Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 3 : Te Ati—e tuhaa no te faanahoraa a te Atua no to tatou haereraa mure ore i mua


Pene 3

Te Ati—e tuhaa no te faanahoraa a te Atua no to tatou haereraa mure ore i mua

« Ia faahaehaa ana‘e [te mau tafifiraa i te tahuti nei] ia tatou e ia faanehenehe e ia haapii mai e ia haamaitai mai ho‘i, ua riro te reira ei mauihaa mana rahi i roto i te rima o te Atua no te haamaitai atu â ia tatou. »

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

I te amuiraa rahi no eperera 1980, ua anihia o Elder Howard W. Hunter, e melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i taua taime ra, ia apee i te nahoa rahi e mata‘ita‘i ra i te hoê tata‘uraa vaa hoe i Hamoa. Ua parau oia e « Ua anaanatae roa te taata, e ua tutonu pauroa te mata i ni‘a i te moana, no te hi‘o i te vaa te na mua mai. I tera taime ua faaroohia te tahi tuôraa i roto i te nahoa rahi, te fa mai nei te mau vaa i te atea. E ahuru ma pae taata hoe i ni‘a i te vaa tata‘itahi, e te patia ra e te huti ra ratou i ta ratou hoe, e te tura‘ihia ra te vaa na roto i te mau are e te miti patiti—e hi‘oraa nehenehe mau.

« Aita i maoro roa, ua ite-maitai-hia te mau vaa a tapapa ai ratou i te reni hopea. Noa’tu â te huti paari ra teie nau tane, te faaû ra te vaa tei tomo roa i teie nau tane e ahuru ma pae i te puai na mua mai—te tura‘i o te miti.

« Ua ‘u‘ana noa’tura te tuô a te taata a tapae ai te vaa matamua i ni‘a i te reni faaotiraa ».

I muri mai i te tata‘uraa, ua haere Elder Hunter i te vahi tuuraa vaa e ua paraparau oia i te hoê taata hoe, e ua faataa mai oia e, ua « tapuhia te muaraa o te vaa ia hee noa te reira i ni‘a i te miti, e faaore te reira i te tura‘i e tape‘ape‘a nei i te vaa. Ua faataa faahou â oia e, na te hutiraa i te hoe no te pato‘i i te tura‘i o te miti e faatupu i te puai no te faahaere i te vaa i mua. Na teie tura‘i e faatupu i na mea toopiti, te pato‘iraa e te haereraa i mua ».1

Ua faaohipa Elder Hunter i teie tata‘uraa vaa i Hamoa no te omua i ta’na a‘oraa no ni‘a i te ati. I roto i ta’na taviniraa ei aposetolo, ua paraparau oia no ni‘a i te ati e rave rahi taime, ma te horo‘a i te tahi parau a‘o, te ti‘aturiraa e te faaitoitoraa. Ua paraparau oia i te ohipa ta’na i faaruru, inaha ua faaoroma‘i oia i te mau ma‘i mata‘u mau e te tahi atoa mau tamataraa. Ua faa‘ite papû oia ma te ti‘aturi papû roa e, i roto i te tau fifi, « e mana to Iesu Mesia no te faaohie i ta tatou hopoi‘a e no te haamâmâ i te teimaha ».2

Hōho’a
Te Mesia i te hopuraa pape no Beteseda

I roto i ta tatou mau tamataraa, te tuu nei te Faaora ia tatou tata‘itahi i te aniraa ta’na i tuu i te taata ra i te hopuraa pape no Beteseda : « Te hinaaro na oe i te ora ? » (Ioane 5:6).

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

Te ati—e tuhaa no te faanahoraa a te Atua no to tatou haereraa mure ore i mua

Ua ite au e, i roto i te oraraa—i roto i te mau oraraa atoa—te vai papû ra te ni‘a e te raro. Oia mau ïa, e rave rahi oaoa e te oto ta tatou e ite nei i roto i te ao, e rave rahi faanahoraa tei tauihia e te mau reni arata‘i apî, e rave rahi haamaitairaa e ere i te hoho‘a haamaitairaa, e te vai atura o te faahaehaa nei ia tatou e o te haamaitai nei i to tatou faaoroma‘i e to tatou faaroo. Ua tupu a‘enei te reira mau ohipa i tera taime e tera taime, e i to’u mana‘o e tupu tamau noa te reira…

I te hoê taime, ua papa‘i te peresideni Spencer W. Kimball, tei faaruru rahi i te mauiui, te inoino e te mau ohipa eita e nehenehe e arai, ua papa‘i oia :

« No te mea e taata tatou, e hinaaro tatou i te patu ê i to tatou oraraa te mau mauiui pae tino e te ahoaho no te vai noa i roto i te oraraa ohie e te au, teie râ, ahiri e tapiri tatou i te uputa i ni‘a i te oto e te ahoaho, e tiahi atoa ïa tatou i to tatou hoa rahi roa a‘e e te hamani maitai. E ti‘a i te mauiui e faariro i te taata ei feia mo‘a a haapii ai ratou i te faaoroma‘i, te faaoroma‘i-roa-raa e te haavîraa ia’na iho » [Faith Precedes the Miracle (1972), 98].

