a faaea ai au i to matou fare i tera mau matahiti, aita te tuhaa ahuru i paraparauhia na e aita vau i feruri rii a‘e i te faufaa o te reira ».

Ua parau Howard e, a paraparau noa ai raua te episekopo, « na roto i to’na huru marû… ua haapii mai te episkepo ia’u i te faufaa o teie ture e i to’u parauraa’tu ia’na e, e mai tera taime atu e riro atu vau ei taata aufau ti‘a i te tuhaa ahuru, ua haere te uiuiraa i mua e ua matara ia’na to’u hepohepo a faaî e a tuurima ai oia i te parau faati‘a ».

I te parauraa’tu Howard ia Claire i teie ohipa i tupu, ua ite aera oia e, i aufau ti‘a noa na Claire i te tuhaa ahuru ti‘a. « Ua faaoti a‘era maua e, e ora maua i teie ture i roto i to maua faaipoiporaa e e na mua roa te tuhaa ahuru », ua parau mai oia.1

Hōho’a
E tamaroa e papa‘i ra i ni‘a i te parau ô

« E haapuai te aufauraa i te tuhaa ahuru i te faaroo, e e haamaraa te reira i te faito varua e te puai varua, e e haapaari atoa te reira i te iteraa papû ».

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

E mea ohie te tatararaa a te Fatu i te ture no te tuhaa ahuru

Te parau-ohie-hia nei te ture [no te tuhaa ahuru] ei « tuhaa ahuru no ta ratou apî e noaa mai » (PH&PF 119:4). Te apî, o te faufaa ïa tei ô mai, te moni faafaitoraa e te apî i ni‘a i te hoê ohipa. O te moni ava‘e o te rave ohipa, o te faufaa e ô mai no te ohipa o te hoê taiete, o te apî o te taata faaapu e te taata hamani tauihaa, e aore râ o te moni e noaa mai na roto i te tahi noa’tu rave‘a ê. Ua parau te Fatu e, e riro te reira ei ture tumu « e a muri noa’tu » mai tei tupu i mutaa ra.2

Mai te tahi atoa mau faaueraa e ture a te Fatu, e mea ohie [te ture no te tuhaa ahuru] mai te peu e faaroo rii noa to tatou. Te parau maoti nei te Fatu e, « a rave i te toma o te numera e a faanuu mai i te hoê a‘e numera ». O te ture ïa no te tuhaa ahuru. E mea ohie roa.3

2

Mai te haamataraa mai â te ture no te tuhaa ahuru e te tamau noa nei i teie mahana.

Te faahiti-taa-ê-raa e te faahiti-matamua-raa o te parau « tuhaa ahuru » i roto i te Bibilia, tei roto ïa i te buka matamua o te Faufaa Tahito. Ua farerei Aberama… ia Melehizedeka, te arii o Salema e te tahu‘a ho‘i o te Atua Teitei Roa. Ua haamaitai Melehizedeka ia’na, e ua « tuu maira [Aberama] i te ahuru i taua mau tao‘a’toa » (Genese 14:20).

I te tahi rii noa pene i muri mai i roto i taua buka nei, ua euhe Iakoba i Betela, e ua na ô atura : … « e te ahuru o te mau mea’toa ta oe e ho mai na’u nei, e hopoihia ïa e au na oe » [Genese 28:20–22].

Te toru o te faahitiraa, ua tu‘ati ïa i te ture Levitiko. Ua parau te Fatu na roto ia Mose :

« E te ahururaa’toa o te fenua, to te huero o te fenua, e te maa’toa no te mau raau ra, na Iehova ïa : ua haamo‘ahia na Iehova » (Levitiko 27:30).

