Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 17: Faaherehere e paruru i te utuafare


Pene 17

Faaherehere e paruru i te utuafare

« I te tahi taime, te riro nei te utuafare mai te hoê vahi mataro-noa-hia e tae noa’tu i ta’na mau ohipa i matarohia, tera râ, e mea ti‘a i to’na manuïaraa ia riro ei titauraa rahi roa a‘e na tatou ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

Ua paari o Howard W. Hunter i roto i te hoê utuafare here e te itoito ia rave i te ohipa, i reira ho‘i oia i te haapiiraa mai roto mai i to’na na metua e, no te faatupu i te hoê utuafare oaoa, e titau-pinepine-hia te faatusiaraa. Na mua rii noa a‘e a faaipoipohia ai oia, ua rave oia i te hoê faatusiaraa ta’na i mana‘o e mea titauhia no te maitai o to’na utuafare a muri a‘e.

Ua tupu te here i te upa i roto ia Howard i to’na apîraa. Ua haamata oia na ni‘a i te haapiiraa i te faata‘i i te piana e te fira, e ua haapii oia iho i te ha‘uti e rave rahi atu mau mauhaa upaupa. I to’na taure‘are‘araa, ua faatupu oia i ta’na iho pŭpŭ upaupa, Hunter‘s Croonaders te i‘oa o te pŭpŭ, e ua ha‘uti i roto i te mau oriraa e te tahi atu mau ta‘urua i Boise, Idaho. I te ahuru e ma ivaraa to’na matahiti, ua tarahuhia oia e ta‘na pŭpŭ upaupa no te ha‘uti i te pehe i roto i te hoê tere pahi e piti ava‘e te maoro e tae atu i Asia.1

I te matahiti i muri iho i te ho‘iraa mai o Howard na taua tere pahi ra, ua haere atu oia e noho i Kalifonia Apato‘a, e ua tamau noa oia i te ha‘uti i roto i te mau pŭpŭ upaupa e rave rahi. I Kalifonia ua mâtau atoa oia ia Claire Jeffs, e ua ani ia’na ia faaipoipo i te tau faatupuraa raau no te matahiti 1931. E maha mahana hou a faaipoipohia ai raua, ua ha‘uti o Howard e ta’na pŭpŭ upaupa, e i muri iho, ua puohu oia i ta’na mau mauhaa upaupa e aita i ha‘uti faahou ei imiraa faufaa. Ua parau oia e, « i te tahi taime, e mea maitai roa » te ohipa faata‘i upaupa i roto i te mau oriraa e te mau faaoaoaraa, « e e moni maitai roa tei noaa ia’u », tera râ, ua mana‘o oia e, aita te tahi mau tuhaa o te reira huru oraraa i tu‘ati i ni‘a i te huru oraraa ta’na i feruri no to’na utuafare. Tau matahiti i muri mai, ua parau oia e, « ua mihi rii au i te hoê mea tei auhia e au, [tera râ] aita vau i tatarahapa i te faaotiraa tei ravehia ».2

Ua haamaitaihia o Howaard e o Claire na roto i te fariiraa e toru tamaroa, Howard William (Billy), John, e o Richard. Ua oto roa raua i te faaru‘eraa mai o Billy i to’na aiuraa. A paari noa ai o John e o Richard, ua riro te utuafare Hunter ei utuafare hoê. Ua î maitai te tarena ohipa a Howard no ta’na ohipa i te pae o te ture e no to’na mau piiraa i roto i te Ekalesia, tera râ, ua faariro raua o Claire i to raua utuafare ei ohipa matamua. Na mua roa a‘e a faataa ai te Ekalesia i te pô monire ei pô no te utuafare, ua faataa te utuafare Hunter i te reira pô ei taime no te haapiiraa i te evanelia, no te faati‘araa i te aamu, no te ha‘utiraa, e no te haere-amui-raa i tera vahi e tera vahi. Pinepine na tamaroa i te faauehia ia horo‘a i te haapiiraa.

Ua tupu i roto ia Howard e ta’na na tamaroa i te auraa i te mau pereoo auahi na‘ina‘i. E hamani ratou i te mau pereoo auahi i te mau tauhaa i faataahia, e e hamani atoa i te purumu tereraa, ma te taamuamu i te paehaa raau. Te parau ra oia e, « hoê o ta matou taime au roa, o te haereraa ïa i te vahi tereraa pereoo auahi… i piha‘i iho i te tape‘araa pereoo auahi no Alhambra Southern Pacific Railroad no te apo mai i te tahi mau mana‘o no ta matou vahi tauiraa purumu e no te tahi atu mau tauhaa ».3

