Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 12 : A ho‘i mai e tamaa i te ‘airaamaa a te Fatu


Pene 12

A ho‘i mai e tamaa i te ‘airaamaa a te Fatu

« A toro i te rima i te melo paruparu e a ite mai i te oaoa e tae mai ia outou e i te feia ta outou e tauturu nei ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

Te mahana i muri iho i to’na riroraa ei Peresideni o te Ekalesia, ua faatae Howard W. Hunter i teie aniraa here i te mau melo o te Ekalesia tei faaatea rii ia ratou :

« I te feia tei ofati i te ture e aore râ tei faariri, te parau nei matou e, a ho‘i mai. I te feia tei mauiui e o te fifi nei e o te ri‘ari‘a nei, te parau nei matou e, e faati‘a mai ia matou ia ti‘a i piha‘i iho ia outou no te tamarô i to outou roimata. I te feia i roto i te taa ore e o tei haapunihia i te hape mai te mau pae atoa, te parau nei matou e, a haere mai i te Atua o te parau mau atoa e te Ekalesia no te heheuraa tamau. A ho‘i mai. A ti‘a i pihai iho ia matou. A faaitoito. A ti‘aturi. Ua maitai te mau mea atoa, e e maitai te mau mea atoa. A tamaa i te ‘airaamaa tei tuuhia i mua ia outou i roto i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e a tutava i te pee i te Tia‘i Mamoe Maitai tei horo‘a mai i te reira. A faatupu i te tia‘iraa, a faaohipa i te faaroo, a farii—e a horo‘a—i te aroha, te hinaaro mau o te Mesia ».1

I roto i ta’na a‘oraa matamua i te amuiraa rahi ei Peresideni o te Ekalesia, te tahi rii noa ava‘e i muri iho, ua parau te peresideni Hunter e, ua tae mai to’na mana‘o ia tura‘i â i te reira poro‘i. « A ho‘i mai », ua parau faahou oia. « A rave roa i te aniraa [a te Faaora], ‘Mai pee mai’ … O Oia ana‘e te e‘a papû ; o oia te maramarama o te ao ».2

I roto i to’na oraraa, ua tauturu te peresideni Hunter e rave rahi mau melo ia ho‘i mai i te pureraa. A faati‘a ai oia i te hoê ohipa mai te reira te huru i to’na paariraa mai, ua na ô oia :

« Ua tono to’u episekopo paroisa ia’u ei haapii paroisa no te hoê taea‘e tei faatietie noa o oia te diakono paari roa a‘e i roto i te Ekalesia. I tera ra tau, e parauhia te haapiiraa utuafare ei haapiiraa paroisa. To’na fifi, e mea au na’na te ha‘uti hui popo (golf) i te sabati. Ua huru fiu rii te aau i te farereiraa ia’na e ta’na vahine i tera ava‘e e tera ava‘e, aita ho‘i e nuuraa tei itehia mai. I te hopea râ, ua parauhia te ta‘o tano no te faaaraara i te hoê uaua i roto ia’na. Teie te ta‘o, fafauraa. Ua ani maua ia’na, ‘E aha te auraa o te fafauraa no oe ?’ Ua taui rii to’na hoho‘a mata, e no te taime matamua, ua ite maua i to’na pae mana‘o paari. E ua haere atura mai ra oia i ta matou mau haapiiraa, ua haapae i te huiraa popo e ua afa‘i i ta’na vahine i te hiero ».3

Hōho’a
Te Mesia e te mamoe

« E ti‘a ia tatou tata‘itahi ia tai‘o e ia tai‘o faahou â i te parabole no te mamoe tei mo‘e … te ti‘aturi nei au e, e mau te poro‘i o teie parabole i roto i to tatou aau tata‘itahi ».

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

Te haapii nei te parabole no te mamoe mo‘e ia tatou ia imi ia ratou tei mo‘e.

Ua [faatae atu] te Peresideniraa Matamua i te mau melo o te Ekalesia i te hoê aniraa rahi…

« I te feia tei faaea i te haere mai e ratou atoa tei fifi roa, te parau nei matou e, ‘A ho‘i mai. A hoʻi mai e tamaa i te ‘airaamaa a te Fatu, e ia tamata faahou â outou i te mau hotu monamona e te au no te faahoaraa i te Feia Mo‘a’.

« Te ti‘aturi nei matou e, e rave rahi tei tia‘i noa na ia ho‘i mai, ua huru ê rii râ ratou ia na reira. Te haapapû atu nei matou ia outou e, e ite mai outou i te mau rima tauahi no te farii ia outou e te rima hinaaro no te tauturu ia outou » (Ensign, Mati 1986, api 88).

