Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 24 : Te peeraa i te hi‘oraa o Iesu Mesia


Pene 24

Te peeraa i te hi‘oraa o Iesu Mesia

« I te mau taime atoa e ti‘a ia tatou ia ui ia tatou iho, ‘E aha ta Iesu e rave ?’ e i muri iho, e faaitoito i te rave mai te au i te pahonoraa ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

Te peresideni Thomas S. Monson, tei tavini ei tauturu piti no te peresideni Hunter, tei parau e, « ua ora oia mai ta‘na i haapii, mai te au i te hoho‘a o te Faaora ta’na i tavini ».1

Ua parau te hoê hoa piri roa no’na e, « te mau huru tei itehia i roto i to tatou Fatu e Faaora o Iesu Mesia, ua ite-atoa-hia ïa ma te nehenehe i roto i te oraraa faahiahia e te nounou ore o te peresideni Hunter. E mau hoa ana‘e no’na te mau taata atoa ».2

Ua parau te tahi atu hoa ohipa tei rave i te ohipa i piha‘i iho i te peresideni Hunter hau atu i te toru ahuru matahiti e, « ua ite roa [oia] i roto ia’na i te e‘a ta’na e haere atu. Taua e‘a ra, o te faahoho‘araa ïa i te huru o to’na Faaora, o Iesu Mesia ».3

I roto i te roaraa o ta‘na tau taviniraa, ua faaitoito te peresideni Hunter na roto i te here i te mau melo o te Ekalesia ia pee i te hi‘oraa o te Faaora. I roto i ta‘na parau matamua ei Peresideni no te Ekalesia, ua parau oia :

« Te ani manihini nei au i te mau melo paatoa o te Ekalesia ia ora ma te haapa‘o rahi atu â i te oraraa e i te hi‘oraa o te Fatu o Iesu Mesia, oia ihoa râ te here e te tia‘iraa e te aroha ta‘na i faaite.

« Te pure nei au ia rahi atu to tatou maitai, te peu maitai, te haehaa te faaoromai e te faaoreraa hapa i rotopu i te tahi e te tahi. E titauraa teitei ihoa to tatou, te tahi i te tahi, e e nehenehe te mau taata atoa e haamaitai ia’na. Te ti‘aoro nei te ao nei ia ora rahi atu te taata i te mau faaueraa a te Atua. Tera râ, teie te rave‘a no tatou no te faaitoito i te reira, mai ta te Fatu i parau atu i te peropheta Iosepha i roto i te fare tapearaa to‘eto‘e no Liberty, oia ho‘i, ‘na roto i te taparuraa, na roto i te faaoromai-noa-raa, na roto i te marû e te haehaa, e na roto ho‘i i te here mau ra, …ma te faahua ore, e ma te haavare ore’ (PH&PF 121:41–42) ».4

Hōho’a
Te Mesia te pure nei

« Mai te mea e, e pee atu tatou i te hi‘oraa o te Mesia ma te haere na ni‘a i to’na mau taahiraa avae, e mea ti‘a ïa ia tatou ia imi i te rave i taua mau mea nei ta’na i faaite mai ».

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

Ua faaite mai Iesu Mesia i te hi‘oraa maitai roa no tatou.

Te riroraa ei maramarama, o te riroraa ïa ei hi‘oraa—ei taata o te faaite i te hi‘oraa e o te riro ei hoho‘a ta vetahi ê e pee … [Ua fafau tatou] ia pee i te Mesia, te hi‘oraa rahi. E hopoi‘a na tatou ia haapii mai roto mai ia’na, mai roto i te mau mea ta’na i haapii e te mau mea ta’na i rave i roto i ta’na tau taviniraa i te fenua nei. No te mea ua haapii mai tatou i te reira mau haapiiraa, tei raro a‘e ïa tatou i te faaueraa ia pee i to’na hi‘oraa, e teie te tahi mau hi‘oraa ta’na i faataa no tatou :

1. Ua haapa‘o e ua itoito te Mesia i roto i te oraraa hou te tahuti nei, no reira ua roaa ia’na te haamaitairaa ia haere mai i te tahuti nei e ia farii i te tino i‘o e te ivi.