I te pae hopea ua aano roa te utuafare o te peresideni e te tuahine Hunter e ua tae‘a-roa-hia i te 18 mootua. Taa ê noa’tu ta’na mau farereiraa roroa i ta’na mau tamarii e te mau mootua, e rave rahi mau farereiraa a te peresideni Hunter, e mau farereiraa poto noa ïa i to’na mau taime tapaeraa i tera vahi e tera vahi i roto i to’na mau tere ohipa na te Ekalesia na roto ia Kalifonia. No te mea ho‘i e, e mea pinepine o John i te afa‘i i ta’na mau tamarii i te tahua tauraa manureva no te hi‘o i to ratou papa ruau i taua mau taime tapaeraa ra, i te tahi taime e parau ratou ia’na ei « papa ruau e ora nei i te tahua tauraa manureva ».4

Hōho’a
te mau metua e ha‘uti nei e te mau tamarii

Te utuafare « tei hau a‘e i te rahi i te tahi atu mau mea i roto i te oraraa ».

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

O te utuafare te faanahoraa faufaa roa a‘e i roto i te sotaiete, i roto i te Ekalesia, e i roto i te ao a muri atu.

O te utuafare te faanahoraa faufaa roa a‘e i teie tau e i te tau a muri atu, e no reira, o tei hau a‘e ïa i te rahi i te tahi atu mau mea i roto i te oraraa.5

Tei te Ekalesia te hopoi‘a—e te mana—no te faaherehere e no te paruru i te utuafare ei niu no te sotaiete. I roto i te faanahoraa no te oraraa utuafare, tei haamauhia mai mua’tu i te faatumuraa o te ao nei, ua faataahia e, e fanauhia mai e e faaamuhia te mau tamarii na te hoê metua tane e te hoê metua vahine, e tane e e vahine tei faaipoipohia ia au i te ture. E titauraa e e haamaitairaa mo‘a te ti‘araa metua, e te mau tamarii farii-maitai-hia ei « tuhaa no ô ia Iehova ra » (Salamo 127:3).

Te haamata nei te taata i te ite e, te faatupu nei te vavahiraa o te utuafare i te ino i ni‘a i te ao nei mai tei tohuhia e te mau peropheta. Hoê noa mea e manuïa ai te mau apooraa e te mau faaotiraa a te ao nei maori râ ia faariro ratou i te utuafare mai ta te Fatu i heheu mai. « Ia ore Iehova i patu i te fare ra, e ohipa faufaa ore ta te feia i patu ra » (Salamo 127:1).6

Ia imi-ana‘e-hia te maitai o te taata e o te utuafare, e mea faufaa ia hamana‘o e, te faanahonahoraa tumu o te Ekalesia, o te utuafare ïa. Tera râ, ia faatumu ana‘e tatou i ni‘a i te utuafare, e ti‘a ia tatou ia hamana‘o e, i roto i teie ao ta tatou e ora nei, aita te utuafare i haapa‘o-noa-hia i roto i to’na faanahoraa mâtauhia e metua tane, e metua vahine, e e mau tamarii. Te utuafare i roto i te Ekalesia i teie mahana, o [te tane e te vahine faaipoipo] atoa ïa ma te tamarii ore, te mau metua otahi e tamarii ta ratou, e te taata hoê e ora nei oia ana‘e … E ti‘a i teie mau utuafare tata‘itahi ia farii i te tia‘iraa e te aupururaa a te autahu‘araa. E mea pinepine te mau utuafare o te titau i te aupururaa maitai, o te mau utuafare ïa aita i faanahohia mai te au i te faanahonahoraa utuafare mâtauhia. Titauhia te mau taea‘e hahaere aupuru e te haapa‘o i roto i te utuafare tata‘itahi. Eiaha te hoê noa a‘e ia tau‘a-ore-hia.7

Hōho’a
Utuafare fetii rahi

Te peresideni Hunter e ta‘na nau tamaiti e mootua, e to ratou mau utuafare i te 2 no atopa 1994, te mahana i muri a‘e i to’na patururaahia ei Peresideni no te Ekalesia

2

E mau apiti te mau metua i roto i te faatereraa i te utuafare, e ua titauhia ia raua ia paruru e ia here i ta raua mau tamarii.

