Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 19 : Ta tatou fafauraa i te Atua


Pene 19

Ta tatou fafauraa i te Atua

« No te oraraa manuia… te titauhia nei te fafauraa ia tatou iho—te fafauraa i to tatou atoa varua, ma te mau papû, ma te poihere mure ore, i te mau ture ta tatou i ite e parau mau i roto i te mau faaueraa ta te Atua i horo‘a mai ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

I te piiraahia Howard W. Hunter no te riro ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, ua parau oia, « Te farii nei au, e aita e otoheraa, i teie piiraa… tei tuuhia mai, e ua hinaaro vau ia pûpû i to’u oraraa e te mau mea atoa ta’u e fana‘o nei i teie ohipa taviniraa ».1

Ua ora noa Elder Hunter ma te haapa‘o maitai i teie fafauraa ta’na. I muri mai i to’na faatoro‘araahia ei aposetolo, ua ho‘i oia i Kalifornia no te faaoti roa i ta’na mau titauraa, a te Ekalesia e a te ohipa, e no te faaineine ia faanuu atu i Roto Miti. Ua pe‘ape‘a rii Elder Hunter e te tuahine Hunter i te faaru‘eraa i to ratou utuafare e to ratou mau hoa i Kalifornia—e no Elder Hunter ia vaiiho i ta’na ohipa ture. A faahope ai oia i ta’na toro‘a ohipa ei paruru ture, ua papa‘i oia :

« I teie mahana, ua faaoti au i te rahiraa o ta’u ohipa i ta matou piha toro‘a. Fatata pauroa te mau ohipa toe, ua oti ïa. O vau ana‘e i te piha toro‘a i teie mahana i to’u mana‘ona‘oraa e, ua hope to’u tau i roto i te ohipa ture. Ua papa‘ipa‘i au i te tahi mau nota i ni‘a i te mau pu‘e parau a vaiiho atu ai i ni‘a i te airaa maa … E mana‘o mihi tei tae mai a faaru‘e ai au i te piha toro‘a. Ua au vau i te raveraa i te ohipa ture e o to’u ïa oraraa i te mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, atira noa’tu, ua anaanatae au, e te oaoa atoa ho‘i, i te pahonoraa i te piiraa rahi tei tuuhia mai i ni‘a ia’u i roto i te Ekalesia ».2

Ua ite Elder Hunter i roto i to’na iho oraraa e, « e ere te auraroraa i te hinaaro o te Metua i te mea ohie ».3 Noa’tu râ, ua ite oia i te faufaa rahi ia fafau hope roa ia’na i te Atua. No ni‘a i te reira fafauraa, ua papa‘i oia e : « Aita te rahiraa o te taata e maramarama nei no te aha te taata i roto i ta tatou faaroo e pahono nei i te mau piiraa ia tavini e aore râ no te aha teie fafauraa ta tatou ia horo‘a taatoa ia tatou. Ua au maitai au i te raveraa i te ohipa ture, atira noa’tu, e riro teie piiraa tei tuuhia mai i ni‘a iho ia’u, i te na ni‘a mai i te apî e roaa i roto i te manuiaraa i te toro‘a e aore râ te manuiaraa moni ».4

Hōho’a
te tahi mau vahine e te pute maa

Te hoê rave‘a no te faa‘iteraa i ta tatou « fafauraa hope » e to tatou « pûpûraa hope », o te taviniraa ïa i te feia i roto i te ati.

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

E titau to tatou Metua i te Ao ra i ta tatou fafauraa hope Ia’na, eiaha i te hoê noa tuhaa.

Ia feruri au i te mau haamaitairaa ta te Atua i horo‘a mai e te mau nehenehe e rave rahi o te evanelia a Iesu Mesia, ua taa ia’u e, i ni‘a i to tatou e‘a, te anihia ra ia tatou ia rave atoa mai i te tahi tuhaa, i te pae anei o te taime, te moni e te tahi atoa mau mea. E mea faufaa teie mau mea atoa e e mea titauhia, e ere râ te reira ta tatou pûpûraa rahi hope i te Atua. I te hopea roa, te mea ta to tatou Metua i te Raʻi e titau nei ia tatou, ua hau atu ïa i te hoê noa tuhaa ; o te fafauraa hope, te pûpûraa hope, to tatou taatoaraa e te mea atoa e riro mai tatou.