I raro a‘e i te ture Levitiko, e horo‘ahia te tuhaa ahuru i te mau ati Levi no te atuaturaa ia ratou, e e faaueraa ta ratou ia aufau i te ahururaa o ta ratou i farii ia au i te mau parau ta te Fatu i horo‘a ia Mose :

« E parau atu oe i te Ati Levi, e na o atu ia ratou, ia noaa ia outou i te tamarii a Iseraela, ta ratou mau ahururaa i horo‘ahia e au ei tufaa na outou, e hopoi outou i te tahi ahururaa no roto i taua mau ahururaa ra ei terume na Iehova i reira » (Numera 18:26).

E faaiteraa papû teie e, ua riro na te ture no te tuhaa ahuru ei tuhaa no te ture Levitiko tei aufauhia e te nunaa—e tae noa’tu e te mau ati Levi iho tei faauehia ia aufau i te tuhaa ahuru i ni‘a i te tuhaa ahuru ta ratou i farii mai.

Te vai ra te taata tei faaoti i to ratou mana‘o e, ua riro noa te ture no te tuhaa ahuru ei ture na te mau ati Levi, te haapapû mai nei râ te tuaai e, ua riro te reira e e riro noa’tu ho‘i ei ture nui. E ture tumu te reira i roto i te ture a Mose. Ua vai a‘ena te reira mai te haamataraa mai â e ua ite-atoa-hia ho‘i i roto i te ture a te nunaa no Aiphiti, i Babulonia e tae roa’tu i roto i te mau aamu o te Bibilia. Ua faahitihia te reira e te peropheta Amosa [hi‘o Amosa 4:4] e e Nehemia atoa tei faauehia e patu faahou i te mau papa‘i no Ierusalema ra [hi‘o Nehemia 10:37–38 ; 12:44 ; 13:5, 12]. Aita i maoro roa i muri mai, ua haamata atoa mai Malaki i te tahi ohipa rahi mau no te patu-faahou-raa i te faaroo e te faito morare o te nunaa. I roto i ta’na tautooraa rahi hope no te aro i te mana‘o nounou o tera nau feia tei parau ia ratou iho ei taata faaroo, ua parau faahapa atu oia ia ratou i te hara i mua i te Atua.

« E haru anei te taata nei i ta te Atua ? Ua haru maira outou i ta’u ra. Te parau nei râ outou, i haru matou i ta oe i te aha ? I te ahuru o te tao‘a ra e te terume.

« Ua roohia-mau-hia outou e te katara, ua haru mai ho‘i outou ia’u, o te fenua taatoa nei â.

« Hopoi mai na outou i te ahuru atoa o te mau tao‘a i roto i te fare vairaa, ia maahia tau fare nei, e tamataraa te reira iau nei, te parau maira Iehova Sabaota ra ; i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te ra‘i ra a ninii atu ai i te tao‘a rahi roa ei maitai no outou » (Malaki 3:8–10) …

Te opani nei te mau parau a Malaki i te Faufaa Tahito ma te faahiti-faahou-raa i te ture no te tuhaa ahuru, no te faaite atoa mai e, aita i faaorehia te reira ture tei haamauhia mai te haamataraa mai â. E te haamata nei ïa te tau tuuraa no te Faufaa Apî i raro a‘e i teie faaueraa …

Aita i maoro roa i muri mai i te faaho‘i-faahou-raa-hia mai te evanelia i roto i teie tau tuuraa, ua horo‘a mai te Fatu i te hoê heheuraa i to’na mau taata na roto i te peropheta o teie anotau ma te faataa mai i te ture :

« E ia oti te reira, o ratou o tei aufau i te ahururaa mai te reira e aufau ia ratou i te tuhaa ahuru no ta ratou apî e noaa mai i te mau matahiti atoa ; e e riro teie ei ture tumu ia ratou ra e a muri noa’tu, no ta’u autahu‘araa mo‘a, te na reira maira te Fatu » (PF&PH 119:4).4

3

E horo‘a e e titauraa ia aufau noa tatou te tuhaa ahuru.