E faufaa rahi to te mau hopoi‘a no te ti‘araa metua. E faahopearaa mure ore to ta tatou mau tautooraa no tatou e no te mau tamaiti e te mau tamahine ta tatou e atuatu nei. Te taata e riro mai ei metua, tei raro a‘e ïa oia i te faaheporaa ia paruru e ia here i ta’na [mau] tamarii e ia tauturu ia ratou ia ho‘i faahou i piha‘i iho i to ratou Metua i te Ao ra. E ti‘a i te mau metua atoa ia ite e, e ore roa te Fatu e vaiiho faahapa ore noa i te feia e haapa‘o ore i teie mau hopoi‘a.8

E hopoi‘a rahi ta te mau metua tane e te mau metua vahine i mua i te mau tamarii tei tuuhia mai i roto i to ratou rima … I roto i te buka Maseli te ite nei tatou i teie a‘oraa i te mau metua :

« E haapii i te tamaiti i ta’na e‘a ia haere ra : e ia paari oia ra, e ore e faaru‘e i taua e‘a ra » (Maseli 22:6).

Te haapiipiiraa rahi roa a‘e o te nehenehe e horo‘ahia i te hoê tamarii, o te haapiipiiraa ïa no roto mai i te hi‘oraa o na metua. Titauhia i te mau metua ia faaite i te hi‘oraa ta te feia apî e pee. E itehia te puai rahi i roto i te utuafare i reira e haapiihia ai te mau parau tumu parau ti‘a, tei reira te here e te faatura te tahi e te tahi, i reira te pure i riro ai ei faaûruraa rahi i roto i te oraraa utuafare, e tei reira te faatura no te mau mea a te Atua.9

E titau… te faatereraa utuafare maitai i te taime rahi e te taime maitai. Eiaha te haapiiraa e te faatereraa i te utuafare… ia vaiihohia na te sotaiete, na te haapiiraa, e aore râ, na te Ekalesia.10

Te hoê tane tei mau i te autahu‘araa, e faariro ïa oia i te utuafare ei mea haamauhia e te Atua. Ta outou hopoi‘a faufaa roa a‘e e te mo‘a, o te faatereraa ïa i te utuafare …

Te hoê tane tei mau i te autahu‘araa, e arata‘i ïa oia i to’na utuafare i roto i te ohiparaa i roto i te Ekalesia, ei reira ho‘i ratou e ite ai i te evanelia, e e vai ai i raro a‘e i te parururaa o te mau fafauraa e te mau oro‘a. Mai te mea e, e hinaaro outou ia fana‘o i te mau haamaitairaa a te Fatu, e titauhia ïa ia outou ia faaafaro i to outou utuafare. E amui outou e ta outou vahine no te faataa i te huru pae varua o to outou utuafare. Ta outou titauraa matamua maori râ, ia faatitiaifaro i to outou iho oraraa pae varua na roto i te tai‘oraa tamau i te papa‘iraa mo‘a e te pure i te mau mahana atoa. A paruru e a faatura i to outou autahu‘araa e ta outou mau fafauraa no te hiero ; a faaitoito i to outou utuafare ia na reira atoa.11

Te tane tei mau i te autahu‘araa, e mana‘o faatura ïa to’na no te ti‘araa metua vahine. Ua horo‘ahia i te mau metua vahine i te haamaitairaa « ia fanau mai i te mau varua taata nei ; no te mea i roto i te reira te ohipa a to’u Metua e haere noa â, ia ti‘a ia’na ia faahanahanahia » (PH&PF 132:63)

… Eita e roaa i te autahu‘araa to’na hopearaa, e ore atoa e faatupuhia te mau opuaraa a te Atua, ia ore ta tatou tauturu au. E rave te mau metua vahine i te hoê ohipa eita e ti‘a i te autahu‘araa ia rave. No teie horo‘a o te ora, e mea ti‘a i te autahu‘araa ia faaite i te here faaito ore i te mau metua vahine o ta ratou mau tamarii.

[E te mau taea‘e,] a faatura i te ohipa hoê roa e tei faataa-hanahana-hia na te vahine ei metua vahine i roto ia Iseraela e to’na ti‘araa taa ê ia fanau e ia faaamu i te tamarii. Tei raro a‘e tatou i te faaueraa hanahana ia fanau faarahi e ia faaî i te fenua e ia haapii i ta tatou mau tamarii e te mau mootua i roto i te maramarama e te parau mau (hi‘o Mose 2:28 ; PH&PF 93:40). Ei na apiti here, e faaau maite orua i te aupururaa i te mau tamarii. A tauturu ia’na ia faanaho e ia atuatu i to outou utuafare. A tauturu i te haapiiraa, te faaineineraa e i te faatitiaifaroraa i ta outou mau tamarii.

