Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 11: Te faito rahi mau


PENE 11

Te faito rahi mau

« Na te tautoo-tamau-raa i roto i te mau mea iti ha‘iha‘i i te mau mahana atoa e arata‘i atu i te faito rahi mau ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

Ua haapii te peresideni Howard W. Hunter e, eita te faito rahi mau e tae mai na roto i to tatou manuiaraa i roto i te ao nei, mai roto mai râ « i nau tauasini raveraa iti… taviniraa e faatusiaraa o te riro nei ei horo‘araa e aore râ ei haamo‘eraa ia tatou i roto i te taviniraa ia vetahi ê e i te Fatu »1 Ua ora te peresideni Hunter ia au i teie haapiiraa. Eita oia e imi i te mori pura e te haapopouraa a vetahi ê, e rave râ oia i te mau ohipa taviniraa e te faatusiaraa i te mau mahana atoa ma te ore e itehia mai i te rahiraa taime.

Te hoê hi‘oraa no te taviniraa huru ite-ore-hia a te peresideni Hunter, o ta’na ïa atuaturaa i ta’na vahine a mauiui ai oia no to’na ea tei ino roa mai i roto i nau ahuru matahiti e hau atu. I te omuaraa o te mau matahiti 1970, ua haamata Claire Hunter i te mauiui te upoo e te mo‘e i te meharo. I muri mai ua fifi haere to’na mafatu, e ua fifi atu ra oia ia paraparau e ia faaohipa i to’na rima. Titauhia i te haamataraa to’na vairaa i te atuaturaa tamau, ua rave te peresideni Hunter tei noaa ia’na a rave faaoti noa’toa ai i ta’na mau hopoi‘a ei aposetolo. Ua faaau oia i te tahi taata no te faaea i piha‘i iho ia Claire i te ao, e na’na e atuatu i te pô.

I te matahiti 1981, ua manii te toto o to’na roro e eita atura ta’na e nehenehe faahou e haere e e paraparau ho‘i. Atira noa’tu, i te tahi mau taime e tauturu te peresideni Hunter ia’na ia ti‘a mai mai ni‘a mai i to’na parahiraa tura‘i, a tape‘a maitai ai ia’na no te oriori rii, mai te mau matahiti na mua’tu.

I te tupuraa te piti o te maniiraa toto o to’na roro, ua onoono te mau taote ia tuuhia o’na i roto i te hoê pû haapa‘o taata, e ua parahi oia i reira i na ava‘e hopea e 18 o to’na oraraa. I te roaraa o te reira taime, ua haere mai te peresideni Hunter e hi‘o ia’na i te mau mahana atoa taa ê noa’tu te mau taime ua tere atu oia no te ohipa a te Ekalesia. Ia ho‘i mai oia, e haere afaro atu oia mai te tauraa manureva e hi‘o ia’na. I te rahiraa taime, te ta‘oto ra oia e aore râ eita oia e taa mai i te taata, ua tamau noa râ te peresideni Hunter i te parau ia’na i to’na here ma te hi‘o e, e mea maitai to’na faaearaa.

I te tahi atu mahana, ua parau mai Elder James E. Faust no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti no te peresideni Hunter, ua na ô oia e, « ua riro te atuaturaa here e te marû i ta’na vahine ia Claire, no te maororaa hau i te ahuru matahiti a mauiui ai oia, ei pûpûraa huru arii rahi roa ino no te hoê tane i ta’na vahine, o ta tatou e rave rahi i ite i roto i to tatou oraraa »2

I muri mai i te pohe o te peresideni Hunter, ua faahaamana‘o te hoê parau no’na i roto i te Ensign i ta’na mau haapiiraa no ni‘a i te faito rahi mau ma te tatara potopoto mai i te huru te reira i arata‘i i to’na oraraa :

« Noa’tu eita oia iho e rave i te faaauraa ia’na i te mau mea no to’na huru haapae-roa-raa i te faahiahia ia’na, ua tu‘ati maitai te peresideni Hunter i ta’na iho tatararaa no te faito rahi. Ua mahuta mai teie faito rahi no’na i te mau taime o to’na oraraa i te atea ê o te mau mori pura e a faaoti ai oia ia huri i te avei‘a o ta’na mau ma‘itiraa ma te haapapû mai, ma te tamata faahou â ia ore ana‘e e manuia e ma te tauturu i to’na taata tupu. Ua itehia teie huru to’na i roto i to’na aravihi ia manuia i roto i ta’na mau tautooraa rau mai te pehe, te haapiiraa ture, te ohipa, te mau auraa e to te ara, te ohipa tamutaraa e na ni‘a roa ho‘i te riroraa ei ‘tavini maitai e te haavare ore’ na te Fatu [Mataio 25:21] …