Ia maramarama maitai outou e, aita vau e parau ra no te fafauraa i te Ekalesia noa e i to te reira mau ohiparaa, noa’tu â pai e titauhia ihoa ia haapuai i te reira. Te parau nei râ vau no ni‘a i te fafauraa tei itehia i roto i ta tatou iho mau raveraa, to tatou huru parau ti‘a, to tatou mana‘o faatura i te fare iho, i rotopu i te utuafare e te huiraatira, e i roto atoa i te Ekalesia …

E faahaamana‘o poto noa’tu vau i te hoê o te mau hi‘oraa rahi mai roto mai i te mau papaʻiraa moʻa, no e toru taure‘are‘a tei ti‘a’tu ma te mau noa i ni‘a i ta ratou mau ture e te huru parau ti‘a, noa’tu â, ia hi‘ohia, e riro ratou i te haapohehia.

A 586 matahiti hou te Mesia, ua taahi te arii no Babulonia, o Nebukanesa, i ni‘a i te oire no Ierusalema e ua haru i te reira. E no to’na faahiahia i te maitai e te ite o te mau tamarii o Iseraela, ua hopoi roa mai oia i te tahi o ratou i te aorai o te arii ra [i Babulonia].

Ua haamata te fifi o te nunaa Iseraela i te mahana a hamani ai Nebukanesa i te hoê tii auro ma te faaue i te taata atoa o te mataeinaa no Babulonia ia haamori i te reira, e faaueraa teie ta teie nau taure‘are‘a Iseraela e toru—o Sadaraka, Meseka e Obede-nego—i pato‘i ma te vai mû noa. I « riri rahi u‘ana » ai te arii e ua ani atura ia hopoihia mai ratou i mua ia’na (Dan. 3:13). Faaara a‘era oia ia ratou e, mai te mea eita ratou e tipapa i mua i teie hoho‘a auro i tera taime e titauhia, « e hurihia’i i roto i te umu auahi ura ra ». Ei reira ma te huru faaahaaha rii ua ani atura, « E o vai te Atua e faaora ia outou i to’u nei rima ? » [Dan. 3:15].

Pahono marû noa’tu râ teie nau taure‘are‘a e toru ma te taiâ ore :

Ua na ô atura, « Ia hinaaro oia iho, [i teie nei te haamata‘u ra oe ia matou i te pohe,] e ti‘a ïa i to matou Atua e haamori nei ia faaora ia matou i te umu auahi ura ra, e ti‘a ia ia’na ia faaora ia matou i to rima, e te arii.

« Ia ore râ oia ia hinaaro, [mai te mea noa’tu e ma‘iti oia eiaha e faaora ia matou i te auahi], e ore â matou e haamori i to oe ra mau atua, ia ite mai oe, e te arii, e ore ho‘i e haamori i te tii auro i faati‘ahia e oe ra » [Dan. 3:17–18].

Aita a‘enei to Nebukanesa riri i rahi mai te reira, e ua faaue ihora ia faaama-roa-hia te hoê o te umu, ia ta‘ihitu te tahuraa. E ua faaue a‘era ia hurihia teie nau taure‘are‘a itoito e toru, ma to ratou ahu, i roto i te auahi. E no te onoono ho‘i o te arii e te uouo o te auahi, ua marua pohe roa’toa na fa‘ehau tei faauta’tu ia Sadaraka, Meseka e Obede-nego, no te ve‘a o te umu.

I reira i itehia ai te hoê o te mau semeio rarahi i fana‘o ai te feia haapaʻo maitai maoti te hinaaro o te Atua. Ua ti‘a noa e ua hahaere teie nau taure‘are‘a e toru i roto i te umu e aita ratou i ama i te auahi. E i te tuôraahia ratou e te arii tei hitimahuta iho, ia haere mai i rapae i te umu, aita to ratou ahu i paapaa rii a‘e, aita atoa to ratou iri i paapaa e aita te hoê io rouru i ama rii a‘e. Aita te hau‘a auauahi i mau rii a‘e i ni‘a i teie nau taure‘are‘a itoito tei fafau ia ratou iho.

