Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 22 : Te haapiiraa i te evanelia


Pene 22

Te haapiiraa i te evanelia

« Te tumu o te haapiiraa… [maori râ] ia riro tatou ei mauhaa i roto i te rima o te Fatu no te taui i te aau o te hoê taata ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

I roto i te amuiraa rahi no eperera 1972, o Elder Howard W. Hunter, melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i taua taime ra, te hoê o te feia a‘o hopea i roto i te hoê o te mau tuhaa pureraa. Ua faaineine oia i te hoê a‘oraa, tera râ, aita i nava‘i te taime no’na no te horo‘a i te reira a‘oraa. Ua parau o Elder Hunter, « ua hi‘o vau i te hora, ua tufetu vau i te mau api parau ta’u i faaineine e ua tuu i te reira i roto i to’u pute roto. Tera râ, e rave noa vau maa taime iti no te faaite i te hoê ohipa tei haaputapû ia’u i to’u tamariiraa. Ua haamana‘o vau i te reira i te taime a faahitihia ai e, tei rotopu ia tatou i teie avatea, te hoê pŭpŭ taata haapa‘o maitai o te haapii nei i ta tatou feia apî.

« O te po‘ipo‘i roa i taua mahana ra i te pu‘e tau ve‘ave‘a. Te ti‘a ra vau i piha‘i iho i te haamaramarama. Ua faatahuna rii te mau paruru ia’u i na tao‘a na‘ina‘i e piti i rapae au i roto i te aihere. Hoê manu rahi e hoê manu na‘ina‘i mai te mea ra e, no haere noa maira i rapae i te ofaaraa. Ua ite a‘era vau i te manu rahi i te ou‘au‘araa na ni‘a i te aihere, patupatu a‘era i to’na avae, pi‘o a‘era i to’na upoo. Ua huti maira oia i te hoê to‘e rahi i roto i te aihere e ua ho‘i maira ma te ou‘au‘a. Ua hamama a‘era te manu na‘ina‘i i to’na vaha, tera râ, ua horomii atura te manu rahi i te to‘e.

« I muri iho ua ite atura vau i te manu rahi i te rereraa i ni‘a i te hoê tumu raau. Ua titotito a‘era i te paa o te tumu raau maa taime iti e ua ho‘i maira e te hoê manumanu i roto i te vaha. Ua hamama a‘era te manu na‘ina‘i i to’na vaha, tera râ, ua horomii a‘era te manu rahi i te manumanu. Ua faaroohia te ta‘i maniania.

« Ua ma‘ue ê atura te manu rahi e aita vau i ite faahou ia’na, tera râ, ua mata‘ita‘i noa vau i te manu na‘ina‘i. I muri a‘e, ua ou‘au‘a a‘era te manu na‘ina‘i i ni‘a i te aihere, ua patupatu i to’na na avae, ua pi‘o i te upoo, e ua huti maira hoê to‘e rahi i roto i te aihere.

« Ia haamaitai mai te Atua i te mau taata maitai o te haapii nei i ta tatou mau tamarii e ta tatou feia apî ».

I muri a‘e ua nene‘ihia te parau poro‘i poto a Elder Hunter i raro a‘e i te upoo parau ra, « Hoê orometua haapii ».1

Ua tura‘i pinepine o Howard W. Hunter i te parau no te faufaa o te haapiiraa maitai i roto i te Ekalesia. Ua vauvau mai oia i te mau parau tumu—mai te faufaa o te haapiiraa na roto i te hi‘oraa, mai faahoho‘ahia e te aamu o na manu—o te nehenehe e tauturu i te mau orometua haapii ia rahi atu te aravihi no te haamaitai i te oraraa o te feia ta ratou e haapii ra. Pinepine oia i te paraparau i te mau orometua haapii o te mau tamarii e te feia apî, ma te tauturu ia ratou ia maramarama i ta ratou hopoi‘a mo‘a no ratou o te u‘i e paari maira. Ua parau oia i roto i te hoê putuputuraa mai te reira :

« I mua ia’u i teie nei, te ite nei au i te tahi o te mau varua faufaa taa ê o te fenua nei … Te tamata nei au i te hi‘o i roto i to’u feruriraa [ia outou e te mau orometua haapii] tata‘itahi i ni‘a i te ohipa, i roto i to outou iho piiraa. Te uiui nei to’u mana‘o e, e aha te faito hotu ta ta outou ohipa e horo‘a mai. E ino anei te tahi pae o te reira hotu i te mea e, aita outou i faaapu e aore râ i atuatu i te repo tei tuuhia’tu na outou e atuatu ; e aore râ, e atuatuhia anei te repo taatoa a hotu mai ai i te maa maitai e rave rahi ?