« No te ahuru ma maha o te Peresideni o te Ekalesia, ua riro te rave-faaoti-raa i te mau opuaraa a te Fatu ei ohipa pipiri ore e te au, mai ta’na atoa ohipa ei tamarii haapiiraa, ei metua tane apî, ei episekopo pûpû ia’na iho e ei aposetolo rohirohi ore. I te hi‘oraa a Howard W. Hunter, titauhia no te ô vine a te Fatu te atuaturaa tamau, e te mea noa ta to’na Fatu i titau ia’na, oia ho‘i, ia riro ei ‘tavini maitai e te haavare ore’. I rave faaoti na te peresideni Hunter i te reira ma te faito rahi mau, ma te ara tamau noa i te hi‘oraa o te Faaora, o ta’na i tavini e tae noa’tu te hopea ».3

Hōho’a
Howard e o Claire Hunter

Howard e o Claire Hunter

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

Pinepine te tatararaa a to te ao nei no te faito rahi i te faahahi ê i te taata ma te tuu mai i te mau faaauraa atâta.

E mea oaoa te rahiraa o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e te au nei ratou i te mau rave‘a rau o te oraraa. Te vai nei râ to’u mana‘ona‘oraa i te tahi o tatou o te ore e oaoa nei. Te vai nei vetahi o tatou o te mana‘o nei e, mea atea â tatou i te faito teitei e roaa ia tatou. Te vai nei to’u mana‘ona‘oraa taa ê i te feia tei ora ma te parau ti‘a e o te mana‘o nei râ e—no te mea aita i rae‘a ia ratou te manuiaraa i roto i te ao nei e aore râ i roto i te Ekalesia mai ta vera ma—ua manuia ore ïa. Te hinaaro nei tatou tata‘itahi ia rae‘a te tahi faito rahi teitei i roto i te oraraa. E e aha pai e ore ai ? Mai ta te tahi i parau na, te vai nei i roto ia tatou i te hoê mihi-faahuehue-raa rahi i to te ra‘i (Hi‘o Hebera 11:13–16 ; PH&PF 45:11–14).

Na te iteraa o vai tatou e e aha ho‘i ta tatou e nehenehe e riro mai e haapapû ia tatou e, aita ihoa e mea eita e roaa i te Atua. Mai te tau [o te Paraimere] a hinaaro ai Iesu ia tatou ia riro ei Hihi mahana i te taime ua haapii papû a‘e tatou i te mau parau tumu niu o te evanelia, ua haapiihia ia tatou ia tutava no te maitai-roa-raa. E no reira, e ere i te ohipa apî na tatou te paraparauraa i te faufaa ia rae‘a i te hoê faito maitai. E hiti mai te tafifiraa i te taime a taui mai ai te mau titauraa opûpû a to te ao i te auraa no te faito rahi.

E aha te faito rahi mau ? E aha te mea e faariro ai i te hoê taata ei taata faito rahi ?

Te ora nei tatou i roto i te hoê ao, mai te huru ra e, o to’na iho huru faito rahi ta’na e arue nei ma te hamani atoa mai i to’na iho mau aito. Te faa‘ite nei te tahi uiuiraa i rotopu i te feia apî mai te ahuru ma va‘u matahiti i te piti ahuru ma maha e, i teie mahana, e mea au a‘e na te feia apî i te mau taata « puai e te haere o’na ana‘e e te upooti‘a noa’tu te fifi » e te imi papû nei ratou i te faahoho‘a i to ratou oraraa i ni‘a i teie huru tupumoea e te « moni pau ore. » I roto i te mau matahiti 1950, o teie te tahi o te mau aito, oia ho‘i, Winston Churchill, Albert Schweitzer, te peresideni Harry Truman, te Arii vahine Elizabeth, e o Helen Keller—e vahine papa‘i e e vauvau parau o tei riro atoa ei vahine mata ru‘i e te tari‘a turi. E mau taata teie tei tauturu i te faatupu i te ohipa i roto i te aai e aore râ tei itehia no to ratou oraraa faaûru. I teie mahana, te mau aito numera hoê, o te mau taata ha‘uti teata rahi ïa e te tahi atoa mau taata rauti, e tapa‘o teie ua taui to tatou huru (Hi‘o U.S. News & World Report, 22 no eperera 1985, te mau api 44–48).