« Ia haamaitaihia te Atua no Sadaraka, e no Meseka, e no Obede-nego », i parau ai te arii, « o tei… faaora i to’na pue tavini i ti‘aturi ia’na ra… ua horo‘a noa mai i to ratou tino ia ore ratou ia haamori, ia ore ia tavini atu i te tahi atua ê, maori râ o to ratou ihora Atua

« … Ua faateitei ihora te arii ia Sadaraka, e ia Meseka, e ia Obede-nego, i taua mataeinaa ra i Babulonia » (Dan. 3:28, 30).

Te aravihi ia haapa‘o i ta tatou mau ture, ia ora ma te parau ti‘a e te faaroo e mai te au i to tatou ti‘aturiraa—o tera ïa te mea faufaa rahi, o tera ïa te taa-ê-raa i rotopu i te hoê noa tuhaa e te fafauraa roa. Te pûpûraa ia tatou iho i te ture mau—i roto i to tatou iho oraraa, i to tatou fare e utuafare e i te vahi noa’tu e farerei e e faaûru tatou i te taata—o te reira ïa te pûpûraa ta te Atua e titau nei ia tatou i te hopea …

E titau te oraraa manuia, te oraraa maitai, te oraraa parau tiʻa a te keresetiano i te hoê mea hau atu i te hoê noa tuhaa, noa’tu â pai e mea faufaa te tuhaa tata‘itahi. I te hopea, e titauhia te fafauraa ia tatou iho—te fafauraa i to tatou atoa varua, ma te mau papû, ma te poihere mure ore, i te mau ture ta tatou i ite ei parau mau i roto i te mau faaueraa ta te Atua i horo‘a mai …

Ia faatura e ia haapaʻo maitai atu tatou i ta tatou mau ture, ma te fafau ia tatou ia ora ma te haavare ore e te huru parau ti‘a, ei reira aita e arii e aita e umu ura e haafifi mai ia tatou. No te haamanuiaraa i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei, ia ti‘a’tu tatou ei ite no’na « i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa ta [tatou] e parahi ra e tae noa’tu i te poheraa » (Mosia 18:9).5

2

Ia fafau ia tatou i te haapa‘oraa i te parau a te Fatu noa’tu â te mea e faaoti te tahi mau pu‘eraa ia rave.

I te faaueraahia Iosua e haamou i te oire no Ieriko e vai maira i mua i te [mau opu no Iseraela], te ti‘a noa maira ïa te mau patu teitei o te oire mai te hoê paruru aano e te pautuutu maitai i mua ia Iseraela—o te huru ia hi‘ohia’tu. Ma te ite ore e nahea, e ma te ite papû râ i te faahopearaa, ua hapono Iosua i te mau arata‘iraa tei horo‘ahia mai e te ve‘a na te Fatu. To’na fafauraa, te haapa‘o-hope-raa ïa i tei parauhia mai. To’na mana‘ona‘oraa, o te rave maite ïa mai te au tei faauehia mai, ia tupu hope roa te parau fafau a te Fatu. Papû ihoa paha e, e mea huru ê rii teie mau arata‘iraa, no to’na râ faaroo i roto i te faahopearaa o teie ohipa i faaitoito ai oia ia tamau noa i te haere i mua. Ei faahopearaa, ua tupu ïa te tahi faahou semeio i roto i te apaparaa semeio ta te nunaa Iseraela i ite a arata‘ihia ai ratou e rave rahi matahiti e Mose, e Iosua e te vai atura te mau peropheta tei fafau ia ratou ia pee i te mau faaueraa e te faatereraa a te Fatu.

A fatata ai Iosua e to’na mau taata i te oire no Ieriko, a pee-maite-atoa-hia te mau arata‘iraa a te Fatu, e ia au i tei papa‘ihia, « ma‘iri ihora taua aua ra i raro, haere atura te taata’toa i roto i te oire i mua mau ia’na ihora, pau ihora taua oire ra. » (Iosua 6:20).