« I roto i ta outou mau paroisa e te mau tĭtĭ tata‘itahi… te ora nei e rave rahi mau tamarii a to tatou Metua. Mai ia outou, ua riro ratou ei mea faufaa taa ê i mua i to’na aro ; tera râ, ua taa ê ratou ia outou inaha, e rave rahi o ratou aore e iteraa, e e rave rahi o ratou e mea apî i roto i te evanelia. E no reira, e hopoi‘a rahi mau ta outou i ni‘a ia ratou. E oraraa fatifati noa to ratou, e mea ohie ia tufetu, ohie ia hamani, ohie ia arata‘i mai te mea e, e roaa ia outou to ratou ti‘aturiraa e to ratou aau. Outou to ratou ‘tia‘i’. E ti‘a ia outou ia arata‘i ia ratou i te mau ‘vahi aihere’ …

« Auê ïa titauraa, auê ïa ohipa oaoa, auê ïa hopoi‘a mo‘a na outou i teie nei ! … Auê te hamani maitai, auê te faatura, auê te maitai, auê te marû, auê te aau mâ, auê te here pipiri ore mai to te Fatu ra, auê te haehaa, auê te aau pure e titauhia ia outou, a rave faahou ai outou i ta outou ohipa faaamuraa i te mau arenio mai ta te Fatu e parau mai nei ia outou ia rave ! ».2

Hōho’a
e utuafare e haapii amui ra

E paturu te haapiiraa i te mau tamarii i te fare pureraa i te mau haapiiraa a te mau metua i roto i te utuafare.

Te mau haapiiraa Howard W. Hunter

1

Tauturu ia vetahi ê ia faahotu i te ti‘aturiraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a.

Te faaitoito u‘ana nei au ia outou ia faaohipa i te mau papa‘iraa mo‘a i roto i ta outou haapiiraa e ia imi ma to outou puai atoa i te mau rave‘a atoa no te tauturu i te mau piahi ia faaohipa i te reira, e ia mâtau ratou i te reira. Te hinaaro nei au ia roaa i to tatou feia apî te ti‘aturiraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e te hinaaro nei au ia horo‘a outou e piti huru tatararaa no teie parau.

A tahi, te hinaaro nei tatou ia ti‘aturi te mau piahi i roto i te puai e te mau parau mau o te mau papa‘iraa mo‘a, ia ti‘aturi e, te paraparau papû mai nei to ratou Metua i te Ao ra ia ratou na roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e ia ti‘aturi e, e nehenehe ta ratou e fariu i ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a e ia ite i te mau pahonoraa i to ratou mau fifi e i ta ratou mau pure. Tera te hoê huru ti‘aturiraa ta’u e hinaaro ia horo‘a outou i ta outou mau piahi, e e nehenehe ta outou e horo‘a i te reira ia ratou mai te mea e, e faaite outou i te mau mahana atoa, i te mau hora atoa e, mai tera te huru to outou ti‘aturi i te mau papa‘iraa mo‘a. A faaite ia ratou e, te ti‘aturi atoa nei outou iho e, tei roto i te mau papa‘iraa mo‘a te mau pahonoraa i te mau fifi e rave rahi—e nehenehe e parau e, i te rahiraa—o te mau fifi o te oraraa. No reira, ia haapii outou, a haapii mai roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a.