I roto i teie faahitiraa parau, te parau nei te peresideni Kimball no te tapiriraa i te uputa i ni‘a i te tahi mau ohipa o te oraraa … Te tapiri pinepine nei te uputa i roto i to tatou oraraa, e te vai nei te tahi tapiriraa, e mamae mau e e mauiui mau te aau. Te ti‘aturi mau nei râ vau e, i te vahi e tapirihia te reira huru uputa, e matara mai te tahi (e peneia‘e ua rahi atu â i te hoê), e tei reira te ti‘aturiraa e te tahi atoa mau haamaitairaa no to tatou oraraa eita tatou e ite mai na roto i te tahi atu rave‘a

… A maa matahiti i teie nei, ua parau te [peresideni Marion G. Romney] e, e ite te mau tane atoa e te mau vahine atoa, tae noa’tu tei haapa‘o maitai e tei haavare ore, e ite ratou i te ati e te tahi atoa haamauiuiraa i roto i te oraraa no te mea, ia au i te parau a Iosepha Semita, « Te mau taata o te tae atu i te mou‘a Ziona e o te faateiteihia i ni‘a‘e i te mau ra‘i e ti‘a ïa ia ratou ia mauiui » [Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 262 ; hi‘o Conference Report, Atopa 1969, 57].

Ua parau te peresideni Romney e :

« Eita roa’tu tatou e hiaai ia mamae. E ape tatou i tei noaa ia tatou ia ape. Tera râ, ua ite tatou i teie nei, e ua ite a‘ena ho‘i tatou i te taime a ma‘iti ai tatou i te haere mai i roto i te tahuti nei, e tamatahia tatou i ô nei i roto i te umu tamâraa no te ati e te mauiui …

« [E hau atu,] i roto i teie faanahoraa a te Metua no te tamata [e no te faa‘oe‘oe] i ta’na mau tamarii, aita te Faaora iho i faahereherehia. Ua ‘aifaito te mamae ta’na i opua ia faaoroma‘i, e ta’na i faaoroma‘i mau na, i tera o te taatoaraa o te mau taata [te tane e te vahine i te mau vahi atoa. E ma te rurutaina e te toto topata e te hinaaro ho‘i ia ore ia inu i te ‘au‘a, ua parau oia e,] ‘ua inu vau e ua faaoti ho‘i i ta’u mau faaineineraa i te tamarii a te taata nei’ (PH&PF 19:18–19) » (i roto Conference Report, Atopa 1969, api 57).

E ti‘a ia tatou paatoa ia faaoti i ta tatou « mau faaineineraa i te tamarii a te taata nei » [PH&PF 19:19]. Ua taa ê rii te mau faaineineraa a te Mesia i ta tatou nei, e mau faaineineraa râ ta tatou paatoa e ti‘a ia rave, e te mau uputa ia iriti. No te rave i taua mau faaineineraa faufaa rahi nei, titau-pinepine-hia te tahi haamauiuiraa, te tahi tauiraa tia‘i-ore-hia i ni‘a i te e‘a no te ora e te tahi atoa auraroraa, « mai te tamarii e auraro ho‘i i to’na ra metua » [Mosia 3:19]. E riro paha te faaotiraa i ta tatou mau faaineineraa hanahana e te iritiraa i te mau uputa o te ra‘i i te faatae atu ia tatou—e oia mau ïa e eita e ore, e faatae roa ia tatou—i te taime opaniraa no to tatou oraraa tahuti nei.3

Ua haere mai tatou i te tahuti nei no te faaû i te tahi tura‘iraa. Ua riro a‘ena te reira ei tuhaa no te faanahoraa no to tatou haereraa mure ore i mua. Ahiri aita e faahemaraa, aita e ma‘i, aita e mauiui e aita e oto, aita atoa ïa te maitai, te viretu, te faahiahia i te maitai pae tino, te oaoa … E ti‘a ia tatou ia haamana‘o e, teie mau puai tura‘iraa e faataupupu nei i to tatou haereraa i mua, na te reira atoa ïa e faafana‘o nei ia tatou i te mau rave‘a no te upooti‘a.4

2

Te mau tafifiraa i te tahuti nei, no to tatou ïa tupuraa e to tatou ite.