E te faati‘a nei te papaa parau e, i te faaearaa Iseraela i te tama‘i i ta’na mau enemi, ua pii Iosua, tei ruhiruhia roa, ia putuputu mai Iseraela. I roto i ta’na faatau aroha, ua faahaamana‘o oia ia ratou e, i upooti‘a na ratou maoti te Atua tei aro no ratou, e ia faaea noa’tu ratou i teie nei i te tavini i te Fatu e i te haapa‘o i ta’na ture, e haamouhia ïa ratou …

Ei reira ua faaitoito roa teie faatere rahi o te nuu fa‘ehau e teie faatere rahi i te pae varua ia fafau ia ratou, e ua na reira roa’toa oia no’na e no to’na utuafare : « A faataa na outou i teie mahana i ta outou e haamori… are‘a vau e to’u atoa ra utuafare, e haamori ïa matou ia Iehova » (Iosua 24:15).

Teie te hoê faahitiraa rahi no te fafau-hope-raa te hoê taata i te Atua ; te hoê peropheta i te mau hinaaro o te Fatu ; Iosua te taata i to’na Atua tei haamaitai i to’na haapa‘o maitai e rave rahi taime na mua’tu. Te parau ra oia i to Iseraela e, noa’tu e aha ta ratou e faaoti, e rave atu oia i ta’na i ite ei mea ti‘a. Te parau ra oia e, eita roa’tu ta’na faaotiraa e taui noa’tu ta ratou e faaoti atu ; eita ta ratou mau raveraa e taui i ta’na ; eita ta’na fafauraa ia’na i te raveraa i te hinaaro o te Fatu e tauiui, noa’tu e aha ta tera e tera taata e rave. Ua ite papû maitai Iosua i ta’na mau ohipa e tei ni‘a to’na mata i te mau faaueraa a te Fatu. Ua fafau oia ia haapa‘o.6

Hōho’a
Aberahama e Isaaka

« Auê ïa to te Fatu auraa ia Aberahama… to’na raveraa mai faauehia ia’na, ma te mârô ore e ma te aueue ore ».

3

Faaoti i teie nei ia ma‘iti i te e‘a no te haapa‘o-ti‘a-raa.

Ia oti te maramaramaraa i te ture no te evanelia e i te hinaaro o te Fatu na roto i te tai‘oraa e te tuatapaparaa i te mau papaʻiraa moʻa e te mau parau a te mau peropheta, ei reira e tae mai ai te maramaramaraa hau atu no te tumu no te aha te haapa‘o e parau-pinepine-hia ra ei ture matamua o te ra‘i, e no te aha e mea titauhia te haapa‘o no to tatou faaoraraa. Na te reira e tuu ia tatou i mua i te hi‘opo‘araa hopea. Ua hinaaro anei tatou ia haapa‘o hope roa i te ture a te Atua ? I tera iho taime o to tatou oraraa tatou e rave ai i teie faaotiraa papû tei titauhia ia tatou.7

E mea papû roa e, e mea here na te Fatu, hau atu i te tahi noa’tu mea, i te faaotiraa aueue ore ia haapa‘o i ta’na parau a‘o. E mea papû roa e, ua faahereherehia te aamu no te oraraa o te mau peropheta tahito ra o te Faufaa Tahito, no te tauturu ia tatou ia maramarama i te faufaa rahi ia ma‘iti i te e‘a no te haapa‘o-ti‘a-raa. Auê ïa to te Fatu auraa ia Aberahama, a farii ai i te faaueraa ia faatusia i ta’na hoê ana‘e tamaiti o Isaaka, to’na raveraa mai tei faauehia ia’na, ma te mârô ore e ma te aueue ore. Te faati‘a ra te papaa parau e, ua parau te Atua ia Aberahama :

« A rave i to tamaiti i tena’na, i to tamaiti hoê ra ia Isaaka, ta oe e here na, a haere ai i te fenua ra o Moria ra, pûpû mai ai ia’na i reira ei ole i ni‘a i te hoê mou‘a na’u e faa‘ite atu ia oe » (Gen. 22:2).

Te na ô ra te irava i muri iho e :

« Ua ti‘a a‘era Aberahama i ni‘a i te po‘ipo‘i roa ra… arata‘i atura… ta’na tamaiti’toa ia Isaaka, haere atura i te vahi i ta te Atua i parau mai ia’na. » (Gen. 22:3).