Ua riro te tuhaa ahuru ei ture na te Atua i ta’na mau tamarii, are‘a râ, tei te taata iho te hinaaro ia aufau i te reira. E ia au i teie huru faanahoraa, e ere te reira i te mea taa ê roa i te ture no te Sabati e aore râ i te tahi noa’tu o ta’na mau ture. E nehenehe ta tatou ia pato‘i i te hoê e aore râ i te taatoaraa o te reira. Na tatou e hinaaro ia haapa‘o, teie râ, e ere no te mea ua pato‘i tatou i te aufauraa, ua faaore-atoa-hia ïa e aore râ ua iritihia te ture.

E mai te peu na te taata iho e hinaaro, ua riro anei ïa te tuhaa ahuru ei horo‘a e aore râ ei titauraa ia aufau ? E taa-ê-raa rahi e vai ra i rotopu i teie na mea e piti. Te horo‘a, o te tuuraa ïa i te moni e aore râ te hoê faufaa ma te hinaaro mau e ma te hi‘o ore i te tahi noa’tu mea. E mea tamoni ore. Aita e titauraa i ni‘a i te hoê taata ia pûpû i te hoê horo‘a. E mai te peu e horo‘a te tuhaa ahuru, e horo‘a’tu ïa tatou i te mea e au ia tatou, i te taime e au ia tatou, e aore râ, aita roa’tu e horo‘a. Tei ni‘a roa’tu râ ïa to tatou Metua i te Ao ra i te ti‘araa taata taparu mai ia ratou e vai ra na te pae puromu e o ta tatou e taora atu i te tahi toata ia haere atu tatou na piha‘i iho.

Na te Fatu i haamau i te ture no te tuhaa ahuru, e no te mea e ture te reira, e titauraa ïa i ni‘a ia tatou ia haapa‘o i te reira mai te peu ua here tatou ia’na e ua hinaaro tatou ia haapa‘o i ta’na mau faaueraa e ia farii i ta’na mau haamaitairaa. E ia hi‘ohia mai te reira, ua riro atura ïa ei tarahu. Te taata aita e aufau nei i ta’na tuhaa ahuru no te mea e tarahu ta’na, e ti‘a ia’na ia ui ia’na iho e, aita atoa anei ta’na e tarahu i te Fatu ra. Ua parau te Fatu e : « Tera râ, e mata na outou i te imi i te basileia o te Atua na mua roa, e to’na ra parau-ti‘a ; e amuihia mai hoi teie mau mea atoa ia outou na » (Mataio 6:33).

Eita ta tatou e nehenehe e haere i te pae hiti‘a o te râ e i te pae too‘a o te râ i te hoê â taime. Eita e ti‘a ia tatou ia tavini i toopiti, te Atua e mamona. Te taata e pato‘i i te ture no te tuhaa ahuru, e taata ïa tei ore i tamata rii a‘e i te reira. Oia mau, e titauhia te tahi aufauraa. E titauhia te ohipa e te mana‘o e te tautooraa no te ora i te hoê noa’tu ture o te evanelia e aore râ i te hoê noa’tu parau tumu …

Peneia‘e ihoa ua riro ta tatou tuhaa ahuru ei horo‘a e ei titauraa ia aufau. Te titauraa ia aufau, e titauraa ïa i mua i te Fatu. Te horo‘a, e pûpûraa ïa i mua i to tatou taata tupu no te paturaa i te basileia o te Atua. Mai te peu e haapa‘o maite te hoê taata i te pororaa a te mau misionare, te huru haapiiraa a te Ekalesia, te faanahoraa rahi no te haapiiraa e te faanahoraa paturaa i te mau fare pureraa, e tae mai ia’na te iteraa e, e ere te aufauraa i te tuhaa ahuru i te hopoi‘a teimaha, e fana‘oraa rahi râ. Te horo‘ahia nei te mau haamaitairaa o te evanelia i te taata e rave rahi na roto i te tuhaa ahuru.5

Hōho’a
E tuahine e horo‘a ra i ta’na vehi rata i te episekopo

« E ere te aufauraa i te tuhaa ahuru i te hopoi‘a teimaha, e fana‘oraa rahi râ ».