Ia faahaehaa ana‘e [te mau tafifiraa i te tahuti nei] ia tatou e ia faanehenehe e ia haapii mai e ia haamaitai mai ho‘i, ua riro te reira ei mauihaa mana rahi i roto i te rima o te Atua no te haamaitai atu â ia tatou, no te faatupu rahi mai i te aau mehara, te here e te mana‘ona‘oraa i te tahi atu mau taata i roto i to ratou taime fifi.

Oia, e taime fifi ta tatou paatoa e faaruru nei, ei taata hoê anei e ei pŭpŭ taata, noa’tu râ te fifi rahi roa ino o tera taime, i tahito ra e i to tatou nei anotau, ua riro te reira mau fifi e mau tohuraa maori râ no te haamaitai i tei parau ti‘a e no te tauturu ia ratou tei atea rii i te parau ti‘a ia haere mai i te tatarahaparaa. Ua here te Atua ia tatou, e te parau nei te irava e, « ua tae roa [ia’na] i te horo‘a mai i ta’na Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia’na ra, ia roaa râ te ora mure ore » [Ioane 3:16].5

Ua parau te patereareha rahi ra o Lehi, i roto i te Buka a Moromona, i te parau faaitoito i ta’na tamaiti Iakobo, e tamaiti tei fanauhia i roto i te medebara i roto i te hoê tau ohipa rahi e te pato‘iraa. E ere te oraraa o Iakobo mai ta’na i mana‘o e e ere ho‘i mai te hi‘oraa o te hoê oraraa hope te au. Ua faaruru oia i te mau haamauiuiraa e te mau manuia-ore-raa, ua parau fafau râ Lehi e, e riro te reira mau haamauiuiraa ei maitai no ta’na tamaiti (hi‘o 2 Nephi 2:2).

Ei reira ua parau faahou Lehi i teie mau parau mâtau roa :

« E mea ti‘a ia vai te pato‘iraa i roto i te mau mea atoa. Ahiri aita te reira… e ore ïa e ti‘a ia faatupu i te parau ti‘a, e ore atoa i te parau ino ; e e ore i te parau mo‘a, e ore atoa i te ati ; e e ore i te maitai, e ore atoa i te ino » (2 Nephi 2:11).

E tamahanahanaraa rahi tei tae mai i roto ia’u a tere ai te mau matahiti no teie faataaraa no ni‘a i te mauiui e te inoino o te oraraa. E tamahanahana rahi atu â to’u i te mea e, ua faaruru atoa te mau taata rahi, te tane e te vahine, e tae noa’tu te Tamaiti a te Atua, i te reira pato‘iraa no te maramarama maitai a‘e i te taa-ê-raa i rotopu i te parau ti‘a e te parau ti‘a ore, te mo‘araa e te ahoaho, te maitai e te ino. Mai roto atu i te fare tape‘araa poiri e te haumi no Liberty, ua haapii te peropheta Iosepha Semita e, ia piihia tatou ia haere na roto i te fifi, no to tatou ïa tupuraa e to tatou ite i te ohipa e e riro ho‘i te reira ei maitai (hi‘o PH&PF 122:5–8).

I te vahi e tapirihia te hoê uputa, e matara mai te tahi, noa’tu e peropheta i roto i te fare tape‘araa. E ere tatou i te mea nava‘i i te paari e te ite no te hi‘o tano i te mau tomoraa atoa e te mau haereraa rapae atoa. No te fana‘o i te fare ta te Atua e faaineine ra no ta’na mau tamarii here atoa, te vai ra paha te tahi noa vahi haereraa e pa‘epa‘e ta‘umaraa e haere atu, e te tahi vauvau tahua taa ê e paruru haamaramarama atoa…

I tera e tera taime o to tatou oraraa, peneia‘e e rave rahi roa taime, e fa‘i ihoa tatou e, ua ite te Atua i te mea aita tatou i ite e te hi‘o nei oia i te mea ta tatou e ore e hi‘o nei. « E ere hoi to’u ra mana‘o i to outou ra mana‘o ; e ere hoi to outou ra haerea i to’u ra haerea, te na reira maira Iehova » (Isaia 55:8).