Te tahi mau matahiti i muri iho, i te taime a anihia ai Rebeka ia haere na muri i te tavini a Aberahama no te riro ei vahine na Isaaka, eita e ore e, ua taa ia’na e, ua haamaitai te Fatu i te misioni a teie tavini, i pahono noa’tura oia e, « E haere ïa vau. » (Gen. 24:58).

Hoê u‘i i muri iho, i te faaueraahia Iakoba ia ho‘i i te fenua no Kanaana, te auraa ra, e faaru‘e i te mau mea atoa ta’na i haa noa na e rave rahi matahiti, ua pii oia ia Rahela e ia Lea i te vahi tei reira ta’na mau nana e faati‘a atura i ta te Fatu i parau. E mea ohie roa e te afaro ti‘a te pahonoraa a Rahela [e a Lea], e ua faa‘ite papû te reira i [to raua] fafauraa : « E tena na, e haapa‘o oe i ta te Atua i parau mai ia oe ra » (Gen. 31:16).

Ua roaa ïa ia tatou te mau hi‘oraa no roto i te mau papaʻiraa moʻa no ni‘a i te huru tatou e ti‘a ia feruri e ia hi‘o i te mau faaueraa a te Fatu. Mai te peu e ma‘iti tatou ia rave mai ta Iosua, e Aberahama, e Rebeka, Rahela [e Lea] i rave, e ohie mai ïa ta tatou pahonoraa, o te haereraa ïa e rave i te mea ta te Fatu i faaue mai.

E tumu maitai e vai ra no te raveraa tatou i teie nei i te faaotiraa ia tavini i te Fatu. I teie po‘ipo‘i sabati [o te amuiraa rahi], a huru tatarahia ai te mau tafifiraa e te mau faahemaraa o te oraraa, e a noaa ai to tatou taime e te hinaaro rahi atu i te fâ‘ao rii i te hiʻo-faaatea-raa mure ore, e nehenehe ta tatou ia hi‘o papû a‘e e aha te mea e hopoi mai ia tatou i te oaoa rahi roa a‘e i roto i te oraraa. E ti‘a ia tatou ia faaoti i teie nei, a vai noa ai te maramarama o te po‘ipo‘i, e aha ta tatou e rave ia tae mai te poiri o te pô e te mau vero no te faahemaraa.

Te pure nei au ia roaa to tatou puai ia faaoti i teie nei ia rave i te mea e ti‘a ia tatou ia rave. Te pure nei au ia faaoti tatou i teie nei ia tavini i te Fatu.8

4

Eita e nava‘i te ti‘aturi-noa-raa ; titau-atoa-hia ia tatou ia rave i te hinaaro o te Metua i te Ao ra.

I to’na paraparauraa i te naho‘a rahi, ua na ô te Fatu e, « E ore te feia e parau mai ia’u ra e, e te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra » (Mataio 7:21).

Ia faaroo vau i teie mau parau, mai te huru ra e, te parau ra te Fatu, « Eiaha no te mea noa ua fa‘i te hoê taata i te mana e aore râ e ti‘aturiraa to’na i roto i to’u natura atua, e aore râ e faaroo to’na i roto i ta’u mau haapiiraa e te tusia taraehara ta’u i rave, ua tomo ïa oia i roto i te basileia o te ra‘i e aore râ ua taeahia ia’na te faito teitei roa no te faateiteiraa ». Ei pu‘ohuraa, te parau ra oia e, « Eita e nava‘i te ti‘aturi-noa-raa ». Te parau faahou maira oia e, « o te taata râ i haapa‘o i te hinaaro o ta‘u Metua i te ao ra », oia ho‘i ïa te taata e haa e e topetope i roto i te ô vine ia faahotu mai te reira i te maa maitai …

E au e, i roto i te natura taatoa, te vahi mau ho‘i o te Atua, te faahoho‘ahia nei teie nei parau tumu. Te manu hamani meli te ore « e rave » i ta’na tuhaa, e ti‘avarûhia’tu ïa mai te ofaaraa. Ia hi‘o vau i te mau rô i ni‘a i te reni ohiparaa, e ati a‘e te ofaaraa rô, ua faahiahia vau i te mea e, e feia rave ratou e ere i te feia ti‘aturi noa. Eita te totôraa o te moa e faatamaa ia’na ; ia paheruhia râ e ti‘a’i. Ua riro te hoê apoo pape, tei remuhia e tei pa‘opa‘o roa i te vai-noa-raa te repo, ei vahi faaaere i te mau ma‘i o te vahi vari râ, ua riro râ te pape mâ e tahe ra na ni‘a i te mato a puhi noa ai to’na aho e raro roa i te faa tahoni ei titauraa ia inu.