E ti‘a ia outou ia faaite tamau maite i ta outou vahine e i ta outou mau tamarii, i to outou mana‘o faatura e te faatura ia’na. Aita’tu e ohipa rahi a‘e ta te hoê metua tane e nehenehe e rave no ta’na mau tamarii maori râ te hereraa i to ratou metua vahine.12

Te tane e mau nei i te autahu‘araa e farii ïa oia i ta’na vahine ei hoa i roto i te faatereraa i te fare e te utuafare ma te farii atoa ïa i to’na ite e to’na apipitiraa i roto i te mau faaotiraa atoa no te reira. E mea titauhia ia vai i roto i te Ekalesia e i roto i te utuafare te hoê ti‘a faatere (hi‘o PH&PF 107:21). Na roto i te faaueraa hanahana, tei ni‘a iho i te taea‘e tei mau i te autahu‘araa te hopoi‘a no te faatere i roto i te utuafare (hi‘o Mose 4:22). Ua faataa te Fatu ia riro te vahine ei tauturu au no te tane (te auraa no taua parau ra au, o te aifaito ïa)—oia ho‘i, ei hoa aifaito e te faufaa roa i roto i te apitiraa hope. No te faatere ma te parau ti‘a, e titauhia ïa ia opere-maite-hia te hopoi‘a i rotopu i te tane e te vahine ; e haa orua ma te ite e ma te amui i roto i te mau mea atoa o te utuafare. Ia faatere te hoê tane ma te ani ore e aore râ, ma te tau‘a ore i te mau mana‘o e te a‘oraa a ta’na vahine i roto i te faatereraa i te utuafare, e faatereraa haavî ïa te reira ma te parau ti‘a ore ra.13

Te faaitoito atu nei matou ia outou, e te mau taea‘e, ia haamana‘o e, te autahu‘araa, e mana parau ti‘a noa te reira. A titau i te faatura e i te ti‘aturiraa o ta outou mau tamarii na roto i ta outou mau auraa here e o ratou. E paruru te hoê metua tane parau ti‘a i ta’na mau tamarii i to’na taime e to’na vairaa i roto i ta ratou mau ohiparaa e te mau hopoi‘a i te pae sotiare, te haapiiraa e i te pae varua. Te faaiteraa i te here e te aroha ma te marû i ni‘a i te mau tamarii, e hopoi‘a ïa na te metua tane e te metua vahine. A parau i ta outou mau tamarii e, ua here outou ia ratou.14

3

Ia riro to tatou mau utuafare ei mau vahi no te here, no te pure, e no te haapiiraa i te evanelia.

E ti‘a ia vai i roto i to tatou mau utuafare te here, te parau ti‘a e te mau parau tumu puai. Titauhia ia tatou ia faaite i te haapa‘o papû i te parau no te faaipoiporaa, no te tamarii e no te viivii ore. Titauhia ia tatou ia manuïa i te mau vahi e riro ei mau vahi faufaa no te u‘i a muri a‘e.

Papû roa e, e mea puai e e mea nehenehe atoa a‘e te utuafare e itehia i reira te taata tata‘itahi o te tau‘a i te mau mana‘o o vetahi ê, ma te faaitoito i te tavini ia vetahi ê, ma te faaitoito i te ora i te fare i te mau parau tumu o ta tatou e faaite nei i mua i te taata. Titauhia ia tatou ia tamata ma te puai atu ia ora i te evanelia i roto i to tatou utuafare. I to tatou utuafare ta tatou fafauraa haapa‘o maitai roa a‘e. E ti‘amana to te hoê tamarii ia ite e, tei te vahi hau oia i roto i to’na fare, te hoê vahi e paruruhia oia i te mau fifi e te mau ino o te ao nei i rapae mai. E mea titauhia te tahoêraa e te ti‘a-mau-raa o te utuafare no te turu i teie hinaaro. E hinaaro te tamarii i te mau metua oaoa i roto i to raua autaatiraa te tahi e te tahi, o te imi i te mau rave‘a atoa ma te oaoa no te faatupu i te hoê oraraa utuafare maitai roa, o te here i ta raua mau tamarii ma te aau tae mau e te here pipiri ore, e o te rohi no te manuïa o te utuafare.15

I te taime a faaotihia ai te pô utuafare ei faanahonahoraa mana na te Ekalesia, ua parau te Peresideniraa Matamua e, « Mai te mea e, e haapa‘o te Feia Mo‘a i teie a‘oraa [ia faatupu i te mau pô utuafare], te fafau atu nei matou e, e tupu mai te mau haamaitairaa rarahi. E rahi mai te here i roto i te utuafare e te haapa‘o i te parau a te mau metua. E hotu te faaroo i roto i te aau o te feia apî no Iseraela, e e roaa ia ratou te puai no te aro i te mau hutihutiraa e te mau faahemaraa o te ino e tae mai i ni‘a ia ratou ». Te haapapû faahou atu nei matou i te mau haamaitairaa i fafauhia i te feia o te faatupu maite i te mau pô utuafare.