Mai te peu e fifi to outou i te fare i te tahi mau tamarii tei hahi ê, mai te peu e fifi moni e te pe‘ape‘a manava e haamata‘u nei i to outou fare e to outou oaoa, mai te peu te faaruru nei outou i te pohe e te ma‘i, ia vai te hau i to outou varua. Eita tatou e faahemahia i ni‘a’tu i to tatou puai [hi‘o 1 Korinetia 10:13 ; Alama 13:28 ; 34:39]. Ua riro ta tatou mau hahi-ê-raa e ta tatou mau inoinoraa ei e‘a afaro e te piriha‘o no te tae Ia’na ra.6

Hōho’a
Iosepha Semita i roto i te fare tapearaa no Liberty

I te mauraa Iosepha Semita i roto i te fare tape‘araa no Liberty, ua heheu mai te Fatu ia’na e, e ti‘a i te ati ia horo‘a mai ia tatou i te ite e ia riro ei maitai no tatou.

3

E tumu ta tatou no te vai ananatae noa e no te ti‘aturi noa’tu te taime fifi.

Ua ite-noa-hia te mau fifi i roto i te oraraa tahuti nei, e e ite-noa-hia te reira. No teie râ mau mea ta tatou i ite, e no te oraraa ta tatou i titau ia ora, aita roa’tu ïa e vahi e e parau otoheraa no te mana‘o ino e te faaturumaraa.

I roto i to’u oraraa, e piti tama‘i rahi o te ao nei ta’u i ite, te tama‘i no Korea e te tama‘i no Vietnam [e te vai atura]. Ua faaitoito vau i te taime no te Topatari rahi e ua imi au i te rave‘a no te haere i te haapiiraa auvaha ture ma te haamata i te oraraa utuafare. Ua ite au i te matete e te farava‘iraa faufaa i te haere-aoaoa-raa, e ua ite atoa vau i te tahi arii faahepo e taata haavî i te haere-aoaoa-raa, e pauroa te reira mau mea tei faatupu i te fifi iti rahi na te ao atoa nei.

E no reira, e mea maitai pai eita outou e mana‘o e, ua faaô-pauroa-hia mai te mau fifi o teie nei ao i roto i nau ahururaa matahiti to outou, e aore râ, a tahi ra mea ino roa ai mai te reira, mai tei itehia i roto i to outou iho nei oraraa, e aore râ, eita roa te reira e maitai mai. Te haapapû faahou nei au ia outou e, ua tupu a‘enei te tahi ohipa ino roa’tu e e maitai mai ihoa te reira. Mai te reira ihoa—ia ora ihoa râ tatou e ia here ho‘i tatou i te evanelia a Iesu Mesia e ia vaiiho outou i te reira ia ‘uaa mai i roto i to outou oraraa …

Eiaha mai ta te tahi mau taata e parau nei, e tumu rahi ta outou e ora nei i roto i teie nei ao ia oaoa e ia anaanatae e ia ti‘aturi noa. Mai te haamataraa mai â o te tau, ua faaruru te mau u‘i atoa i te tahi mau mea e upooti‘a atu e te tahi mau fifi e faaafaro atu.7

4

Ia haere mai tatou i te Faaora, e tamarû oia i te hopoi‘a e e haamâmâ oia i te teimaha.

« E haere mai outou ia’u nei, e te feia atoa i haa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na’u outou e faaora.

« A rave mai i tau zugo i ni‘a ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mărû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou varua.

« Te marû nei hoʻi ta’u zugo e te mâmâ nei ta’u hopoiʻa. » (Mataio 11:28–30)…

… Aita teie parau tautururaa faahiahia a te Tamaiti a te Atua i horo‘a-noa-hia mai i te taata no Galilea i tera ra tau. Aita teie piiraa no te amoraa i ta’na zugo marû e no te fariiraa i ta’na hopoi‘a mâmâ i ta‘oti‘ahia i tera mau u‘i tei ma‘iri. I riro na e ua riro ho‘i te reira ei ti‘aororaa i te taata atoa, i te mau oire e te mau fenua atoa, i te mau tane e te mau vahine e te mau tamarii atoa i te mau vahi atoa nei.

I roto i to tatou iho mau taime ati rahi, eiaha roa’tu tatou ia haavare ite i teie pahonoraa hape ore i te mau mana‘ona‘oraa e te mau haape‘ape‘araa o to tatou nei ao. Tei ô nei te parau fafau no te hau e te paruru o te hoê taata. Tei ô nei te mana no te faaore i te hara noa’tu te taime o te tau. E ti‘a atoa ia tatou ia ti‘aturi e, e mana to Iesu Mesia no te faaohie i ta tatou hopoi‘a e no te haamâmâ i te teimaha. E ti‘a atoa ia tatou ia haere ia’na ra e i reira e farii atu ai i te faafaaearaa i ta tatou ohipa.