Eita ihoa te mau aito o te ao nei e vai maoro roa i roto i te feruriraa o te taata ; noa’tu râ, eita tatou e ere i te mau aito e te mau taata rarahi. Fatata i te mau mahana atoa e faaroo tatou no te mau ma‘ona tei haru i te rê apî ; no te mau aivanaa tei hamani i te mau matini uira apî faahiahia e te tahi atoa mau matini e faanahoraa ; e no te mau taote tei faaora i te ma‘i na roto i te mau rave‘a apî. Te faaroo noa nei tatou no te tahi mau taata ha‘uti upaupa navenave mau e te tahi atoa mau rauti, e no te tahi mau tahu‘a ano‘ihi, te mau taata papa‘i fare e te mau tamuta fare aravihi rahi mau. Te tupita-haere-hia nei tatou i te mau faatianianiraa a te mau ve‘a papa‘i, a te mau iri piaraa e a te afata teata, mai ta ratou mau hoho‘a no te taata niho uouo maitai e te hoho‘a mata haaviti, ahuhia i te ahu faa‘eta, o te rave ra i te mea e rave te taata « manuia »

E no to tatou hi‘o-noa-raa i te tatararaa a to teie nei ao no te faito rahi, ua taa ihoa ïa ia tatou e, e faaau tatou i to tatou vairaa i to vera ma—o ta ratou e faa‘ite mai—e e faaau atoa tatou i te mea ua fana‘o tatou e te mea ua fana‘o vera ma. Noa’tu â pai e maitai ta tatou e nehenehe e apo mai mai roto mai i te faaauraa i te hoê mea, e noa’tu â pai e noaa mai te faaitoitoraa ia tatou no te rave-faarahi-raa i te maitai ma te haamaitai i to tatou oraraa, pinepine atoa tatou i te vaiiho i te faaauraa au ore e te tano ore ia haamou i to tatou oaoa a faatupu ai te reira i te mana‘o rae‘a ore e te tu‘ati ore e te manuia ore. I te tahi mau taime, te arata‘i-hape-hia nei tatou e te faaea nei tatou i ni‘a i to tatou manuia-ore-raa ma te hi‘o ore i te mau tuhaa o to tatou oraraa tei reira te mau mea rii tumu no te faito rahi mau.4

Hōho’a
E tane e tauturu ra i te hoê vahine ruhiruhia

« [E tae mai] te faito rahi mau… na roto i nau tauasini raveraa iti e te taviniraa e te faatusiaraa o te riro nei ei horo‘araa e aore râ ei haamo‘eraa ia tatou i roto i te taviniraa ia vetahi ê e i te Fatu ».

2

Na te tautoo-tamau-raa i roto i te mau mea iti ha‘iha‘i i te mau mahana atoa e arata‘i i te faito rahi mau.

I te matahiti 1905, ua faahiti te peresideni Joseph F. Smith i teie parau hohonu mau no ni‘a i te faito rahi :

« E ô roa paha te mau mea ta tatou e parau nei ei mea maere e te faahiahia e te mâtau ore i roto i te aai, e ere râ te reira te ora mau.

« Ia hi‘o-pauroa-hia’na‘e, o te raveraa i te mau mea ta te Atua i faaue ia riro ei tuhaa mâtau na te taata nei te faito rahi mau iho. O te riroraa ei metua tane manuia e ei metua vahine manuia te mea rahi a‘e i te riroraa ei tenerara manuia e ei faatere hau manuia » (Juvenile Instructor, 15 no titema 1905, api 752).