A faataa i te mau ahiahi monire no te pô utuafare. Te haapapû nei te feia faatere e, ua opanihia te mau fare a te Ekalesia, e aita i faanahohia te mau faaoaoaraa na te paroisa e aore râ, na te tĭtĭ i te mau pô monire, e ia haapaehia te tahi atu mau mea o te haafifi i te mau pô utuafare.

Te opuaraa tumu o te pô utuafare, o te amuitahiraa ïa i te utuafare no te tuatapapa i te evanelia. Te faahaamana‘o atu nei matou i te mau taata atoa e, ua a‘o mai te Fatu i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te evanelia, ia pure e ia haapa‘o i te mahana sabati. O te mau papa‘iraa mo‘a te rave‘a faufaa roa a‘e no te haapii i te evanelia.16

E pure te utuafare i te pô e te po‘ipo‘i. Auê te rahi o te mau haamaitairaa e tae mai i roto i te oraraa o te mau tamarii o te faaroo i to ratou mau metua ia ti‘aoro i te Fatu no to ratou maitai. E mea papû roa e, te mau tamarii e vai i raro a‘e i te arata‘iraa a te mau metua parau ti‘a mai teie te huru, e paruru-maitai-hia ïa ratou i mua i te mau mana o te enemi.17

No te tauturu i te mau metua e te mau tamarii ia haro‘aro‘a maitai a‘e te tahi i te tahi, ua haamau te Ekalesia i te hoê faanahonahoraa tei parauhia, « Te apooraa utuafare ». Na te mau metua e faatupu e e arata‘i i teie apooraa, e o te mau melo taatoa o te utuafare o te titauhia ia tae i roto i te reira apooraa. Na te reira e haapaari i te mau taamuraa utuafare, e haapapû i te tamarii e, « tei roto atoa ratou », e e haapapû ia ratou e, te tau‘a nei te mau metua i to ratou mau fifi. Na teie apooraa utuafare e haapii i te faatura te tahi e te tahi, e faaore i te huru pipiri e e haapapû i te Ture Auro [hi‘o Mataio 7:12] i roto i te utuafare e te oraraa i te hoê oraraa mâ. E haapiihia te haamoriraa e te pure o te utuafare, e tae noa’tu i te mau haapiiraa no te maitai e no te haavare ore. Ia tupu ana‘e te hoê fifi rahi i ni‘a i te hoê melo o te utuafare, e ere i te mea ohie no’na ia ite papû i te oti‘a e te auraa mau o te reira fifi, tera râ, mai te mea e, e mea paari e e mea tahoê te mau utuafare i roto i te rohiraa no te tavini i te Atua e no te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, e mo‘e ê atu te rahiraa o to tatou mau fifi no teie anotau.18

[E te mau taea‘e,] a rave papû i ta outou hopoi‘a haapiiraa i te evanelia i to outou utuafare na roto i te pô utuafare, te pureraa utuafare, te pureraa e te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a, e te tahi atu mau taime haapiiraa. A horo‘a i te tura‘iraa taa ê i te parau no te faaineineraa no te ohipa misionare e no te faaipoiporaa hiero. Ei patereareha i roto i te utuafare, a faaohipa i to outou autahu‘araa na roto i te raveraa i te mau oro‘a e au no to outou utuafare, e na roto i te horo‘araa i te mau haamaitairaa i ta outou vahine e te mau tamarii. I muri a‘e i to outou iho faaoraraa, e te mau taea‘e, aore e mea faufaa a‘e no outou maori râ, te faaoraraa o ta outou vahine e ta outou mau tamarii.19

Hōho’a
E tane e te vahine e haere nei e te tamaiti apî

« Titauhia ia tatou ia pure tamau noa… faaite i ta tatou mau tamarii i to tatou here e to tatou mana‘o pe‘ape‘a ».

4

Te hoê metua manuïa, o te metua ïa tei here, tei faatusia, tei aupuru, tei haapii e tei utuutu i te mau hinaaro o te hoê tamarii.

Te fana‘o nei te mau hui mana faatere rahi ia putuputu e ia haamâtau i te mau melo o te Ekalesia na te ao atoa nei, o tei tamau maite noa i te ora i te hoê oraraa maitai e tei utuutu i to ratou utuafare i roto i te maitai o te evanelia. Ua fana‘o teie Feia Mo‘a i te mau haamaitairaa rarahi e te au maite, o te tupu mai na roto i te hi‘oraa i muri, ei mau metua, metua paari e ei mau metua ruau, i roto i te mau tautooraa roroa e te manuïa ei mau metua. Papû maitai e, teie te hoê mea ta tatou tata‘itahi e hinaaro nei.