[Te piti] o te tatararaa o teie parau « ti‘aturi… i te mau papa‘iraa mo‘a » maori râ, te haapiiraa ïa i te mau piahi i te mau buka tumu ma te papû maitai, ia nehenehe ho‘i ratou ia haere i roto i tera e tera buka ma te ti‘aturi, ma te haapii i te mau irava tumu e te mau a‘oraa e te mau parau e vai ra i reira. E maitai e, aore hoê o ta outou mau piahi e haere atu i rapae i ta outou piha haapiiraa ma te mata‘u e aore râ, ma te huru ê e aore râ, ma te haamâ i te mea e, aita i itehia ia ratou te tauturu ta ratou e titau ra, i te mea e, aita i nava‘i to ratou ite i te mau papa‘iraa mo‘a no te imi i te mau tuhaa e hinaarohia. A horo‘a i teie feia apî i te iteraa nava‘i i roto i te Bibilia, te Buka a Moromona, te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, e te Poe Tao‘a Rahi, ia noaa ho‘i ia ratou na ti‘aturi ta’u i parau a‘enei.

Ua feruri pinepine au e, eita to tatou mau feia apî i roto i te Ekalesia e taa ê roa’tu i te feia apî i rapae i te Ekalesia mai te mea e, eita ratou e haamau i te tahi ite e te tahi aravihi anoparau (expertise) o te mau buka tumu. Te haamana‘o ra outou paatoa i te mau irava ta te peropheta Iosepha Semita i papa‘i mai roto mai i to’na tape‘araahia i roto i te fare auri no Liberty. Ua papa‘i oia, « no te mea te vai nei â te mau taata e rave rahi i ni‘a i te fenua nei i rotopu i te mau haapa‘oraa atoa, te mau pŭpŭ, te mau huru ekalesia, o te haamatapohia na roto i te paari huna o te taata nei, na roto i te reira ratou e tiai ai ia haavare atu, e o tei faaerehia’tu i te parau mau no te mea ana‘e aita ratou i ite i te vahi te reira e itea mai ai » (PH&PF 123:12 ; reta tei faahuru-ê-hia).

E hopoi‘a rahi ta tatou ei mau [orometua haapii] i roto i te Ekalesia ia vai ara eiaha to tatou mau melo, to tatou mau feia apî ia haamatapohia, ia riro ei feia apî tamaroa e tamahine maitai, ti‘amâ, o tei haapaehia i te mau parau mau o te mau papa‘iraa mo‘a i te mea e, aita ratou i ite i hea e itehia ai te reira mau parau mau, e no te mea e, aita ratou e ti‘aturi nei i roto i te faaohiparaa i ta ratou mau buka tumu.3

2

A haapii na roto i te Varua.

A faaineine ia outou e a ora i te oraraa e ti‘a ai ia outou ia farii i te Varua o te Fatu i roto i ta outou haapiiraa. Ua rau ho‘i te mau mea i roto i to tatou nei ao o te haamou nei i te iteraa i te Varua e ua rau ho‘i te mau mea e arai nei i te Varua ia parahi mai. Titauhia ia tatou ia rave i te mau mea atoa e ti‘a ia tatou ia rave no teie feia apî o te hamani-ino-hia nei e o te arohia nei e te mau mea o te ao nei ati a‘e ia ratou. Titauhia ia tatou ia rave i te mau mea atoa e ti‘a ia ravehia no te tauturu ia ratou ia ite i te faaûruraa marû, e te papû o te Varua o te Fatu …

I roto i te hoê o te mau heheuraa papû o teie nei tau tuuraa, ua parau mai te Fatu e, « e e horo‘ahia’tu te Varua ia outou na roto i te pure faaroo e mai te mea e ore roa outou e farii i te Varua ra e ore hoʻi outou e haapii atu »(PH&PF 42:14).

Te rave nei au i teie irava eiaha no te faaite noa e, eiaha tatou e haapii mai te mea e, aita te Varua i noaa ia tatou, no te faaite atoa râ e, eita mau e nehenehe ia tatou ia haapii ma te ore te reira. Eita e tupu te haapiiraa i te mau mea pae varua mai te mea e, aita te Varua o te Fatu no te haapii e no te haapapû i te reira. Mai te mea ra e, ua tu‘ati te mana‘o o Iosepha Semita : « e ti‘a i te taato‘araa ia poro i te Evanelia, na roto i te mana e te faaururaa a te Varua Maitai ; eita roa e nehenehe i te taata ia poro i te Evanelia mai te mea aita te Varua Maitai » [Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 379]

… E pe‘ape‘a vau ia faariro-ana‘e-hia te aau putapû e aore râ, te roimata tahe noa ei tapa‘o no te taeraa mai o te Varua. Oia mau, e nehenehe ta te Varua o te Fatu e faatupu i te aau putapû, tae roa’tu i te roimata, eiaha râ te reira faaiteraa pae tino ia faaauhia i ni‘a i te parahiraa mai te Varua iho.