E uiraa e hiti mai nei mai roto i teie faahitiraa parau : E aha tera mau mea ta te Atua i faaue ia riro ei « tuhaa mâtau na te taata nei » ? Papû roa e, te vai nei i roto, te mau mea e ti‘a ia rave no te riro ei metua tane maitai e ei metua vahine maitai, ei tamaiti maitai e ei tamahine maitai, ei piahi maitai e ei hoa piha maitai e ei taata tupu maitai

… Na te tautoo-tamau-raa i roto i te mau mea iti ha‘iha‘i i te mau mahana atoa e arata‘i atu i te faito rahi mau. A taa noa’tu te reira, o tera nau tauasini raveraa iti e te taviniraa e te faatusiaraa o te riro nei ei horo‘araa e aore râ ei haamo‘eraa ia tatou i roto i te taviniraa ia vetahi ê e i te Fatu. Tei roto atoa te noaaraa te hoê ite no to tatou Metua i te Raʻi e no te evanelia. Tei roto atoa ho‘i te hopoiraa mai ia vetahi ê i roto i te faaroo e te faahoaraa o te basileia. Aita teie mau mea e farii pinepine nei i te tau‘araa e te faatietieraa a to te ao.5

3

Ua mana‘ona‘o noa te peropheta Iosepha i te mau ohipa rii taviniraa e te atuaturaa ia vetahi ê.

Aita Iosepha Semita e haamana‘o-pinepine-hia ra ei tenerara, ei tavana oire, ei taata papa‘i fare, ei papa‘i ve‘a faatere e aore râ ei taata horo i roto i te ma‘itiraa peresideni. Te haamana‘o nei râ tatou ia’na ei peropheta no te Faaho‘i-faahou-raa mai, ei taata pûpû ia’na i te hereraa i te Atua e i te faahaereraa i Ta’na ohipa i mua. Ua riro te peropheta Iosepha Semita ei keresetiano i te mau mahana atoa. Ua mana‘ona‘o noa oia i te mau mea iti, i te mau ohipa rii taviniraa e te atuaturaa ia vetahi ê. Ei tamaroa ahuru ma toru matahiti, ua apee Lyman O. Littlefield i te puhaparaa no Ziona a haere ai ratou i Missouri. I te tahi mahana, ua faati‘a mai oia i teie ohipa rii tei tupu e o ta’na râ i tape‘a noa i roto ia’na ei ohipa taviniraa rahi i roto i te oraraa o te peropheta :

« E mea rave ‘atâ roa teie tere no matou paatoa, e no te mauiui pae tino, ano‘ihia i te ite no te mau hamani-ino-raa i faaoromaihia e to matou mau taea‘e ta matou e tere ra no te tauturu atu, ua topa roa vau i roto i te mana‘o turuma » A faaineine ai te puhaparaa ia tere, ua parahi rohirohi au i raro ma te mana‘o hepohepo rahi i te hiti o te puromu. O te peropheta te taata ohipa rahi roa ; noa’tu râ, i te iteraa mai oia ia’u, ua vaiiho oia i te umeumeraa o te tahi atu mau ohipa no te parau mai i te tahi parau tamahanahana i te hoê tamarii. Ma te tape‘a i to’u upoo, ua parau mai oia, ‘Aita anei e vahi no oe, e ta’u tamaiti ? Ia ore, e ti‘a ia matou ia faataa mai te tahi.’ Ua mau roa teie ohipa i roto i to’u feruriraa e aita te tau maoro e te mau matahiti haamauiui i tumâ i te reira » (I roto George Q. Cannon, Life of Joseph Smith the Prophet, Salt Lake City: Deseret Book Co., 1986, api 344).

I te tahi atu taime, i te tonoraa te tavana Carlin no Illinois i te sherif Thomas King no te mataeinaa no Adams e te tahi atoa pŭpŭ iti fa‘ehau no te haere e haru mai i te peropheta e tuu atu ai ia’na i roto i te rima o na ti‘a o te tavana Boggs no Missouri, ua ma‘i-roa-hia te shérif King. I Nauvoo, ua rave te peropheta i te shérif i roto i to’na fare no te atuatu ia’na e maha mahana, mai te hoê taea‘e te huru (Ibid., api 372). E ere teie mau ohipa rii maitai, teie mau ohipa rahi taviniraa, i te tahi mea mâtau-ore-hia e te peropheta.