Ta’u e apo nei i roto i te mau parau a te Fatu no ni‘a i te fare niu ore, oia ho‘i ïa, eita te hoê taata e nehenehe e vai noa i ni‘a i teie mana‘o pâpa‘u e te papû ore e, ua nava‘i noa oia ia’na iho, e patu atoa ai i to’na ra oraraa i ni‘a i te hoê niu e hi‘ohia ei mea ohie e te au [hi‘o Mataio 7:26–27]. Ia maitai noa te reva, eita ïa to’na huru maamaa e itehia ; e tae mai ihoa râ te mahana, e manii mai te diluvi, te mau pape vari no te hiaai tupu ta‘ue, te vai pu‘e no te faahemaraa ite-ore-hia. Mai te peu aita to’na huru i ni‘a i te niu papû tei hau atu i te taviniraa vaha noa, e riro paha te taatoaraa o to’na paturaa morare i te marua i raro.9

I parau na Iakobo e, « O te paieti mau e te ino ore i mua i te aro o te Atua, o ta tatou Metua ra, o teie ïa, O te hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ati, e te tia‘i maitai ia’na iho, eiaha ia viivii i teie nei ao » (Iakobo 1:27).

Te auraa ra, ua hau atu te haapa‘oraa faaroo i te hoê ite no ni‘a i te Atua, hau atu i te faa‘iteraa i to’na faaroo, e hau atu ho‘i i te ihi atua. Te haapa‘oraa faaroo, o te raveraa ïa i te parau a te Atua. O te riroraa ei tia‘i o to tatou taea‘e, e te vai atura …

E nehenehe ta tatou ia haapa‘o i te faaroo i roto i te haamoriraa o te sabati, e e nehenehe ta tatou ia haapa‘o i te faaroo i roto i ta tatou mau hopoi‘a i te tahi atu nau mahana e ono o te hepetoma … [Auê ïa] te faufaa rahi ia tu‘ati au to tatou atoa mau mana‘o, te mau parau ta tatou e parau nei, ta tatou mau ohipa, mau raveraa, mau ohipa e te taata tupu, mau tapihooraa e te taatoaraa o ta tatou mau ohipa i te mau mahana atoa, e to tatou ti‘aturiraa pae faaroo. Mai ta Paulo i parau, « Te mau mea’toa ta outou e rave na, e rave ïa ma te haamaitai i te Atua » (1 Korinetia 10:31). E nehenehe anei ïa e faaore i te haapa‘oraa faaroo i roto i ta tatou mau ohipa o te hepetoma ma te tura‘i atu i te reira i te mahana sabati noa ? Eita roa’tu ïa, ia pee râ tatou i te a‘o a Paulo.10

5

E tutava « te mau melo ora » ia tae i ta ratou fafauraa hope.

Ua heheu te Fatu i roto i te omuraa parau o te Buka Fafau e, o « te ekalesia parau-ti‘a ana‘e e te mea ora i ni‘a i te ao paatoa nei ». Ei reira to’na parau-faahou-raa, « ua mauruuru roa vau ; o te Fatu, i te reira, ia parau atu i te Ekalesia paatoa e eiaha i te mau taata tata‘ihoê » (PH&PF 1:30). E hiti mai ïa te hoê uiraa rahi hi‘o mure ore i roto i to tatou feruriraa : Ua ite tatou e, o teie te ekalesia mau e te ora ia au i ta’na faanahoraa, i teie nei râ, e melo mau atoa anei au e te ora i to’u iho nei pae ?