4

Te hoê ô na te Fatu, e pûpûraa ïa e pau i te taata horo‘a te tahi faufaa.

I roto i te 2 Samuela 24:18–25 te tai‘o nei tatou e, eita Davida e riro i te pûpû i te Fatu i te hoê ô tei horo‘a-noa-hia mai. E mea papû e, ua feruri oia e, aita ana‘e te taata horo‘a e pau i te tahi faufaa no te pûpû atu i ta’na horo‘a, aita ïa te reira i te mea tu‘ati e aore râ i te mea tano ei ô na te Fatu.

Ua parau te Mesia e, e mea maitai a‘e te horo‘a’tu i te rave mai [hi‘o Te Ohipa 20:35], tera râ, te vai nei te taata, e horo‘a ratou mai te peu eita ratou e pau i te tahi noa’tu faufaa. Aita te reira e tu‘ati nei i te mau haapiiraa a te Fatu, o oia tei parau e : « O te taata i hinaaro i te pee mai ia’u, e faaru‘e oia ia’na iho » (Mataio 16:24).

Te vai nei te taata aita e ora nei i te ture no te tuhaa ahuru no te pau e vai ra i reira i te pae no te faufaa. E ere roa ïa te feruriraa o Davida, eita ho‘i oia e riro i te pûpû atu i te hoê ô i te Fatu maori râ, e pau oia te tahi faufaa. Te mo‘ehia ra te mau parau tumu rahi morare e pu‘ohu nei i te ture no te tuhaa ahuru e te feia e aufau ore nei i te tuhaa ahuru, e te ere ra ratou i te maramarama no ni‘a i teie ture e te tumu ho‘i o te reira.6

5

E hopoi mai te aufauraa i te tuhaa ahuru i te mau haamaitairaa rarahi.

Na te Fatu i horo‘a i te ture [no te tuhaa ahuru]. Ia pee tatou i ta’na ture, e manuia rahi tatou, ia hi‘o ana‘e râ tatou e, e rave‘a maitai a‘e ta tatou i ite, e tae tatou i te manuia-ore-raa. A ratere noa ai au no te haapa‘o i te Ekalesia, e ia ite mata atu vau i te mau faahopearaa no te aufauraa i te tuhaa ahuru, e tae mai te mana‘o rahi e, e ere te reira i te hopoi‘a teimaha, e haamaitairaa rahi râ.7

A aufau i te tuhaa ahuru ti‘a. Te haapii mai nei teie ture mure ore, tei heheuhia mai e te Fatu e o tei haapa‘ohia e te mau peropheta mai mutaa ra e tae roa mai i teie tau, e tuu i te Fatu na mua roa i roto i to tatou oraraa. Eita paha tatou e anihia ia faatusia i to tatou fare e to tatou oraraa, mai te mau Feia Mo‘a matamua ra. Teie te opuaraa i mua ia tatou i teie mahana, ia upooti‘a i to tatou peu pipiri. Te aufau nei tatou i te tuhaa ahuru no te mea ua here tatou i te Fatu, e ere no te mea e faufaa ta tatou ia na reira. E nehenehe ta tatou ia ti‘aturi i te Fatu no te haamatararaa i te mau « haamaramarama o te ra‘i » (Malaki 3:10) ia manii mai te mau haamaitairaa i ni‘a i te feia haapa‘o maitai.8

Te pee nei tatou i te parau tumu ia faaho‘i i te Fatu i te tahi tuhaa no to’na mau maitai i ni‘a ia tatou, e teie tuhaa, o te tuhaa ahuru ïa. Te tuhaa ahuru… na te taata iho ïa e hinaaro ia aufau. E nehenehe ta tatou e aufau i te tuhaa ahuru e aore râ aita. Te feia e na reira nei, e mau haamaitairaa to ratou eita e apohia mai e te tahi noa’tu taata ê.9