A papa‘i ai oia no ni‘a i te tomoraa o te fare toa [a te peropheta Iosepha Semita] i Nauvoo, ua parau Elder George Q. Cannon :

« Aita te peropheta iho i haamarirau no te faaô ia’na i roto i te imiraa tapihoraa e tapihaaraa ; ua riro te evanelia ta’na i poro no te faaoraraa i te pae tino mai te faateiteiraa i te pae varua ; e ua hinaaro oia ia amo i ta’na tuhaa no teie ohipa. E ua na reira oia ma te mana‘o ore i to’na iho apî » (Ibid., api 385).

E i roto i te hoê rata, ua papa‘i te peropheta :

« Ua î roa [te fare toa ofa‘i araea ute‘ute] i te taata e ua ti‘a vau i tera mahana atoa i muri mai i te vahi aufauraa, no te horo‘a ma te faaea ore i te mau tauihaa, mai te mau taata hoo te huru, no te tauturu atu i tera mau feia e riro i te ere i te maa Noela e te maa matahiti apî inaha aita ta ratou e tihota, e pape tuhituhi, e maa vine e te vai atura ; e no to’u atoa au i te reira, inaha, e mea au na’u ia tia‘i i te Feia Mo‘a e ia riro ei tavini no ratou paatoa, ma te ti‘aturi e, e faateiteihia vau i te taime mau o te Fatu » (Ibid., api 386).

No ni‘a i tera ohipa i tupu, ua parau George Q. Cannon :

« Auê ïa hoho‘a i mua i to tatou mata ! Te oaoa e te te‘ote‘o nei teie taata tei ma‘itihia e te Fatu no te haamau i te niu o Ta’na Ekalesia e no te riroraa ei peropheta e ei peresideni no te reira, i te tia‘iraa i to’na mau taea‘e e tuahine mai te hoê tavini te huru … Aita Iosepha i ite i te hoê noa a‘e mahana aita oia i mana‘o e, te tavini ra oia i te Atua e te hi‘o-au-hia nei oia e te mata o Iesu Mesia no to’na faa‘iteraa i te maitai e te aupururaa « i te iti ha‘iha‘i roa » (Ibid., api 386).6

Hōho’a
Iosepha Semita e tauturu ra i te tahi taata paari

« Ua riro te peropheta Iosepha Semita ei keresetiano i te mau mahana atoa. Ua mana‘ona‘o noa oia i te mau mea iti, i te mau ohipa rii taviniraa e te atuaturaa ia vetahi ê ».

4

E tae mai te faito rahi mau na roto i te faaoroma‘i-noa-raa i roto i te mau fifi o te oraraa e na roto i te taviniraa ma te ore e itehia mai, i te rahiraa taime.

Te riroraa ei papa‘i parau manuia no te pŭpŭ peresibutero e aore râ ei orometua manuia no te Sotaiete Tauturu e aore râ ei taata tupu aroha e aore râ ei hoa faaroo maite, te reira mau paha te auraa mau no te faito rahi mau. Te raveraa i te maitai roa e noaa ia tatou i mua i te mau fifi mâtauhia o te oraraa—e oia atoa i mua i te manuia-ore-raa—e te tamau-noa-raa i te faaoroma‘i i roto i te mau fifi o te oraraa a riro noa’tu ai teie mau fifi ei hopoi‘a ei rave‘a faahaereraa ia vetahi ê i mua e ei oaoa atoa ho‘i e ei faaoraraa mure ore roa ho‘i—o te reira ïa te faito rahi mau.

Tatou paatoa tei hinaaro ia rae‘a te tahi faito rahi teitei i roto i te oraraa. E rave rahi ho‘i tei manuia a‘ena i roto i te mau mea rarahi ; e te vai ra te tutava nei ia rae‘a te tahi faito rahi. Te faaitoito atu nei au ia outou ia manuia, e a manuia ai, ia haamana‘o o vai outou. Eiaha e vaiiho i te haavarevareraa a te faito rahi o to te ao nei, e faito rahi ma‘ue ho‘i, ia upooti‘a i ni‘a ia outou. E rave rahi taata tei mo‘e roa i to ratou varua no tera huru faahemaraa. Aita e faufaa ia hoo i to outou i‘oa—noa’tu te moni. Te faito rahi mau, o te vai-haapa‘o-maitai-noa-raa ïa—« Haapa‘o maitai i te faaroo ta to tatou nau metua i poihere, haapa‘o maitai i te parau mau i pohe ai te maratiri » (Hymns, 1985, no. 254).