… Ia ui au i te uiraa, « e melo mau anei au e te ora ? », te auraa ra, ta’u e ui ra, ua rahi anei e ua hope anei to’u pûpûraa ia’u i te haapa‘oraa i te mau fafauraa ta’u i rave i mua i te Fatu ? Ua fafau hope anei au ia’u iho nei ia ora i te evanelia e ia rave i te parau eiaha râ ia faaroo tari‘a noa ? Te ora ra anei au i ta’u haapa‘oraa faaroo ? E vai haapa‘o maitai noa anei au ? Te ti‘a aueue ore ra anei au i mua i te mau faahemaraa a Satane ? …

Ia pahono atu tatou i teie uiraa « e melo ora anei au ? » ma te e, e haapapûraa ïa te reira no ta tatou fafauraa. Te auraa ra, e here tatou, i teie nei e i te mau taime atoa, i te Atua e i to tatou taata tupu mai ia tatou atoa nei. Te auraa ra, e faahi‘o atu ta tatou mau ohipa, o vai tatou e e aha ta tatou e ti‘aturi nei. Te auraa ra, e mau keresetiano tatou i te mau mahana atoa, o te hahaere nei mai ta te Mesia e hinaaro ia tatou ia hahaere ra.

Te mau melo ora, o ratou ïa te tutava noa ia tae i ta ratou fafauraa hope …

Ua ite te mau melo ora i ta ratou hopoi‘a ia haere ti‘a’tu i mua. Ua bapetizohia ratou ei taahiraa matamua i ni‘a i to ratou tere o te oraraa nei. E tapa‘o te reira i mua i te Atua, te mau melahi e te ra‘i e, e pee atu ratou i te hinaaro o te Atua …

E pee te mau melo ora i te Varua, o te faaora nei i te ora roto. E imi tamau noa ratou i ta’na arata‘iraa. E pure ratou no te puai, e e upooti‘a ratou i te mau tafifiraa. Aita to ratou aau i ni‘a i te mau mea o teie nei ao, tei ni‘a râ i te mea mure ore. Aita te faaapîraa pae varua e faaru‘ehia no te haamaharaa pae tino.

E tuu te mau melo ora i te Mesia i ni‘a i te ti‘araa matamua o to ratou oraraa, no to ratou ite i te puna no reira mai to ratou ora e to ratou haereraa i mua. E huru ihoa o te taata ia tuu ia’na ei tumu no te ao nui ma te tia‘i ia auraro te tahi mau pu‘eraa i to’na mau hinaaro e ta’na mau titauraa e te hiaai. Aita râ te natura e pee nei i teie mana‘o hape. Te ti‘araa tumu i roto i te oraraa, tei te Atua ïa. Eiaha e ani ia’na ia rave i ta tatou mau titauraa ia’na, e imi maoti râ ia faatu‘ati ia tatou i ni‘a i to’na hinaaro, e tamau maoti i to tatou haereraa i mua ei melo ora …

Ia faafariuhia ratou, e rave faaoti te mau melo ora i te faaueraa ia haapuai i to ratou mau taea‘e e tuahine [hi‘o Luka 22:32]. Ua anaanatae ratou ia faa‘ite i to ratou oaoa ia vetahi ê, e eita roa’tu e mo‘e ia ratou teie hinaaro …

Ua ite te mau melo ora i te titauraa ia faariro i to ratou mau ti‘aturiraa ei ohipa. E mea anaanatae roa na teie mau Feia Mo‘a ia faatupu i te mau ohipa maitatai e te huru arii na roto i to ratou iho hinaaro e te mana‘o tû [hi‘o PH&PF 58:27] …

Ua here te mau melo ora i te tahi e te tahi. E hamani maitai ratou i te otare e te mau vahine ivi i roto i to ratou ati. E tia‘i maitai ratou ia ratou iho, eiaha ia viivii i teie nei ao [hi‘o Iakobo 1:27] …

E ti‘aturiraa papû to matou i roto i te faahitiraa parau e, o teie te ekalesia mau e te ora na te Atua mau e te ora. Te uiraa râ, tei ti‘a ia tatou ia pahono, maoti râ : E mea pûpû anei au ia’u e e mea fafau anei, e e melo mau anei au e te ora ?