[Ua riro na] Mary Fielding Smith ei metua vahine pionie eita e mau ia tape‘a, e vahine ivi ho‘i no te patereareha Hyrum Smith [Hairamu Semita], te taea‘e o te peropheta … I te hoê tau faatupuraa raau, te iriti ra te utuafare i ta’na vairaa umara putete, ua parau oia i ta’na na tamaroa ia rave mai i te tahi mau pute umara, te mea maitai roa a‘e, no te afa‘i atu i te fare no te tuhaa ahuru.

Ua haere roa mai te papa‘i parau e farerei ia’na i mua i tera fare, ma te [pato‘i] i te rahiraa umara putete ta ta’na na tamaroa e amo maira. « E te tuahine Smith iti e », ua parau atu oia, ma te haamana‘o atoa paha i te mau tamataraa e te mau tusia atoa ta’na i ratere, « eita e tano ia aufau mai oe i te tuhaa ahuru ». Ua… huru faahapa rii oia ia’na i te aufauraa i ta’na tuhaa ahuru, ma te pii ia’na i te mau huru i‘oa atoa, mai te hoê vahine paari ore e te feruri ore i to’na ananahi …

Ua ti‘a mai râ teie vahine ivi iti ma te parau e, « mea haamâ na’u oe e William. E aha, te pato‘i mai ra oe ia’u i teie haamaitairaa ? Ahani aita vau e aufau i ta’u tuhaa ahuru, e nehenehe ïa ta’u e tia‘i noa ia tuu mai te Fatu i Ta’na mau haamaitairaa i ni‘a ia’u ; te aufau nei au i ta’u tuhaa ahuru, eiaha no te mea noa e ture teie na te Atua, no te mea atoa râ e haamaitairaa ta’u e tia‘i nei i reira. Na roto i te haapa‘oraa i teie ture e te tahi atoa mau ture, te ti‘aturi nei au e manuia to’u oraraa e e fana‘o to’u utuafare » (Joseph Fielding Smith, Life of Joseph F. Smith [Salt Lake City, 1938], 158–59).10

E ti‘a ia riro te parau tumu no te tuhaa ahuru ei ohipa rahi a‘e i te tai‘oraa numera, rahi a‘e i te auraro-noa-raa i te hoê ture. Ua faahapa te Fatu i te mau Pharisea no to ratou auraro-noa-raa i te tuhaa ahuru i ni‘a i te raau faanoanoa maa ma te ore e tomo rii a‘e i roto i te faito varua e pu‘ohu nei i te reira [hi‘o Mataio 23:23]. Ia aufau tatou i ta tatou tuhaa ahuru, no to tatou anei here i te Fatu, e ia au i to tatou iho ti‘amâ e faaroo, e riro te atearaa ia’na i te iti mai e te auraa taamu ia tatou e ia’na i te piri roa mai. E matara mai tatou mai te haavîraa o te faatureraa, e e putapû tatou i te varua e i te hoêraa e te Atua.

E haapuai te aufauraa i te tuhaa ahuru i te faaroo, e e haamaraa te reira i te faito varua e te puai varua, e e haapaari atoa te reira i te iteraa papû. E faatae mai te reira i te mana‘o mauruuru no te iteraa e, te haapa‘o ra te tahi i te hinaaro o te Fatu. E hopoi mai te reira i te mau haamaitairaa o te tae mai no te horo‘araa’tu ia vetahi ê na roto i te faaohiparaa i te tuhaa ahuru. Eita e ti‘a ta tatou ia pato‘i i teie mau haamaitairaa no tatou. Eita e ti‘a ta tatou ia ore e aufau i te tuhaa ahuru. E tu‘atiraa papû to tatou i to tatou nei ananahi e i teie mahana nei. Te mea ta tatou e horo‘a nei, e te huru ta tatou e horo‘a nei, e te rave‘a ho‘i no tatou ia pahono i ta tatou mau titauraa i mua i te Fatu, e auraa mure ore ïa to te reira.