Ua hi‘o vau e rave rahi o to’u mau taea‘e i te roaraa o te mau matahiti, e ua faaite amui matou i te tahi mau iteraa pae varua varavara aita e nehenehe e parau. E ua taa ê te reira mau iteraa te tahi i te tahi, e te vai ra te tahi o te reira mau taime mo‘a aita e roimata, e te tahi ra, ua tahe te roimata. E mea pinepine te roimata i te itehia, tera râ, i te tahi taime, e muhu ore te itehia. I te tahi atu mau taime, e oaoa te itehia. I te mau taime atoa e itehia te hoê faaiteraa rahi o te parau mau, o te heheuraa i roto i te aau.

A horo‘a i ta outou mau piahi i te parau mau haapiihia ma te puai ; o te reira te rave‘a no te horo‘a ia ratou i te hoê iteraa pae varua. A vaiiho i te reira ia tupu mai ma te au maite e mai tei tae mai, penei a‘e ma te manii te roimata, penei a‘e, aore. Mai te mea e, e parau mau ta outou e parau, e e parau outou ma te iteraa mâ e te haavare ore, e ite teie mau piahi i te varua o te parau mau e haapiihia ra ia ratou, e e ite ratou e, ua tae mai te faaûruraa e te heheuraa i roto i to ratou aau. E mea na reira tatou ia faatupu i te faaroo. E mea na reira tatou i te haapuai i te mau iteraa papû—na roto i te mana o te parau a te Atua tei haapiihia ma te mâ e ma te ti‘aturi papû.

A faaroo i te parau mau, a faaroo i te haapiiraa tumu, e a vaiiho i te faaiteraa o te Varua ia tae mai i roto i to’na mau huru e rave rahi e te rau. A tape‘a maite i te mau parau tumu paari ; a haapii na roto i te aau viivii ore. Ei reira te Varua Maitai e tomo ai i roto i to outou feruriraa e te aau e i roto i te feruriraa e te aau o ta outou mau piahi.4

3

A ani manihini i te mau piahi ia imi ti‘a roa ratou iho i te Atua te Metua e ia Iesu Mesia.

Ua papû ia’u e, te ite ra outou i te fifi… ia haamau ta outou mau piahi i to ratou here i ni‘a ia outou eiaha râ i ni‘a i te evanelia … No reira ïa i titauhia ai ia outou ia ani i ta outou mau piahi ia faaô roa ia ratou iho i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, eiaha râ outou e horo‘a noa i ta outou tatararaa e te vauvauraa i te reira. No reira ïa i titauhia ai ia outou ia ani i ta outou mau piahi ia ite i te Varua o te Fatu, eiaha râ outou e horo‘a noa i to outou iho feruriraa no ni‘a i te reira. No reira ïa, i te hopea roa, i titauhia ai ia outou ia ani i ta outou mau piahi ia haere ti‘a roa i te Mesia ra, eiaha râ i te taata noa e haapii ra i ta’na mau haapiiraa tumu, noa’tu te aravihi. Eita outou e vata i te mau taime atoa no teie mau piahi …

Ta tatou ohipa rahi o te haapapûraa ïa i teie mau piahi i roto i te mea e nehenehe e vai i roto ia ratou i roto i to ratou oraraa taatoa, no te faafariu ia ratou i ni‘a ia’na tei here ia ratou e o te nehenehe e arata‘i ia ratou i te vahi aore roa hoê o tatou e haere. A haapapû e, tei ni‘a te mana‘o faatura o teie mau piahi i te mau papa‘iraa mo‘a e i te Fatu e i te mau haapiiraa tumu a te Ekalesia i faaho‘i-faahou-hia mai. A faafariu ia ratou i ni‘a i te Atua te Metua, e i Ta’na Tamaiti fanau tahi o Iesu Mesia, e i ni‘a i te feia faatere o te Ekalesia mau … A horo‘a ia ratou i te mau horo‘a o te paturu ia ratou i te taime a ti‘a ai ratou o ratou ana‘e. Ia rave outou i te reira, o te Ekalesia taatoa o te haamaitaihia no te u‘i e haere mai nei.5

Hōho’a
piha Paraimere

« A rave… ma te maitai hope e roaa ia outou no te feruri i te [mau piahi] tata‘itahi, no te haaferuri ia ratou i te hoê mea no ratou iho e te taa ê no ni‘a ia outou, to ratou orometua haapii ».