Te ti‘aturi nei au e, ua rahi te mau aito rahi tei ite-ore-hia e tei aramoinahia i rotopu ia tatou. Te parau nei au no outou o te rave nei i te mau mea e ti‘a ia outou ia rave ma te vai mû e te tamau noa. Te parau nei au no te feia e ti‘a noa mai nei ma te hinaaro ia rave. Te parau atu nei au no teie faaotiraa maere o te hoê metua vahine, i tera hora e tera hora, i te ao e te po, ia faaea noa no te aupuru i te tamarii tei ma‘ihia a haere ai ta’na tane i te ohipa e aore râ i te haapiiraa. Te parau atoa’tu nei au no te feia e pûpû nei i to ratou toto e aore râ o te tauturu nei i te feia ruhiruhia. Te haamana‘o nei au ia outou o te rave faaoti nei ma te haapa‘o maitai i ta outou mau hopoi‘a no te autahu‘araa e no te Ekalesia, e ia outou atoa te mau piahi haapiiraa e papa‘ipa‘i nei i te tahi rata i te fare no te haamauruuru i to outou nau metua no to raua here e ta raua tautururaa mai.

Te parau atoa nei au no te feia e ninii nei i roto ia vetahi, i te faaroo e te hiaai ia ora i te evanelia—ratou e ohipa itoito nei no te paturaa e no te faaau-haere-raa i to vetahi ê oraraa i te pae tino, i te pae sotiare e i te pae varua. Te parau atu nei au no te feia haavare ore e te maitai o te ohipa papû nei i roto i ta ratou mau ohipa i te mahana e o te riro atoa nei ei tavini na te Fatu e ei tia‘i mamoe no ta’na nana.

Atira ïa, aita vau e tamata nei i te faaiti i te mau manuiaraa a to te ao nei tei horo‘a mai ia tatou e rave rahi roa rave‘a ma te faafana‘o atoa mai i te ta‘ere e te nahonaho e te anaanataeraa i roto i to tatou nei oraraa. Te parau nei râ vau e, e tamata na tatou i te tutonu papû i ni‘a i te mau mea o te oraraa o te riro mai ananahi ei mea faufaa rahi roa. Te haamana‘o ra paha outou e, o te Faaora tei parau e : « E tei rahi ra i roto ia outou na, ei tavini ïa no outou » (Mataio 23:11).7

5

E titau te faito rahi mau i te mau taahiraa tamau e te ha‘iha‘i e i te tahi taime mâtauhia i roto i te hoê tau roa.

Ia ite a‘ena tatou i te taata tei monihia e aore râ, tei manuia vave roa—e au e, i tera noa iho pô. Te ti‘aturi nei râ vau e, noa’tu â teie huru manuiaraa e nehenehe e tae mai i te tahi taata tei ore roa’tu i tafifi maoro i roto i te oraraa, aore e ohipa mai te faito rahi. Te manuiaraa i te faito rahi mau, e ohipa tau roa ïa. E e tupu atoa paha te tahi taupupuraa. Eita paha te faahopearaa e ite-maitai-hia, tera râ, mai te huru ra e, e titau-noa-hia te mau taahiraa au e te tamau e te ha‘iha‘i e i te tahi taime te taahiraa mai te mau taahiraa atoa, no te hoê tau roa. Ia haamana‘o tatou e, o te Faaora tei parau e : « Na roto i te mau mea iti nei e tupu mai ai tei rahi roa ra » (PH&PF 64:33).

E ere roa’tu te faito rahi mau i te faahopearaa no te tahi rê tei tanohia e aore râ no te hoê noa iho tautooraa e aore râ manuiaraa. E titau te faito rahi i te faahoturaa o te huru. E titau te reira i te mau faaotiraa tano e rave rahi i roto i te mau ma‘itiraa o te mau mahana atoa i rotopu i te maitai e te ino, mai ta Elder Boyd K. Packer i parau a na ô ai oia e, « E mea na roto i te mau matahiti teie mau ma‘itiraa rii ha‘iha‘i e haaputuhia ai no te faa‘ite papû mai e aha to tatou faufaa mau » (Ensign, Novema 1980, api 21). E faa‘ite atoa mai te reira mau ma‘itiraa e aha tatou.8

6

Pinepine te mau ohipa mâtauhia i te faatupu i te ohipa maitai roa i ni‘a ia vetahi ê.