Papû atoa e, ua apiti te titauraa i teie huru parau fafau. « A rave mai i tau zugo i nia ia outou », te taparu nei oia. I te tau no te bibilia, e hinaaro-roa-hia te zugo no te feia e huri i te repo i roto i te faaapu. Na te reira e faatu‘ati e e apiti i te puai o te piti o te animara i ni‘a i te animara matamua, ma te opere e ma te faaiti i te ohipa teimaha o te arote e aore râ te pereoo. Ei reira e nehenehe ai te hoê hopoi‘a tei riro na ei mea teimaha roa ino e aore râ eita e nehenehe i te hoê ia amo, ia amohia ma te ‘aifaito e te au e teie na tino toopiti i raro a‘e i te hoê â zugo. E titau ta’na zugo i te tautooraa rahi e te papû, no te taata râ tei faafariu-mau-hia, e mea marû te zugo e e mea mâmâ te hopoi‘a.

No te aha pai e faaruru otahi ai i te mau hopoi‘a, te ani nei te Mesia, e aore râ, no te aha pai e faaruru ai i te reira ma te turu‘i i ni‘a i te pae tino o te paruparu vitiviti araua‘e ? I te feia tei teiaha i te hopoia, na te zugo a te Mesia, te mana e te hau no te ti‘a i te ‘ao‘ao o te Atua, na te reira e horo‘a mai i te paturu, te ‘aifaitoraa e te puai no te pahono i ta tatou mau tamataraa e no te faaoroma‘i i ta tatou mau ohipa i ni‘a i te mahora ofa‘ifa‘i o te tahuti nei.

Ua papû roa e, mea ê te hopoi‘a a tera e tera taata, te vai ra râ ta tatou paatoa … E oia mau, te vai nei te oto e tae mai nei no te mau hara o teie nei ao i te oreraa e pee i te parau a‘o a [to tatou] Metua i te Ao ra. Noa’tu â te tumu, e au e, eita ihoa te hoê o tatou e ti‘amâ roa i te mau tamataraa o teie nei oraraa. I tera taata e i te taatoaraa, ua parau te Mesia, inaha : Mai te peu e farii ihoa tatou i te hopoi‘a e e amo ho‘i i te zugo, no te aha ïa e ore e rave i ta’u nei ? Ta’u nei parau fafau ia outou, oia ho‘i, te marû nei hoʻi ta’u zugo e te mâmâ nei ta’u hopoiʻa (Hi‘o Mataio 11:28–30).8

Hōho’a
E taure‘are‘a ataata

« Te anihia nei, e e ti‘a roa ia parau e, te faauehia nei i te mau pĭpĭ a te Mesia, noa’tu te u‘i, ia vai î i te anaana hope o te tia‘i papû roa ».

5

Eiaha te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei ia mata‘u i te mau arepurepuraa o te mau mahana hopea nei.

Te parau nei te mau papa‘iraa mo‘a… e tae mai te tau e fifi te ao taatoa nei. Ua ite tatou e, i roto i teie tau tuuraa no tatou, e riro te parau ti‘a ore, auê ho‘i te mau‘a, i te ite-maitai-hia, e eita e nehenehe e ape, e apee atoa mai te mau fifi e te mauiui e te utu‘a. E faaore te Atua i te reira parau ti‘a ore i to’na taime mau, ta tatou râ tuhaa, o te ora-hope-roa-raa ïa ma te haapa‘o maitai, ma te ore tatou ia ma‘i-roa-hia i te feruriraa i te mau pe‘ape‘a i te ao e te taime e hope ai te reira. Ta tatou tuhaa, o te roaaraa ïa te evanelia i roto i to tatou oraraa e te riroraa ei mori anaana, ei oire faati‘ahia i ni‘a i te mou‘a, e anaana i te nehenehe o te evanelia a Iesu Mesia e te oaoa e te poupou o te tae noa mai i te taata tei haapa‘o i te mau faaueraa, noa’tu te tau.

I roto i teie nei mau mahana hopea nei, e tupu mai te mau fifi rahi (Hi‘o Mataio 24:21). Ua ite tatou e tupu mai te mau tama‘i e te roo no te mau tama‘i (hi‘o PH&PF 45:26) e e arepurepu roa te ao paatoa nei (hi‘o PH&PF 45:26). Ua tupu ihoa te mau taime atâta i roto i te mau tau tuuraa, no to tatou nei râ anotau, e tupu mai te pohe mau (Hi‘o 2 Timoteo 3:1). E rahi mai te mau taata iino (hi‘o 2 Timoteo 3:13), i tera ra tau ua pinepine atoa ho‘i te mau taata iino. E tupu te mau ati rahi e e rahi roa’tu te ino (Hi‘o PH&PF 45:27).