Tera râ, e rave rahi i roto i te Ekalesia e i roto i te ao nei, o te ora nei ma te mana‘o pe‘ape‘a e te ti‘amâ ore i te mea e, ua overe, e aore râ, ua hahi ê te tahi pae o ta ratou mau tamaiti e mau tamahine i rapae i te nana …

Ua ite matou e, te tamata nei teie mau metua haapa‘o, ma to ratou puai atoa, tera râ, fatata te taatoaraa o ratou ua hapehape rii te raveraa. Te taata e haamata i te opuaraa ia riro ei metua, e ite oioi oia e, e mau hapehape e rave rahi te raterehia’tu i ni‘a i taua e‘a ra. Ia tuu ana‘e mai to tatou Metua i te Ao ra i ta’na mau tamarii varua i roto i te rima o te mau metua apî e te ite ore, ua ite papû Oia e, e tupu mai te mau hapehape e te mau fifi i roto i te faaotiraa …

E mea taa ê tatou te tahi i te tahi. E mea taa ê te tamarii te tahi i te tahi. Mai ia tatou tata‘itahi e haamata nei i to tatou oraraa i te faito taa ê, to te tahi e to te tahi, e mai ia tatou tata‘itahi i taa ê te puai, te paruparu e te tareni, to te tahi e to te tahi, oia atoa te tamarii tata‘itahi tei farii i to’na iho mau huru taa ê. Eiaha tatou e mana‘o e, e haavâ te Fatu i te manuïa o te hoê taata mai te au i to te tahi atu taata. Tatou te mau metua, pinepine tatou i te feruri e, mai te mea e, aita ta tatou tamarii i riro ei taata aravihi i roto i te mau mea atoa, aita ïa tatou i manuïa. E ara maitai i roto i ta tatou mau haavâraa …

Te hoê metua tei manuia, o oia tei here, o oia tei faatusia, e o oia tei rave, tei haapii, e tei haapa‘o i te mau hinaaro a te tamarii. Mai te peu e, ua hope teie mau mea atoa i te ravehia e outou e te vai faaroo ore noa ra â ta outou tamarii, e aore râ, te fifi noa ra, e aore râ, tei roto noa â oia i te mau mea o teie nei ao, noa’tu â te reira, e nehenehe e parau e, e metua manuïa outou. Peneia‘e te vai ra te tahi mau tamarii tei haere mai i roto i te ao nei o te pato‘i i te mau huru metua atoa noa’tu te huru o to ratou oraraa. Peneia‘e atoa te vai ra te tahi o te riro ei haamaitairaa e ei oaoaraa no te oraraa o te metua tane atoa e o te metua vahine atoa.

Ta’u mana‘ona‘oraa i teie mahana maori râ, o te mau metua ïa e haavâ nei ia ratou iho ma te etaeta, e o te riro ho‘i te reira huru feruriraa i te faaino i to ratou oraraa, are‘a ho‘i to’na tanoraa mau ra, ua rave ïa ratou ma to ratou puai atoa, e e mea ti‘a ia ratou ia tamau â ma te faaroo.20

Te metua tane e aore râ, te metua vahine [tei hahi ê te tamarii], aita ïa i vai otahi noa. Ua ite to tatou na metua matamua i te oto e te mauiui i te hi‘oraa i te tahi pae o ta raua mau tamarii ia faaru‘e i te mau haapiiraa o te ora mure ore (hi‘o Mose 5: 27). Tau tenetere i muri a‘e ua ite mai Iakoba i te pohehae e te mau mana‘o inoino o ta’na mau tamaiti paari i ni‘a i ta’na Iosepha here (hi‘o Genese 37:1–8). Ua pure u‘ana te peropheta rahi o Alama no ni‘a i te huru orurehau o ta’na tamaiti o Alama, e e mea papû roa e, ua î roa oia i te mana‘ona‘o e te pe‘ape‘a no ni‘a i te mârô e te ohipa ino ta ta’na tamaiti i faatupu i rotopu i te feia o te Ekalesia (hi‘o Mosia 27:14). Ua mo‘e atoa ta to tatou Metua i te Ao ra e rave rahi tamarii varua i te ao nei ; ua ite oia i te mau mana‘o o to outou aau …

Eiaha e faaea i te tia‘i no te hoê tamaiti e aore râ, no te hoê tamahine tei hahi ê. E rave rahi tei mana‘ohia e, ua mo‘e roa, ua ho‘i mai râ. Titauhia ia tatou ia pure tamau noa, e mai te mea e, e nehenehe, a faaite i ta tatou mau tamarii i to tatou here e to tatou mana‘o pe‘ape‘a …