Ia hi‘opo‘a ana‘e tatou i to tatou oraraa, e mea faufaa ia hi‘o tatou, eiaha te mau manuiaraa noa, te huru oraraa atoa râ ta tatou i haa mai. E mea taa ê tatou tata‘itahi, tatou iho to tatou hiro‘a ; e mea taa ê te vahi i haamatahia tatou i roto i teie hororaa no te oraraa ; e pu‘e tareni e te aravihi ta tatou iho ; e mau tamataraa e e mau haavîraa ta tatou iho e ti‘a ia aro. E no reira, eita e ti‘a ia tatou ia haavâ ia tatou iho e na reira atoa to tatou mau manuiaraa ma te hi‘o noa i te rahi e aore râ te aano e te numera o to tatou mau manuiaraa ; e ti‘a ia hi‘o-atoa-hia te huru oraraa i tera taime e te ohipa i tupu i ni‘a ia vetahi ê maoti ta tatou mau tautooraa.

Na teie hi‘oraa hopea i roto i ta tatou hi‘opo‘araa ia tatou iho—te ohipa i tupu i ni‘a ia vetahi ê—o tei riro i te tauturu ia tatou ia maramarama no te aha e ti‘a ai ia hi‘o-faufaa-hia te ohipa au e te mâtau o te oraraa. Pinepine roa, te mau ohipa mâtau ta tatou e rave nei i te faatupu i te ohipa maitai rahi i roto i te oraraa o vetahi ê, ia faaauhia i te mau mea ta to te ao nei e faaau pinepine roa nei i te faito rahi.9

7

Na te raveraa i te mau mea ta te Atua i faaue ei mea faufaa, e arata‘i atu ia tatou i te faito rahi mau.

I to’u nei hi‘oraa, mai te huru ra e, e rae‘a-noa-hia te huru faito rahi ta to tatou Metua i te Raʻi i hinaaro ia tatou ia imi, i te rima o te feia tei roto i te upe‘a o te evanelia. Ua rau roa ino te mau rave‘a na tatou no te raveraa i te mau mea ohie e rave rahi e te ha‘iha‘i ho‘i o te riro ei faarahi i to tatou faito i te hopea. I te feia tei pûpû i to ratou oraraa no te tavini e no te faatusia no to ratou utuafare, no vetahi ê e no te Fatu, teie te parau a‘o maitai roa a‘e, a rave rahi atu â i te reira.

I te feia e faahaere ra i te ohipa a te Fatu i mua na roto i te mau rave‘a faahiahia e te vai mû noa, ia ratou tei riro ei miti no te fenua e ei puai no te ao e ei ivi tua no te fenua tata‘itahi—ia outou te parau ohie nei matou i to matou faahiahia ia outou. Mai te peu e faaoroma‘i outou e tae noa’tu i te hopea, e mai te peu e vai itoito outou i roto i te iteraa papû no Iesu, e roaa ia outou te faito rahi mau, e e ora i te hoê mahana i mua i te aro o to tatou Metua i te Raʻi ra.

Mai ta te peresideni Joseph F. Smith i parau, « Eiaha na tatou e tamatamata i te mono i te oraraa mau i te mea haavare » (Juvenile Instructor, 15 no titema 1905, api 753). E haamana‘o na tatou e, na te raveraa i te mau mea tei faauehia mai e te Atua ia hi‘o ei mea faufaa e te hinaarohia e te titauhia ho‘i e arata‘i i te faito rahi mau i te hopea, noa’tu â to te ao hi‘oraa i te reira ei mea faufaa ore e te iti.

E ti‘a ia tatou ia tutava i te haamana‘o i te mau parau a te aposetolo Paulo, mai te peu ihoa râ aita tatou e oaoa nei i to tatou oraraa e te mana‘o nei ho‘i aita i rae‘a te tahi huru faito rahi. Ua papa‘i oia :

« To tatou ho‘i pohe iti poto mâmâ i teie nei, te faatupu nei ïa i te ora rahi roa teimaha e te mure ore no tatou ;

« Tatou ho‘i e haapa‘o nei, eiaha i te mau mea hi‘ohia ra, i te mau mea hi‘o-ore-hia râ : o te mau mea e hi‘ohia nei ho‘i, no vaivai a‘e ïa ; are‘a te mau mea hi‘o-ore-hia, e ti‘a mau â ïa i te vairaa » (2 Korinetia 4:17-18).