I to’u mana‘o, ua faahiahia tatou paatoa i teie piiraa u‘ana o te tu‘ati nei i ta te peropheta Alama i parau i roto i te Buka a Moromona no ni‘a i te ani-manihini-raa a te Fatu. Ua parau oia e :

« Inaha, te hapono maira oia i te parau i te mau taata atoa, te faatorohia ra te rima o te aroha i te mau taata atoa, e te na ô maira hoʻi oia e, a tatarahapa, e e farii au ia outou

« Oia ïa, e te na ô maira oia e, a haere mai outou ia’u nei e rave outou i to te raau ora ra ; oia ia, e amu noa outou i te pane ora ra, e inu noa ho‘i i te pape ora ra.

« A haere mai outou ia’u nei, a faatupu i te ohipa a te parau-ti‘a » (Alama 5:33–35).

E ti‘a ia tatou tata‘itahi ia tai‘o e ia tai‘o faahou â i te parabole no te mamoe tei mo‘e tei itehia i roto i te pene ahuru ma pae no Luka, ma te haamata i te irava maha :

« O vai ïa taata i ô outou nei, hoê hanere a’na mamoe, ia mo‘e ra te hoê, e ore e vaiiho i te iva ahuru e iva tiahapa i te medebara ra, a haere a imi ai i tei mo‘e ra, e ia itea’tu ?

« E itea’tura ia’na, amo a‘era i ni‘a i te tapono ma te oaoa.

« E ia tae maira oia i te utuafare, ua haaputuputu maira i te mau taua e te mau taata-tupu, ua na ô atura ia ratou, e oaoa atoa tatou ; ua itea ho‘i ia‘u tau mamoe i mo‘e ra » [Luka 15:4–6] …

Ua taui taa ê rii mai te peropheta Iosepha Semita i te hoê irava i roto i ta’na iritiraa : Te tai‘ohia nei : « O vai ïa taata i ô outou nei, hoê hanere a’na mamoe, ia mo‘e ra te hoê, e ore e vaiiho i te iva ahuru e iva tiahapa e haere atu ai i te medebara ra e imi ai i tei mo‘e ra, e ia itea’tu ? (JST, Luka 15:4 ; faaoparaa tei tuuhia).

Te tuu mai nei teie iritiraa i te mana‘o e, e vaiiho te tia‘i mamoe i te nana i te vahi maitai e haere atu ai i roto i te medebara—oia ho‘i, e haere i roto i te ao e imi ai i tei mo‘e. Ua mo‘e i te aha ? Ua mo‘e i te nana tei reira ho‘i te paruru e te hau. Te ti‘aturi nei au e, e mau te poro‘i o teie parabole i roto i to tatou aau tata‘itahi ».4

2

Te tia‘i nei te Fatu ia tatou ia riro ei tauturu tia‘i mamoe no te faaho‘i mai ia ratou tei fifi e aore râ tei mo‘e.

E aha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu ia ratou tei mo‘e i roto i te medebara ?

Maoti te parau a te Fatu no ni‘a i te vaiihoraa i na iva ahuru ma iva no te haere i roto i te medebara e imi ai i tei mo‘e, e no te aniraa a te Peresideniraa Matamua i te feia tei faaea i te haere mai e o tei fifi roa ia « ho‘i mai », te ani atoa nei matou ia outou ia faaô mai i roto i te ohipa faaoraraa varua. A toro i te rima i te melo paruparu e a ite mai i te oaoa e tae mai ia outou e i te feia ta outou e tauturu nei ia rave outou e o ratou i te ohipa faataeraa i te aniraa ia ho‘i mai e tamaa i te ‘airaamaa a te Fatu.

Te tia‘i nei te Fatu, to tatou Tia‘i Mamoe Maitai ia tatou, ia riro ei tauturu tia‘i mamoe no te faaho‘i mai ia ratou tei fifi e aore râ tei mo‘e. Eita ta matou e nehenehe e parau atu ia outou nahea i te rave i te reira, teie râ, a faaô ai outou i roto i teie ohipa ma te imi i te faaûruraa, e tae mai ïa te manuiaraa i roto i ta outou mau tautooraa, i roto i to outou mau area… mau tĭtĭ e mau paroisa. Te vai ra te mau tĭtĭ tei pahono i teie taparuraa i mua a‘enei e ua manuia rahi mai.

Te vai nei i roto i te hoê himene mâtau teie parau piiraa a te Faaora ia tatou :

Te pii nei Oia ia tatou

i teie nei mahana

« [E imi anei outou tei mo‘e

tei haere ê atu i te haapûraa] ? »

E te faaite nei teie himene, o te himene-pinepine-hia nei, i ta tatou hopoi‘a :

« [E faariro ia matou ei tauturu tia‘i mamoe mau]

[no te] here ia vetahi ê

Tono ia matou ia imi [i roto i te medebara]

I ta oe mau mamoe [overe]. »

(Hymns, 1985, no. 221).