4

A faaitoito ia faatoro i te rima i te taata hoê.

I te mau taime atoa ua maere noa vau i te mea e, te ohipa nei te Fatu i ni‘a ia tatou iho, tatou tata‘itahi. E rave rahi ohipa ta tatou e rave nei ei pŭpŭ i roto i te Ekalesia, e e mea ti‘a ia vai te mau pŭpŭ i te mau faito rau no te tauturu ia tatou ia faatere maitai i te Ekalesia, tera râ, e rave rahi mau ohipa faufaa—te mau ohipa faufaa roa a‘e—te ravehia nei ïa ei taata hoê. Te haamaitai nei tatou i te mau aiu hoê i te taime hoê, noa’tu e, e maehaa e aore râ, e toru ratou. Te bapetizo nei e te haamau nei tatou i te mau tamarii hoê i te taime hoê. Te rave nei tatou i te oro‘a mo‘a, te faatoro‘ahia nei i te autahu‘araa, e aore râ te rave nei tatou i te mau oro‘a o te hiero ei taata hoê—ei taata hoê i te faatupuraa i te hoê autaatiraa e to tatou Metua i te Ao ra. Te vai ra paha te tahi atu mau taata i piha‘i iho ia tatou i roto i teie mau ohipa, mai te tahi atu mau taata i roto i ta tatou piha haapiiraa, tera râ, te tautooraa a te ra‘i, tei ni‘a iho ïa i te taata hoê, i ni‘a iho i te taata tata‘itahi.

I te taime a fâ ai te Mesia i to te Ati Nephi, na ô atura oia e :

« A ti‘a mai i ni‘a, e haafatata mai ia’u, ia tuu mai i to outou rima i ta’u aoao, e ia fafa noa mai i te puta auri i ta’u rima e i ta’u avae atoa ho‘i …

« E ua haere ihora te mau taata ra, tuu atura i to ratou rima i ta‘na aoao, fafa ihora i te puta auri i ta’na rima e tei te avae ho‘i ; e ua na reira ratou e hope roa e i te haere taihoê ia’na ra, e ua ite mata ratou, e ua fafa rima ho‘i, e ua ite papû roa ratou, e ua faaite » (3 Nephi 11:14–15 ; reta tei faahuru-ê-hia).

E taime roa tei pau no taua ohipa ra, tera râ, e mea faufaa ia farii te taata hoê i te iteraa, ia farii na mata e piti e na rima toopiti i taua faaiteraa a te taata iho ra. I muri a‘e, ua na reira atoa te Mesia i ni‘a i te mau tamarii Ati Nephi. « E ua rave atura oia i ta ratou mau tamariirii haamaitai tataihoê ihora ia ratou e ua pure atura i te Metua no ratou » (3 Nephi 17:21 ; reta tei faahuru-ê-hia).

E tafifi ihoa paha outou i te vai-ara-raa i te hinaaro o te mau piahi tata‘itahi, a rave râ ma te maitai hope e roaa ia outou no te feruri ia ratou tata‘itahi, no te haaferuri ia ratou i te hoê mea no ratou iho e te taa ê no ni‘a ia outou, to ratou orometua haapii. A pure no te ite e, o vai te mau piahi e titau i te tauturu, a faaea araara noa ia tae ana‘e mai taua mau faaûruraa ra … A haamana‘o e, te haapiiraa hau roa a‘e i te maitai o te haapiiraa tata‘ihoê ïa, e e tupu pinepine te reira i rapae i te piha haapiiraa …