E mea faufaa te mau mea ha‘iha‘i. Aita tatou e haamana‘o nei i te tino moni tei pûpûhia e te Pharisea, i te lepeta râ a te vahine ivi, e ere i te mana e te puai o te nuu Philiseti ra, o te itoito râ e te mana‘o papû o Davida.

Eiaha na to tatou aau ia fiu i te raveraa i te mau ohipa o te mau mahana atoa ta te Atua i faaue mai ei « tuhaa mâtau na te taata nei ».10

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • No te aha i te tahi taime e mea taa ore tatou no ni‘a i te faito rahi mau ? (A hi‘o i te tuhaa 1). No te aha te tatararaa a to te ao nei no te faito rahi e faatupu nei i roto i te taata i te mana‘o manuia ore e te oaoa ore ?

  • E aha te taa-ê-raa i roto i te tatararaa a te peresideni Hunter no te faito rahi mau ia faaauhia i te tatararaa a to te ao nei ? (A hi‘o i te tuhaa 2). Nahea teie tatararaa no te faito rahi mau e nehenehe e tauturu ia outou i roto i te oraraa ? A feruri na i te tahi o « te mau mea iti ha‘iha‘i » e tano ia horo‘a rahi atu â i te taime e te mana‘ona‘oraa.

  • E aha ta outou e faahiahia nei i roto i te mau ohipa iti taviniraa a Iosepha Semita tei vauvauhia mai i roto i te tuhaa 3 ? E aha te tahi o te mau ohipa iti taviniraa tei haamaitai ia outou ?

  • A tai‘o maite i te mau hi‘oraa i roto i te tufaa 4 o te itehia nei i roto i te faito rahi mau. E aha te mau mea ta outou i ite i te taata ia rave o te faa‘ite nei i te faito rahi mau mai te reira te huru ?

  • E aha ta tatou e nehenehe e apo mai i roto i te mau haapiiraa o te tuhaa 5 no ni‘a i te rave‘a no te manuia i te faito rahi mau ?

  • E aha te tahi hi‘oraa ta outou i ite no te mau « ohipa mâtauhia ta tatou e rave ra o te faatupu nei i te ohipa maitai rahi i roto i te oraraa o vetahi ê » ? (A hi‘o i te tuhaa 6).

  • A feruri maite i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter i roto i te tuhaa 7. Nahea te taviniraa e te faatusiaraa e arata‘i ai i te faito rahi mau ? Nahea te vai-itoito-raa « i roto i te iteraa papû no Iesu » e tauturu ai ia tatou ia rae‘ahia te faito rahi mau ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

1 Samuela 16:7 ; 1 Timoteo 4:12 ; Mosia 2:17 ; Alama 17:24–25 ; 37:6 ; Moroni 10:32 ; PH&PF 12:8 ; 59:23 ; 76:5–6 ; 88:125

Tauturu haapiiraa

« E riro paha outou i te haapapû i te tahi mau parau tumu. E itehia ia outou te rave‘a maitai no te vauvau atu i te tahi mau mana‘o. E itehia ia outou te tahi mau faahi‘oraa, te tumu parau o te mau haapiiraa e te mau aamu maitai i roto i te mau ohipa ohie o te oraraa. E riro paha outou i te tura‘ihia e te varua ia ani i tera e aore râ i tera taata ia haere mai i te taime haapiiraa. E nehenehe outou e faati‘a i te hoê aamu i orahia e outou i roto i to outou oraraa » (Te haapiiraa: Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 47–48).

Te mau nota

  1. « What Is True Greatness? » Ensign, Setepa 1987, 71.

  2. James E. Faust, « Howard W. Hunter: Man of God », Ensign, Eperera 1995, 28.

  3. « President Howard W. Hunter: The Lord’s ‘Good and Faithful Servant’ », Ensign, Eperera 1995, 9, 16.

  4. « What Is True Greatness? » 70

  5. « What Is True Greatness? » 70–71.

  6. « What Is True Greatness? » 71

  7. « What Is True Greatness? » 71-72.

  8. « What Is True Greatness? » 72

  9. « What Is True Greatness? » 72

  10. « What Is True Greatness? » 72