Ia ti‘a papû noa tatou ma te riro ei melo mau e te ora no te Ekalesia, e ia farii tatou i te maitai tei parauhia no te ti‘araa’tu i rotopu i te feia ta te Buka Fafau i parau « o ratou teie o te tae mai i te Mou‘a Ziona, e i te oire no te Atua ora, te vahi mai te ao ra te huru, tei mo‘a roa a‘e ra » (PH&PF 76:66).11

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Hi‘o faahou i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter no ni‘a i te taa-ê-raa i rotopu i te « hoê noa tuhaa » e te « fafauraa hope » (a hi‘o i te tuhaa 1). E aha te taa-ê-raa e tupu i roto i to tatou oraraa ia fafau hope tatou ia tatou i te Atua ? E aha te mau faaohiparaa e roaa mai roto mai i te aamu no Sadaraka, Meseka e Obede-nego ?

  • Hi‘o faahou i te faati‘araa a te peresideni Hunter i te aamu no Iosua i roto i te tuhaa 2. E aha ta outou e nehenehe e haapii mai i roto i teie aamu no ni‘a i te fafau-hope-raa ia tatou i te Atua ? Nahea e ti‘a ai ia tatou ia faahotu i te fafauraa ia haapa‘o i te Atua noa’tu te mau ohipa ta te tahi atu mau taata e rave ? Nahea tatou e nehenehe ai e tauturu i te mau tamarii e te feia apî ia faahotu i teie huru fafauraa ?

  • E aha te mana‘o e tae mai a hi‘o faahou ai outou i te mau aamu papaʻiraa moʻa i roto i te tuhaa 3 ? E aha te tahi mau hi‘oraa o te papa‘iraa mo‘a no ni‘a i te haapa‘o tei faaûru ia outou ? I to outou mana‘o, no te aha « e mea here na te Fatu… i te faaotiraa aueue ore ia haapa‘o i ta’na parau a‘o » ?

  • A feruri maite i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter i roto i te tuhaa 4. No te aha « eita e nava‘i » te ti‘aturi-noa-raa ? Nahea te raveraa i te hinaaro o te Metua i te Ao ra i te tauturu mai ia tatou ia faaineine no te taime fifi ? Nahea tatou i te faaohipa i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter no ni‘a i te oraraa i ta tatou haapa‘oraa faaroo ?

  • Hi‘o faahou i te faataaraa tata‘itahi a te peresideni Hunter no te « melo ora » i roto i te tuhaa 5. Nahea tatou i te faahotu i teie mau aravihi o te « mau melo ora » ? A feruri nahea i te riro maitai a‘e ei « melo mau e te ora » i roto i te Ekalesia.

Te mau papa‘iraa mo‘a

1 Samuela 15:22–23 ; Salamo 1:1–3 ; Iakobo 2:14–26 ; 2 Nephi 32:9 ; Omoni 1:26 ; Mosia 2:41 ; Alama 37:35–37 ; 3 Nephi 18:15, 18–20 ; PH&PF 58:26–29 ; 97:8 ; Aberahama 3:24–26

Tauturu haapiiraa

A tai‘o amui i te tahi mau faahitiraa parau i roto i te pene. Ia oti te tai‘oraa i te faahitiraa parau tataitahi, a ani i te mau piahi ia faa‘ite mai i te tahi hi‘oraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e aore râ i roto i te mau ohipa ta ratou iho i ite, e tu‘ati i te mau haapiiraa i roto i te faahitiraa parau.

Te mau nota

  1. I roto Conference Report, Atopa 1959, 121.

  2. I roto Eleanor Knowles, Howard W. Hunter (1994), 153.

  3. « The Opening and Closing of Doors », Ensign, Novema 1987, 54.

  4. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 151.

  5. « Standing As Witnesses of God », Ensign, Me 1990, 60–62.

  6. « Commitment to God », Ensign, Novema 1982, 57–58.

  7. « Obedience » (a‘oraa tei horo‘ahia i te amuiraa area no te fenua Vehi, 18 no tiunu 1978), 5, Fare vairaa buka aamu a te Ekalesia, Roto Miti.

  8. « Commitment to God », 58.

  9. I roto Conference Report, Atopa 1967, 11, 12-13.

  10. The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 111-12.

  11. « Am I a ‘Living’ Member? » Ensign, Me 1987, 16–18.