Eita ihoa e nehenehe e ape, e mata‘u te faahopearaa o teie mau pu‘eraa tohuraa, e e ere i te mata‘u tei ta‘oti‘ahia i te u‘i apî noa. E mata‘u te topa i ni‘a i te mau taata atoa noa’tu te matahiti, ratou tei ore i maramarama i ta tatou e maramarama nei.

Ua hinaaro râ vau e haapapû e, e ere teie mau mana‘o no te Feia Mo‘a ana‘e, e e ere te reira no ô mai i te Atua ra. Ua parau Iehova Sabaota i te ati Iseraela no tahito ra :

« Faaetaeta e ia itoito roa, eiaha e taiâ, eiaha roa e mata‘u ia ratou ; te haere atoa nei ho‘i to Atua o Iehova ia oe, e ore oia e faaru‘e ia oe, e ore e haere ê …

« O Iehova iho ho‘i te na mua ia oe, e ei piha‘i atoa iho oia ia oe ; e ore oia e faaru‘e ia oe, e ore e taiva ia oe : eiaha e taiâ, eiaha roa e mata‘u » (Deuteronomi 31:6, 8).

E ia outou nei, te u‘i faahiahia no Iseraela i to tatou nei anotau, ua parau te Fatu :

« No reira, eiaha e măta’u e te nănă iti e : a rave i te ohipa maitai ; ia amui noa atu to te ao nei e to te po hoi i te patoiraa ia outou, no te mea ua patuhia outou i nia i ta’u nei păpă, e ore roa ratou e manuia …

« A hi‘o mai ia’u nei i to mau mana‘o atoa na ; eiaha e feaa, eiaha e măta’u » (PH&PF 6:34, 36).

Te reira te parau a‘o tei pu‘oi‘oihia i roto i ta tatou mau papa‘iraa moa i to tatou nei anotau. E faaroo mai na i teie haapapûraa nehenehe : « Eiaha e mata‘u, e te mau tamarii rii, no te mea na’u ho‘i outou, ua riro ho‘i te rê no teie nei ao ia’u, e e tufaa ho‘i outou no ratou o ta te Metua i horo‘a mai na’u nei » (PH&PF 50:41). « Oia mau te parau atu nei au ia outou ta’u mau hoa, eiaha e mata‘u, ia tamahanahanahia to outou mau aau ; oia ïa, a oaoa noa’tu â, e faaite mai i te mauruuru i roto i te mau mea atoa ra » (PH&PF 98:1).

Ia au i te maramarama o taua parau a‘o nehenehe nei, te mana‘o nei au e, tei ia tatou nei te hopoi‘a ia haapoupou rahi a‘e e ia faaturuma iti a‘e, ia haamauruuru no te mea ta tatou e fana‘o nei e no te aano o te mau haamaitairaa a te Atua ia tatou nei, e ia parau iti a‘e no ni‘a i te mau mea aita ta tatou e aore râ te ahoaho e nehenehe e apee i te mau tau fifi i roto i teie u‘i e aore râ i roto i te tahi noa’tu u‘i.

E taime rahi no te ti‘aturiraa e te anaanatae rahi.

No te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei, e taime teie no te ti‘aturiraa e te anaanatae rahi—hoê o te mau pu‘e tau rahi roa a‘e i roto i te Faaho‘i-faahou-raa, e no reira, hoê o te mau pu‘e tau rahi roa a‘e i roto i te mau tau tuuraa atoa, inaha o to tatou nei ho‘i tei rahi roa a‘e i te mau tau tuuraa atoa. Titauhia ia vai to tatou faaroo e ti‘aturiraa, e piti viretu rahi mau no te ti‘araa pĭpĭ na te Mesia. Titauhia ia tamau noa tatou i te faaohipa i te ti‘aturiraa i te Atua, inaha o teie te parau tumu matamua i roto i ta tatou mau ture ti‘aturiraa. Titauhia ia ti‘aturi tatou e, tei te Atua ra te mana atoa, e ua here oia ia tatou, e eita ta’na ohipa e tape‘ahia e aore râ e haataupupuhia i roto i to tatou nei oraraa tata‘itahi aita’na‘e i roto i te ao…