I roto i ta outou imiraa ia haapii ta‘ihoê i te piahi tata‘itahi, e ite outou i te rahiraa o te taime e, aita te tahi pae e rave maitai ra mai te tahi atu pae, e aita roa’tu te tahi pae e haere nei i roto i te piha haapiiraa. A haapa‘o taa ê i te reira mau huru piahi ; a tautoo rahi atu no te ani manihini e no te tauturu i te mamoe mo‘e ia ho‘i mai i roto i te nana. « A haamana‘o na e e faufaa rahi to te mau varua taata i to te Atua hi‘oraa mai » (PH&PF 18:10). E hoo faito ore tei aufauhia e to tatou Faaora no tatou tata‘itahi, e ua titauhia ia tatou ia rave i te mau mea atoa e ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu ia’na i roto i ta’na ohipa. Ua titauhia ia tatou ia haapapû e, te horo‘a o te Taraehara, ua horo‘ahia ïa i te feia apî tamaroa e aore râ, i te feia apî tamahine paatoa i raro a‘e i ta tatou ti‘aauraa. Te auraa ra, i roto i to outou ti‘araa, o te faaohipa-tamau-raa ïa ia ratou i roto i ta outou mau piha haapiiraa.

A haapa‘o taa ê ia ratou e tafifi ra, e a haere i rapae mai te mea e titauhia, no te imi i te mamoe mo‘e. Hoê tareta parau papa‘i, hoê niuniu, e aore râ, mai te mea e nehenehe, hoê tere farerei tino roa i te fare, i te rahiraa taime, e horo‘a mai te reira i te faahopearaa maitai roa. Ia haapa‘o-taa ê-hia te hoê taure‘are‘a apî te haamata ra i te haere ê, e nehenehe te reira e faaiti roa i te mau hora—e te mau matahiti—tautooraa i muri a‘e i roto i ta tatou tamataraa no faaho‘iraa mai ia’na i te pureraa. A rave i te mau mea atoa e ti‘a ia outou ia rave no te haapuai i te taure‘are‘a puai e no te haamau faahou â i te tutau o tei hahi ê i taua faito matahiti ra.6

5

Haapii na roto i te hi‘oraa maitai.

E mea faufaa rahi mau ho‘i no tatou [te mau orometua haapii] ia faaite i te hi‘oraa maitai, ia itoito e ia ara maitai i roto i to tatou nei oraraa, ia haamo‘a i te mahana Sabati, ia faatura i te feia faatere o te paroisa, te tĭtĭ e o te Ekalesia. Eiaha roa’tu te hoê mea tano ore ia mahuti mai na ni‘a i to tatou na utu o te horo‘a i te hoê tamarii i te ti‘araa e aore râ, i te rave‘a maitai no te rave i te hape. E mea papû roa e, mai te mea e, e parau tatou e aore râ, e rave tatou i te hoê ohipa tano ore, e parau mana ta te mau tamarii no te pee i te reira.

E mea puai a‘e te faaûruraa a te hi‘oraa i ta te haapiiraa. Te taata e taparu ia vetahi ê ia rave i te maitai, e ti‘a ïa ia’na iho ia rave atoa i te maitai. Parau mau roa, te taata e haapa‘o i te mau haapiiraa maitai no te mea e mau haapiiraa maitai, e o te ore e pohe i raro a‘e i te peu ti‘a ore a vetahi ê, e rahi atu ïa ta’na utu‘a maitai i ta te taata e parau e aore e rave … E pee te tamarii i te feia ta ratou i ti‘aturi. Rahi noa’tu to ratou ti‘aturi, ohie noa’toa’tu ratou i te arata‘ihia i roto i te maitai e aore râ i te ino. E auraro te Feia Mo‘a maitai atoa i te maitai mau noa’tu te vahi e itehia te reira, e e tamata ratou i te pee i te mau hi‘oraa maitai atoa.7

Te arata‘iraa no te hoê orometua rahi e ere ïa te haapa‘o-noa-raa i te mau faaueraa a te Fatu e te haapiiraa i te mau faaueraa a te Fatu, o te titauraa râ i te varua haapiiraa na roto i te pure. Ia noa ana‘e taua varua ra ia tatou e ia haapa‘o ana‘e tatou i te mau faaueraa a te Fatu, ma te haere i roto i te haapa‘o maitai i mua Ia’na, ei reira te oraraa o te feia ta tatou e haaputapû e tauihia ai, e e roaa te itoito ia ratou ia ora i te oraraa parau ti‘a.8