Ia rave tatou i te reira, e tae mai te mau haamaitairaa mure ore ia tatou.5

Te imiraa i tei mo‘e, tei hahi ê e te overe, o te ohipa ïa a te Fatu … Ua riro te pure taparuraa a Alama ei faahaamana‘oraa tano no te mo‘araa o ta tatou tuhaa ohipa :

« E te Fatu, ia haamanuïa mai oe ia matou, ia arata‘i faahou mai matou [i te mau varua] ia oe na i roto i te Mesia.

« Inaha, e te Fatu, e mea faufaa rahi to ratou varua » (Alama 31:34–35).6

Hōho’a
E mau misionare e haapii ra i te hoê utuafare

« E te Fatu, ia haamanuïa mai oe ia matou, ia arata‘i faahou mai matou [i te mau varua] ia oe na i roto i te Mesia. « Inaha, e te Fatu, e mea faufaa rahi to ratou varua » (Alama 31:34–35).

3

Ta tatou fâ rahi, o te tautururaa ïa i te taata ia ho‘i i mua i te aro o te Atua.

I roto i te mau matahiti. ua rave te Ekalesia i te tahi tautooraa rahi roa ino i roto i te faaho‘iraa mai i te mau melo paruparu … No te aha te reira ? No te faaoraraa i te varua o to tatou mau taea‘e e mau tuahine ma te hi‘o e, ua farii anei ratou i te mau oro‘a no te faateiteiraa.

A tavini ai au ei peresideni tĭtĭ i roto i te area no Los Angeles, ua ani matou to’u na tauturu i ta matou mau episekopo ia ma‘iti taa ê mai ratou e maha e aore râ e pae na taata faaipoipo tei hinaaro i te haere i mua i roto i te Ekalesia. Te vai ra e mau melo paruparu, e te vai ra e mau melo faafariu apî—ua anaanatae râ ratou i te parau no te haere i mua i te pae varua. Ua haaputuputu matou ia ratou i roto i te hoê piha haapiiraa e ua haapii atu matou i te evanelia. Aita matou i tura‘i i te parau no te hiero, ua faaitoito rahi râ matou i te hoê auraa maitai a‘e e to tatou Metua i te Ao ra e ta’na Tamaiti o Iesu Mesia. Na teie ohipa ma‘itiraa i haapapû te manuiaraa, e ua vai itoito noa te pae rahi o teie na taata faaipoipo e ua haere i te hiero.

Teie faahou [te tahi] hi‘oraa … E taea‘e teie i roto i te hoê paroisa tei ore i haere i te pureraa. E ere ta’na vahine i te melo. E vahine huru hi‘o au ore rii mai, e no reira eita ta matou e nehenehe e tono atu i te mau haapii utuafare. Ua haere atura te episekopo e paraparau ia’na ma te parau atu e, e auraa to’na e te Faaora e ua titauhia ia’na ia faaaano atu â te reira e ia faarahi atu â. Faataa mai nei teie taea‘e i te episekopo i to’na fifi e ta’na vahine melo ore, e no reira ua paraparau atoa te episekopo i te vahine, e hoê â parau—e auraa to’na e te Fatu tei titauhia ia faaaanohia. Aita ihoa oia i farii rahi mai, tera râ ua oaoa oia i te iteraa’tu e, te ti‘aturi nei te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i roto i te Mesia, e ua tuutuu rii mai oia i ta’na mau paruru.

Aita te manuiaraa i tae i tera iho taime, ua tamau noa râ te feia tei hahaere ia raua i te haafaufaa i to raua auraa e te Fatu. E ua tae i te hoê taime, ua riro roa mai oia ei hoa, e ua farii a‘era ia haere mai e ta’na tane i te haapiiraa a te tĭtĭ tei haapiihia e te mau melo apooraa teitei. Ua haafaufaa matou i te fafauraa ta te hoê i rave i to’na bapetizoraa e te tahi atoa mau fafauraa. E i te hopea, ua riro mai te vahine ei melo no te Ekalesia e ua riro te tane ei faatere autahu‘araa manuia mau …

E mea faahiahia na’u te faahitiraa i ni‘a i te api upoo o te Buka a Moromona o te faataa nei i te mau fâ o teie buka mo‘a : « Ia ite ratou [te utuafare o Iseraela i roto i te mau mahana hopea nei] i te mau parau faufaa a te Fatu ra » (papa‘iraa faaopa tei tuuhia). Te reira te haapapûraa tei faaûruhia mai ia matou te peresideniraa ia rave e teie nau melo paruparu. Ua tamata matou i te ti‘aoro ia ratou na ni‘a i te faufaa no te mau fafauraa ta ratou i rave e te Fatu ; ei reira ua haapii matou ia ratou i te faufaa rahi no te fafauraa no te bapetizoraa e no te tahi atoa mau fafauraa ta ratou e nehenehe e rave e o te riro i te faatahoê ia ratou ei utuafare mure ore.7