E tae mai te iteraa papû no te ture no te tuhaa ahuru ia orahia te reira.11

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • A hi‘o faahou i te tatararaa no te ture no te tuhaa ahuru i roto i te tuhaa 1. E aha te tuhaa ahuru ? E aha ta tatou e nehenehe e haapii mai mai roto mai i te peresideni Hunter no ni‘a i te huru ohie o te ture no te tuhaa ahuru ?

  • E aha te mau hi‘oraa ta outou i apo apî mai mai roto mai i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter no ni‘a i te tuhaa ahuru i roto i te mau tau ? (A hi‘o i te tuhaa 2). I to outou mana‘o, no te aha i hinaaro ai te peresideni Hunter ia tatou ia maramarama e, « ua riro… e e riro noa’tu ho‘i [te ture no te tuhaa ahuru] ei ture nui ? » 

  • Nahea ta tatou tuhaa ahuru e riro ai ei « horo‘a e [ei] titauraa ia aufau ? » (A hi‘o i te tuhaa 3). Nahea te aufauraa i te tuhaa ahuru e faaite nei i to tatou here i te Fatu ? Nahea tatou e tae ai i te mana‘o e, ua riro te aufauraa i te tuhaa ahuru ei fana‘oraa eiaha râ ei hopoi‘a teimaha ?

  • No te aha e ti‘a i te hoê ô na te Fatu ia riro ei pûpûraa e pau te taata horo‘a i te tahi faufaa ? (A hi‘o i te tuhaa 4). Nahea i te upooti‘a i te tahi noa’tu tamataraa e aore râ otoheraa ia aufau i te tuhaa ahuru ?

  • A hi‘o faahou i te mau haamaitairaa e rave rahi ta te peresideni Hunter i parau mai e tae mai na roto i te aufauraa i te tuhaa ahuru (hi‘o i te tuhaa 5). E mea nahea to outou iteraa i te reira mau haamaitairaa i roto i to outou oraraa ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Alama 13:15 ; PH&PF 64:23 ; 104:14–18 ; 119 ; 120 ; Bible Dictionary, « Tithe »

Tauturu haapiiraa

Ia tai‘o matamua outou i te hoê pene, e nehenehe e tai‘o viti na mua i te reira e aore râ e hi‘o i te mau upoo parau no te ite rii mai i te mea e vai ra i roto. I muri iho, e tai‘o faahou atu ai i te pene, ma te haere marû noa e ma te tuatapapa hohonu atu â. E nehenehe atoa e tai‘o i te mau tuhaa tata‘itahi ma te tape‘a i te mau uiraa e au i te reira i roto i te upoo. A na reira ai outou, e riro outou i te haamatara mai i te tahi mau iteraa e mau faaohiparaa hohonu.

Te mau nota

  1. I roto Eleanor Knowles, Howard W. Hunter (1994), 80–81.

  2. The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 105 ; hi‘o atoa Conference Report, Eperera 1964, 35.

  3. The Teachings of Howard W. Hunter, 105.

  4. I roto i te Conference Report, Eperera 1964, 33-35.

  5. I roto i te Conference Report, Eperera 1964, 35-36.

  6. The Teachings of Howard W. Hunter, 106 ; hi‘o atoa Conference Report, Eperera 1964, 33.

  7. The Teachings of Howard W. Hunter, 105.

  8. The Teachings of Howard W. Hunter, 105.

  9. « Dedication of Goteborg Chapel » .\(a‘oraa tei horo‘ahia i Suede, i te 10 no setepa 1967), 1, Fare vairaa buka aamu a te Ekalesia, Roto Miti.

  10. Howard W. Hunter, That We Might Have Joy (1994), 136–37.

  11. I roto Conference Report, Eperera 1964, 36.