Ia ite mai outou e, e ite mai to tatou Metua i te Ao ra i te here e te tusia, te hepohepo e te mana‘o pe‘ape‘a, noa’tu e, aita tatou i manuïa i roto i ta tatou tautooraa rahi. Pinepine te aau o te mau metua i te oto, tera râ ia ite mai ratou e, tei ni‘a i te tamarii te hopoi‘a hopea i muri iho to te mau metua haapiiraa i te mau parau tumu ti‘a

… Noa’tu te oto, noa’tu te mana‘ona‘o, noa’tu te mauiui e te pe‘ape‘a, a imi i te hoê rave‘a no te faariro i te reira ei faatupuraa i te maitai—peneia‘e na roto i te tautururaa ia vetahi ê eiaha ia roohia i taua mau fifi ra, e aore râ, peneia‘e na roto i te faatupuraa i te hoê iteraa rahi a‘e i roto i te mana‘o o vetahi ê e aro atoa ra i te reira fifi. E roaa ia tatou te hoê iteraa hohonu a‘e no te here o to tatou Metua i te Ao ra, mai te mea e, na roto i te pure, e ite ana‘e tatou e, te haro‘aro‘a nei oia, e te hinaaro nei oia ia hi‘o tatou i mua …

Eiaha roa‘tu tatou e vaiiho ia Satane ia haavare ia tatou ia feruri e, aita e rave‘a faahou. Haapeu ana‘e tatou no te mau mea maitai e te ti‘a ta tatou i rave ; pato‘i e ti‘avaru ana‘e i te mau mea ti‘a ore i rapae i to tatou oraraa ; hi‘o ana‘e i te Fatu no te faaoreraa hapa, no te puai e no te tamahanahanaraa ; e haere ana‘e i mua.21

5

Ia riro to tatou mau utuafare ei mau vahi mo‘a i reira e nehenehe ai e faaohipa i te mau parau tumu o te evanelia, e i reira te Varua o te Fatu e nehenehe ai e parahi.

Te ti‘aturi nei matou e, eita outou e fati i raro a‘e i te mana‘o paruparu i roto i ta outou mau tautooraa ia aupuru i to outou utuafare i roto i te parau ti‘a. A haamana‘o e, ua faaue mai te Fatu e : « Tera râ e ti‘a noa ta’u mau pipi i roto i te mau vahi mo‘a ra, e e ore roa ratou e faanuuhia‘tu » (PH&PF 45:32).

Te parau nei te tahi pae e, no te hiero teie parau, ua ti‘a ïa te reira, e parau atoa râ te reira no te utuafare ta tatou e ora nei. Mai te mea e, e haa outou ma te itoito no te arata‘i i to outou utuafare i roto i te parau ti‘a, ma te faaitoito e ma te amui i roto i te pure utuafare i te mau mahana atoa, te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a, te pô utuafare e te patururaa te tahi i te tahi no te haapa‘o i te mau haapiiraa o te evanelia, e farii ïa outou i te mau haamaitairaa ta te Fatu i fafau mai no te faatupuraa i te hoê huaai parau ti‘a.

I roto i te hoê ao te rahi noa’tu ra te ino, e mea faufaa rahi no tatou tata‘itahi ia « ti‘a i te mau vahi mo‘a » e ia fafau atu, e haapa‘o maitai tatou i te mau haapiiraa o te evanelia a Iesu Mesia.22

No te manuïa i roto i te utuafare, ia vai te here e te faatura te tahi i te tahi i roto i te mau metua e ti‘a‘i. E ti‘a i te mau tane faaipoipo, te feia tei mau i te autahu‘araa, ia faatura rahi i ta ratou vahine i mua i ta ratou mau tamarii, e e mea ti‘a i te mau vahine ia here e ia paturu i ta ratou tane faaipoipo. Na roto i te reira, e here te mau tamarii i to ratou na metua e i te tahi e te tahi. Ei reira te utuafare e riro mai ai ei vahi mo‘a i reira ho‘i te mau parau tumu o te evanelia e ora-maitai-hia ai, e i reira ho‘i te Varua o te Fatu e nehenehe ai e parahi. Te riroraa ei metua tane manuïa e aore râ, ei metua vahine manuïa, ua hau roa‘tu ïa i te teitei i te ti‘araa faatere e aore râ, i te mau ti‘araa teitei i roto i te puturaa faufaa, te faatereraa hau, e aore râ, te mau ohipa o teie nei ao. I te tahi taime, te riro nei te utuafare mai te hoê vahi mataro-noa-hia e tae noa’tu i ta’na mau ohipa i matarohia, tera râ, e mea ti‘a i to’na manuïaraa ia riro ei titauraa rahi roa a‘e na tatou i roto i te oraraa.23

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • A hi‘o faahou ai outou i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter i roto i te tuhaa 1, a feruri na i te faufaa o te utuafare. E aha te hopoi‘a a te Ekalesia no te utuafare ? Nahea e ti‘a ai ia tatou ia paruru e ia haapaari i to tatou utuafare ?