Te fâ rahi o te Ekalesia i roto i ta’na ohipa iti i tera e tera vahi, o te haamanuiaraa ïa i te taata ia ho‘i i mua i te aro o te Atua. E e rave-noa-hia te reira na roto i te fariiraa ratou i te mau oro‘a e te raveraa i te mau fafauraa i roto i te hiero.8

Ta tatou tautooraa, tei ni‘a ïa i te faataeraa i te mau fafauraa e te mau oro‘a i te taata nei : i te melo ore na roto i te ohipa misionare ; i te mau melo paruparu na roto i te faahoaraa e te faaitoitoraa ; i te mau melo e haere mai nei i te pureraa na roto i te amuiraa e te taviniraa i roto i te Ekalesia, e i te feia i ô mai i te paruru na roto i te ohipa faaoraraa i te feia pohe.9

Te arata‘i nei tatou i teie ohipa no te tapaeraa i te hoê noa fâ no te mau melo tata‘itahi o te Ekalesia. Oia ho‘i, ia farii te taatoaraa i te mau oro‘a o te evanelia e ia rave i te mau fafauraa i mua i to tatou Metua i te Ao ra no te ho‘i i mua i to’na aro. Te reira ta tatou fâ rahi. Ua riro te mau oro‘a e te mau fafauraa ei rave‘a no te faaotiraa i te reira natura atua o te riro i te faaho‘i faahou ia tatou i mua i to’na aro …

A tape‘a noa i teie fâ i roto i te feruriraa : ia ani i te taatoaraa ia haere mai i te Mesia ra …

Teie to’u iteraa papû, to’u mau taea‘e e tuahine, no to’na hanahana e to’na mana no te faaora i te feia o te haere mai ia’na ma te aau oto e te varua haehaa. Na roto i te mau oro‘a e to’na Varua Maitai, e riro ai te taata tata‘itahi i te vai mâ.10

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Te faaitoito nei te peresideni Hunter i te mau melo atoa o te Ekalesia ia tai‘o e tai‘o faahou â i te parabole no te mamoe tei mo‘e (hi‘o i te tuhaa 1 ; Luka 15:4–7). E aha te mau poro‘i tei tae mai ia outou mai roto mai i teie parabole e te mau haapiiraa i roto i teie tuhaa matamua ? A feruri nahea teie mau haapiiraa e nehenehe ai e arata‘i ia outou a tavini ai outou i roto i te Ekalesia.

  • E aha ta tatou hopoi‘a ei tauturu tia‘i mamoe na te Fatu ? (A hi‘o i te tuhaa 2). Nahea ta tatou e nehenehe e tauturu i te taata ia ho‘i mai i te Ekalesia ? Nahea outou (e aore râ te tahi taata ta outou i mâtau) i haamaitaihia e te tahi atu taata tei toro mai i te rima i te taime a « fifi e aore râ [a] mo‘e » ai outou ?

  • E aha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i te ohipa ta te peresideni Hunter i faati‘a i roto i te tuhaa 3 ? Nahea te tura‘iraa i te parau no te mau fafauraa e nehenehe ai e tauturu i te mau melo ia ho‘i mai i te pureraa ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Ezekiela 34:1–16 ; Luka 15:11–32 ; Ioane 10:1–16, 26–28 ; 13:35 ; 1 Ioane 1:7 ; Mosia 18:8–10 ; Helamana 6:3 ; 3 Nephi 18:32 ; Moroni 6:4–6 ; PH&PF 38:24

Tauturu haapiiraa

Te hoê parau tumu o te hoê ïa parau mau o te arata‘i i te mau faaotiraa e te mau ohipa. « A tai‘o ai outou, a ui ia outou iho e : « E aha te parau tumu o te evanelia e haapiihia ra i roto i teie irava ? Nahea vau ia haamau i te reira i roto i to‘u oraraa ?’ » (Te haapiiraa: Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 17).

Te mau nota

  1. I roto Jay M. Todd, « President Howard W. Hunter: Fourteenth President of the Church », Ensign, Tiurai 1994, 5.

  2. « Exceeding Great and Precious Promises », Ensign, Novema 1994.

  3. « Make Us Thy True Undershepherds », Ensign, Setepa 1986, 9.

  4. « Make Us Thy True Undershepherds », 7–8.

  5. « Make Us Thy True Undershepherds », 9.

  6. « The Mission of the Church » (a‘oraa tei horo‘ahia i mua i te mau ti‘a area, 30 no mati 1990), 4.

  7. « Make Us Thy True Undershepherds », 8-9.

  8. The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 218.

  9. The Teachings of Howard W. Hunter, 245-46.

  10. The Teachings of Howard W. Hunter, 218.