E ti‘a i te mau orometua haapii atoa ia farii i te hoê iteraa papû no ratou iho e, te ora nei te Atua, e no ni‘a i te misioni hanahana a Iesu Mesia, e e parau mau te parau no te fâraa mai te Metua e te Tamaiti ia Iosepha Semita ra. Eiaha te farii noa oia i taua ite ra e taua iteraa papû ra, ia itoito atoa râ oia i te faaite i to’na ti‘aturiraa i te feia e haere mai no te haapii ma te huru apeape-ore-raa.9

Hōho’a
piha haapiiraa na te Ekalesia a te feia paari

Na te haapiiraa maitai o te evanelia e arata‘i atu i « te faahuru-ê-raa i te varua taata ».

6

Ia riro ei mauhaa i roto i te rima o te Fatu no te tauturu i te mau piahi ia farii i te hoê tauiraa semeio o te aau.

I te taime a rave ai te hoê orometua haapii mai ta te Fatu i hinaaro, e tupu te hoê semeio rahi. Te semeio a te Ekalesia i teie mahana, e ere ïa te mau faaoraraa ma‘i e rave rahi, e ere te haereraa te pirio‘i, te iteraa te matapo, te faarooraa te turi, e aore râ, te ti‘a-faahou-raa tei ma‘ihia. Te semeio rahi a te Ekalesia e a te Basileia o te Atua i to tatou anotau e i to tatou taime, o te faahuru-ê-raa ïa o te varua taata. Ia ratere ana‘e tatou na roto i te mau tĭtĭ e te mau misioni a te Ekalesia, teie ta tatou e ite—te faahuru-ê-raa o te varua taata i te mea e, ua haapiihia te mau parau tumu o te parau mau.

E au ïa mai ta Alama i poro, i to’na ra anotau a haapii ai oia i te taata, i te na ôraa e, « e te ui atu nei au ia outou na, e au mau taea‘e [e e au mau tuahine] o te Ekalesia e, ua fanau-varua-hia anei outou i ta te Atua ra ? Ua roaa anei ia outou to’na ra hoho‘a i to outou mata na ? Ua itea anei ia outou taua faahuru-ê-raa rahi ra i roto i to outou aau na ? » (Alama 5:14). Teie ïa te fâ o te haapiiraa. Teie te tumu tatou e haa rahi nei, e imi nei i te Varua, e e faaineine nei i to tatou feruriraa i te mau mea maitai mai ta te Fatu i faaue maira, maori râ ia riro tatou ei mauhaa i roto i te rima o te Fatu no te taui i te aau o te hoê taata. Ta tatou fâ o te tanuraa ïa i roto i te aau o te mau tamarii i te hinaaro ia riro ei taata maitai, te hinaaro ia riro ei taata parau ti‘a, te hinaaro ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Fatu, te hinaaro ia haere ma te haehaa i mua Ia’na. Mai te mea e, e ti‘a ia tatou ia riro ei mauhaa i roto i te rima o te Fatu no te faatupu i teie tauiraa rahi i roto i te aau o te mau tamarii, ua rave faaoti ïa tatou i te semeio rahi a te hoê orometua haapii. Oia mau, e semeio teie. Aita tatou e maramarama nei e nahea te Fatu i te taui i te aau o te taata, tera râ, te na reira nei Oia …

Te faaite atu nei au ia outou i to’u iteraa papû no ni‘a i te mana faaapî o te Varua i roto i te oraraa o te mau melo o te Ekalesia. Te taparu atu nei au ia outou… ia rohi noa ma te faaea ore i roto i te parau ti‘a e te mo‘araa i mua i te Fatu no te rave faaoti i te ohipa i faataahia na outou ».10

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

Nota : E hinaaro paha outou e aparau i te tahi pae o te mau uiraa i muri nei na ni‘a i te hi‘oraa a te mau metua i te haapiiraa i ta ratou mau tamarii.

  • Te faaitoito nei te peresideni Hunter i te mau orometua haapii ia tauturu i te mau piahi ia roaa « te ti‘aturiraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a » (tuhaa 1). I nahea to te mau papa‘iraa mo‘a tautururaa ia outou i roto i to outou iho oraraa ? I nahea i iteahia ai ia outou te mau pahonoraa i ta outou mau uiraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a ? Nahea e ti‘a ai ia tatou ia tauturu ia vetahi ê, tae noa’tu i roto i to tatou mau utuafare, ia haapii i te here no te mau papa‘iraa mo‘a e ia farii i te maitai no roto mai i to te reira mana ?