Te parau fafau nei au ia outou na roto i te i‘oa o te Fatu o ta’u e tavini nei, e paruru noa e e aupuru noa ho‘i te Atua i to’na mau taata. E ite ihoa tatou i te fifi mai te tahi atu mau u‘i e mau taata i ite. Na roto râ i te evanelia a Iesu Mesia, tei ia outou na te mau ti‘aturiraa atoa e te mau parau fafau atoa e te mau parau haapapûraa atoa. E mana to te Fatu i ni‘a i ta’na nau Feia Mo‘a e e faaineine noa oia i te vahi hau, te vahi paruru e te vahi haapuraa no to’na mau taata. I te taime ua roaa to tatou faaroo i te Atua, e nehenehe ta tatou e tia‘i i te hoê ao maitai a‘e—no tatou iho nei e no te mau taata atoa. Ua haapii te peropheta Etera i tahito ra (e ua mâtau ho‘i oia i te parau no te fifi) : « No reira, o te faaroo e, te vai ra te Atua, e ti‘a ïa ia tia‘i ratou i te hoê ao maitai roa, oia mau, ia ti‘a i te hoê vahi i te rima atau o te Atua ; na roto ho‘i i te faaroo e roaa mai ai taua tia‘i ra, e tutau ho‘i ïa no te varua o te taata nei, e riro ai ratou i te mau maite, e te ti‘a tamau â, e te î i te mau ohipa maitatai, e te arata‘iraahia ia faahanahana i te Atua » (Etera 12:4).

Te anihia nei, e e ti‘a roa ia parau e, te faauehia nei i te mau pĭpĭ a te Mesia, noa’tu te u‘i, ia vai î i te anaana hope o te tia‘i papû roa (hi‘o 2 Ne. 31:20).

Te tamataraa i te tiahi i te mata‘u

Ia tutau to tatou faaroo e te ti‘aturiraa i ni‘a i te Mesia, e ta’na mau haapiiraa, mau faaueraa e mau parau fafau, ei reira e roaa ai ia tatou ia turu‘i i ni‘a i te tahi mea faahiahia mau, te tahi semeio mau, o te nehenehe e tufaa i te Miti Uteute no te arata‘i ia Iseraela i to tatou nei anotau i « te vahi eita te taata e haere mai no te haamauiui e no te haamata‘u » (Hymns, 1985, no. 30). Ua riro te mata‘u, e tae mai i ni‘a i te taata i roto i te mau tau fifi, ei mauihaa matamua roa i roto i te mau mauihaa tama‘i a Satane ia ore te taata nei ia oaoa. Te taata e mata‘u, ua ere ïa oia i te puai no te aroraa rahi o te oraraa no te taparahi i te ino. E no reira, e tamata noa te mana o te diabolo i te faatupu i te mata‘u i roto i te aau o te taata nei. Noa’tu te anotau e te pu‘e tau, ua faaruru noa te taata nei i te mata‘u.

Ei tamarii na te Atua e ei huaai no Aberahama, Isaaka e Iakoba, e ti‘a ia tatou ia tiahi i te mata‘u mai roto atu i te taata. Eita te taata mamahu e te mata‘u e nehenehe e rave maitai i ta ratou ohipa, e eita roa’tu ta ratou e nehenehe e rave i te ohipa a te Atua. E misioni ta te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei e rave, oia ho‘i, eiaha roa ratou ia hahi ê i roto i te mata‘u e te ahoaho.

Ua parau te hoê aposetolo a te Fatu i te mau mahana matamua ra : « Ua horo‘ahia mai te taviri no te upooti‘a i te mata‘u e te peropheta Iosepha Semita ». ‘Mai te mea… ua ineine noa outou e ore outou e mata‘u’ (PH&PF 38:30). E ti‘a ia faahiti-noa-hia teie poro‘i hanahana i roto i te mau tĭtĭ e te mau paroisa atoa » (Elder John A. Widtsoe, i roto te Conference Report, Eperera 1942, p. 33).

Ua ineine anei tatou no te auraro i te mau faaueraa a te Atua ? Ua ineine anei tatou no te upooti‘a-roa-raa i ni‘a i to tatou mau hinaaro ? Ua ineine anei tatou no te haapa‘o i te mau ture parau ti‘a ? Mai te peu e ti‘a ia tatou ia pahono i teie mau uiraa ma te papû, ua nehenehe atoa ïa ta tatou ia titau i te mata‘u ia haere ê atu i to tatou oraraa. Papû mau paha e nehenehe to tatou faito mata‘u ia faaauhia i to tatou faaineineraa i te ora ma te parau ti‘a—e oraraa e au no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei noa’tu te tau e noa’tu te taime.

Te faufaa taa ê, te hanahana e te hopoi‘a ia ora i roto i te mau mahana hopea nei

E opani au na roto i te hoê o te mau faahitiraa rahi roa a‘e ta’u i tai‘o no roto mai i te peropheta Iosepha Semita, tei faaruru e rave rahi fifi i roto i to’na oraraa e, oia mau, tei aufau i te hoo hopea no to’na rê. Ua rê râ oia e ua riro na ei taata oaoa e te pautuutu e te anaanatae. Ratou tei mâtau ia’na, ua ite ratou i to’na puai e to’na itoito noa’tu â te poiri o te taime. Aita oia i marua i te pae varua, e aore râ i faaea maoro i roto i te ‘aravî.