  • A feruri i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter no ni‘a i te riroraa te mau metua ei na apiti i roto i te faatereraa i te utuafare (hi‘o i te tuhaa 2). Nahea teie mau haapiiraa i te tauturu i te mau metua tane e te mau metua vahine ? Nahea e ti‘a ai i te mau metua ia tahoê i roto i te ohipa atuaturaa i ta ratou mau tamarii ? A feruri na e nahea e ti‘a ai ia outou ia haamaitai i te « huru pae varua » o to outou utuafare.

  • I roro i te tuhaa 3, te horo‘a mai nei te peresideni Hunter i te arata‘iraa no te haamau i te hoê utuafare puai. Nahea e ti‘a ai ia tatou ia patu rahi a‘e i « te tahoêraa e te ti‘a-mau-raa o te utuafare » ? E mea nahea te pô utuafare i te haamaitairaa i to outou utuafare ? E mea nahea te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a a te utuafare e te pureraa utuafare i te haamaitairaa i to outou utuafare ?

  • Nahea te mau haapiiraa a te peresideni Hunter i roto i te tuhaa 4 i te tauturu i te mau metua o te hoê tamarii tei hahi ê ? Nahea e ti‘a ai i te mau metua e farerei nei i te oto e te mauiui ia huri i te reira ei maitai ? E aha te ti‘a i te mau metua, te mau metua paari, te feia faatere o te feia apî e te tahi atu, ia rave no te tauturu i te mau tamarii o tei hahi ê ?

  • I muri a‘e i to outou tai‘oraa i te tuhaa 5, a feruri i ni‘a i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter no ni‘a i te faariroraa i to tatou utuafare ei « mau vahi mo‘a ». E aha te tahi mau titauraa ta tatou e farerei nei i roto i te reira tautooraa ? Nahea e ti‘a ai ia tatou ia tutava no te faariro i to tatou utuafare ei mau vahi mo‘a ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Exodo 20:12 ; Deuteronomi 6:4–7 ; Salamo 127:3–5 ; Ephesia 6:1–4 ; Enosa 1:1–3 ; Mosia 4:14–15 ; Alama 56:45–48 ; 3 Nephi 18:21 ; PH&PF 68:25–28 ; 93:40 ; 121:41–46

Tauturu haapiiraa

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tata‘ipiti ia ratou no te faaineine i te hoê faanahoraa no te haapii i te hoê tuhaa o te pene i roto i te hoê pô utuafare. Nahea e ti‘a ai ia tatou ia faariro i te mau haapiiraa ei mau haapiiraa maitai no te mau tamarii e no te feia apî ? A ani i te tahi mau pŭpŭ tata‘ipiti ia faaite mai i ta ratou faanahoraa i mua i te piha haapiiraa.

Te mau nota

  1. A hi‘o Eleanor Knowles, Howard W. Hunter (1994), 46-48

  2. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 81.

  3. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 109.

  4. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 252 ; a hi‘o atoa 251.

  5. « Being a Righteous Husband and Father », Ensign, Novema 1994, 50.

  6. « Exceeding Great and Precious Promises », Ensign, Novema 1994, 9.

  7. The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 144.

  8. « Parents’ Concern for Children », Ensign, Novema 1983, 65.

  9. I roto Conference Report, Eperera 1960, 125.

  10. « Being a Righteous Husband and Father », 50.

  11. « Being a Righteous Husband and Father », 50, 51.

  12. « Being a Righteous Husband and Father », 50.

  13. « Being a Righteous Husband and Father », 50-51.

  14. « Being a Righteous Husband and Father », 51.

  15. « Standing As Witnesses of God », Ensign, Me 1990, 61–62.

  16. Rata na te Peresideniraa Matamua, 30 no Atete 1994 (Howard W. Hunter, Gordon B. Hinckley, e o Thomas S. Monson).

  17. I roto Mike Cannon, « ‘Be More Fully Converted,’ Prophet Says », Church News, 24 no setepa 1994, 4 ; hi‘o atoa The Teachings of Howard W. Hunter, 37.

  18. I roto i te Conference Report, Eperera 1960, 125-26.

  19. « Being a Righteous Husband and Father », 51.

  20. « Parents’ Concern for Children », 63, 64-65.

  21. « Parents’ Concern for Children », 64, 65.

  22. The Teachings of Howard W. Hunter, 155.

  23. The Teachings of Howard W. Hunter, 156.