  • E aha ta tatou e haapii mai mai roto mai i te tuhaa 2 no ni‘a i te haapiiraa na roto i te Varua ? E aha te mau iteraa tei roaa ia outou no ni‘a i te haapiiraa’tu e te haapiiraa mai na roto i te Varua ? E aha te tahi mau mea ta outou e nehenehe e rave no te tauturu ia outou ia haapii na roto i te Varua ?

  • Nahea te hoê orometua haapii ia tauturu i te mau piahi ia faatupu i te mana‘o faatura no te mau papa‘iraa mo‘a e te evanelia, eiaha râ ia’na ? (A hi‘o i te tuhaa 3). Nahea te hoê orometua haapii ia tauturu i te mau piahi ia fariu ti‘a i ni‘a i te Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia ? Nahea te hoê orometua haapii ia tauturu i te mau piahi ia noaa te niu papû i roto i te evanelia ia vai paari noa ratou « i te taime a ti‘a ai ratou o ratou ana‘e »?

  • A feruri i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter no ni‘a i te faufaa o te taata tata‘itahi (a hi‘o i te tuhaa 4). Nahea outou i te tauturu i te feia ta outou e haapii ra ia faatupu i te iteraa papû e, ua ite te Atua e ua here ia ratou tata‘ihoê ? A feruri e aha ta oe, o oe te orometua, e rave no te faatoro i te rima i te taata tata‘itahi ta oe e haapii ra ?

  • Ua tura‘i te peresideni Hunter i te parau no te faufaa o te haapiiraa na roto i te hi‘oraa (a hi‘o i te tuhaa 5). No te aha to tatou hi‘oraa i hau a‘e te puai i ta tatou mau parau ? E mea nahea outou i te haamaitairaahia na roto i te hoê orometua haapii tei riro ei hi‘oraa maitai ? Nahea te hi‘oraa o te mau metua i te haapii i ta ratou mau tamarii ?

  • I nahea outou i te iteraa i te « semeio rahi » ta te peresideni Hunter i faataa mai i roto i te tuhaa 6, ei orometua haapii anei e aore râ, ei taata apo anei ? A feruri i te tahi mau orometua haapii tei riro ei faaûruraa maitai i roto i to outou oraraa. E aha te mea tei faariro ia ratou ei faaûruraa maitai ? Nahea e ti‘a ai ia tatou ia haapii i te evanelia ma te mana rahi a‘e—i roto anei i te utuafare, te hoê piha haapiiraa, e aore râ, te tahi atu faanahoraa ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Ioane 21:15–17 ; 1 Korinetia 12:28 ; 2 Timoteo 3:14–17 ; 2 Nephi 33:1 ; Alama 17:2–3 ; 31:5 ; PH&PF 11:21–22 ; 50:17–22 ; 88:77–80

Tauturu haapiiraa

I ni‘a i te mau api parau taa ê, a papa‘i i te mau uiraa i te pae hopea o te pene e aore râ i te tahi atu mau uiraa e au i te reira pene. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia ma‘iti i te hoê uiraa e ia imi i roto i te pene o te mau haapiiraa eaha tei tauturu i te pahono i te reira. A ani ia ratou ia faaite mai e aha ta ratou i haapii mai.

Te mau nota

  1. « A Teacher », Ensign, Tiurai 1972, 85.

  2. The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 210–11.

  3. « Eternal Investments » (a‘oraa tei horo‘ahia i te mau orometua no te FHE, 10 no fepuare1989), 2 ; si.lds.org.

  4. « Eternal Investments », 3–4.

  5. « Eternal Investments », 2-3.

  6. « Eternal Investments », 4-5.

  7. « Formula for a Great Teacher » (a‘oraa tei horo‘ahia i roto i te hoê amuiraa Paraimere, Eperera 1965), 3–4, Fare vairaa buka aamu a te Ekalesia, Roto Miti.

  8. « Formula for a Great Teacher », 1.

  9. The Teachings of Howard W. Hunter, 188.

  10. « Formula for a Great Teacher », 4-6.