Ua parau oia no to tatou nei tau—to outou e to’u iho nei—o teie te taime « tei tau‘a-parau-hia e te mau peropheta, te mau tahu‘a e te mau arii [i roto i te mau tau] ma te hoê oaoa taa ê ; ua hi‘o [teie mau ite atoa na te Atua i tahito ra] i mua ma te tia‘iraa oaoa i te mahana e orahia’i e tatou ; e ma te faaûruhia e te mau tia’iraa oaoa no te ra‘i mai ua himene e ua papa‘i e ua tohu ratou no to tatou nei tau… e nunaa herehia tatou ta te Atua i ma‘iti no te faatupu i te hanahana i te mau mahana hopea nei » [Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita, 212].

Auê ïa faufaa taa ê ! Auê ïa hanahana ! Auê ïa hopoi‘a ! E auê ïa oaoa ! Ua rau roa te tumu no tatou, i roto i te tau e a muri noa’tu, no te haapopou e no te haamauruuru i te maitai o to tatou oraraa e no te mau parau fafau tei horo‘ahia mai.9

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Ua riro te ati ei tuhaa no te faanahoraa a te Atua no to tatou haereraa mure ore i mua, nahea teie iteraa e nehenehe ai e tauturu ia tatou ? (A hi‘o i te tuhaa 1). I to outou mana‘o, no te aha te ati e tuhaa faufaa rahi no te tahuti nei ?

  • A hi‘o i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter i roto i te tuhaa 2 no ni‘a i te tahi o te mau tumu no te ati. E aha te mau mea ta outou i ite, ua riro mai te ati ei maitai no tatou ? Nahea e roaa ai ia tatou ia hi‘o i te ati mai ta te Fatu e hi‘o nei ?

  • No te aha, ia au i te haapiiraa a te peresideni Hunter, e tumu ta tatou no te vai oaoa noa e te ananatae noa’tu te taime fifi ? (A hi‘o i te tuhaa 3). Nahea tatou i te anaanatae rahi a‘e i roto i taua mau taime ra ? E aha te tahi o te mau haamaitairaa e tamau noa nei i roto i te ati rahi mau ?

  • E nahea tatou i te farii i te aniraa a te Faaora ia vaiiho Ia’na ia amo i ta tatou mau hopoi‘a ia haamâmâ i to tatou teimaha ? (A hi‘o i te tuhaa 4). E aha te auraa no te parau e rave i Ta’na zugo i ni‘a ia tatou ? Nahea te Faaora i te tautururaa ia outou i roto i te tau fifi ?

  • Te haapii nei te peresideni Hunter e, e ere te mana‘o mata‘u i te mau arepurepuraa o te mau mahana hopea nei no ô mai i te Atua ra (hi‘o i te tuhaa 5). E aha te tumu e mea ino ia ora i roto i te mata‘u ? Nahea tatou i te ora ma te ti‘aturiraa e te faaroo eiaha râ ma te mata‘u ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Ioane 14:27; 16:33; Hebera 4:14–16; 5:8–9; 1 Nephi 1:20; Alama 36:3; PH&PF 58:2–4; 101:4–5; 121:7–8; 122:7–9

Tauturu haapiiraa

« E rave rahi o te feruri nei e, te taime maitai a‘e no te tuatapaparaa, tei te po‘ipo‘i ïa i muri a‘e i te hoê aru‘i faafaaearaa … E mea au a‘e na te tahi atu mau taata ia tuatapapa i roto i te mau hora hau maitai, ia hope te ohipa e te mau haape‘ape‘araa o te ao… Peneia‘e, te mea faufaa a‘e i te hora o te mahana, o te faataaraa ïa i te hoê taime no te tuatapaparaa » (Howard W. Hunter, « Reading the Scriptures », Ensign, Novema 1979, 64).

Te mau nota

  1. « God Will Have a Tried People », Ensign, Me 1980, 24.

  2. « Come unto Me », Ensign, Novema 1990, 17–18.

  3. « The Opening and Closing of Doors », Ensign, Novema 1987, 54, 59.

  4. « God Will Have a Tried People », 25-26.

  5. « An Anchor to the Souls of Men », Ensign, Atopa 1993, 71.

  6. « The Opening and Closing of Doors », 59-60.

  7. « An Anchor to the Souls of Men », 70.

  8. « Come unto Me », 17–18.

  9. « An Anchor to the Souls of Men », 71–73.