2. Ua bapetizohia oia ia matara te uputa o te basileia o te ao.

3. Ua mau oia i te autahu‘araa e ua farii ho‘i i te mau oro‘a atoa o te evanelia no te faaoraraa e te faateiteiraa.

4. Ua tavini Iesu fatata e toru matahiti i roto i te ohipa haapiiraa i te evanelia, ma te faaite papû i te parau mau, e ma te haapii i te taata i te mea e rave ia itehia mai ia ratou te oaoa e te poupou i roto i teie oraraa e te hanahana mure ore i roto i te ao a muri a‘e.

5. Ua rave oia i te mau oro‘a mai te haamaitairaa i te tamarii, te bapetizoraa, te haamaitairaa i tei pohehia i te ma‘i e te faatoro‘araa i te autahu‘araa.

6. Ua faatupu oia i te mau semeio. I to’na reo ua ite faahou te matapo, ua faaroo te turi, ua haere te pirio‘i, e ua ora faahou tei pohe.

7. Mai te au i te mana‘o e i te hinaaro o te Metua, ua ora Iesu i te hoê oraraa maitai roa ma te hara ore e ua noaa ia’na te mau huru atoa o te Atua.

8. Ua upooti‘a oia i ni‘a i te ao ; oia ho‘i, ua haavî oia i te mau hiaai atoa e ua na ni‘a a‘e i te navenave o te tino nei e ua ora e ua haere mai tei arata‘ihia e te Varua.

9. Ua faatupu oia i te Taraehara, e na roto i te reira, ua faaora i te taata i te pohe [tino e te pohe varua] tei tae mai na roto i te hi‘araa o Adamu.

10. I teie nei, no te mea ho‘i ua ti‘a faahou oia ma te hanahana i to’na tino, ua roaa ia’na te mau mana atoa i ni‘a i te ra‘i e i te fenua nei, ua farii i te îraa o te Metua e ua hoê e te Metua.

Mai te mea e, e pee atu tatou i te hi‘oraa o te Mesia ma te haere na ni‘a i to’na mau taahiraa avae, e mea ti‘a ïa ia tatou ia imi i te rave i taua mau mea nei ta’na i faaite mai.5

E mea faufaa ia haamana‘o e, ua nehenehe Iesu ia hara, ua nehenehe ia hema, ua nehenehe te faanahonahoraa no te oraraa e no te faaoraraa ia faahapehia, tera râ, ua vai parau ti‘a noa oia. Ahiri aita i vai te ti‘araa ia fati i raro a‘e i te faahemaraa a Satane, aita ïa e vai te tamataraa mau, e aita ïa e upooti‘araa mau i te pae hopea. Ahiri i iritihia to‘na ti‘araa ia rave i te hara, ua iriti-atoa-hia ïa to‘na ti‘amâraa ia ma‘iti. O Oia tei haere mai no te paruru e no te haapapû i te ti‘amâraa ia ma‘iti te taata. Ua titauhia ia’na ia tape‘a i te ti‘araa ia rave i te hara ia hinaaro noa‘tu oia ia na reira.6

I te pae hopea o to’na oraraa tahuti nei, ua faaite mai Iesu i te teitei o to’na varua e i te aano o to’na puai. Noa‘tu tei to’na hora hopea, aita oia i feruri i to‘na mau mauiui e aore râ, i feruri i te ati e tae mai i ni‘a ia’na. Ua haapa‘o râ oia i te mau hinaaro o ta’na mau pipi no teie taime e no a muri a‘e. Ua ite oia e, to ratou parururaa, to te taata hoê e to te ekalesia, tei ni‘a iho ïa i to ratou here faito ore no te tahi e te tahi. Mai te huru e, ua tuu hope roa oia i to’na puai i ni‘a i to ratou mau hinaaro, a haapii maoti ai oia na roto i te hi‘oraa i ta’na i haapii na roto i te parau. Ua horo‘a oia ia ratou i te parau tamahanahana e te faaueraa e te faaararaa.7

I roto i to’na tau taviniraa i te tahuti nei i rotopu i ta’na nana i te fenua mo‘a ra e i roto i to’na tau taviniraa i muri a‘e i te tahuti nei i rotopu i ta’na mau mamoe purara i te pae tooa o te râ, ua faaite te Fatu i to’na here e to’na mana‘ona‘o i te taata hoê.

I roto i te tura‘ira‘iraa a te naho‘a taata, ua ite Oia i te tape‘araa mai te hoê vahine ia’na, no te imi i te ora no te hoê ma‘i tei tupu i ni‘a ia’na tau ahuru e ma piti matahiti te maoro (A hi‘o Luka 8:43–48). I te tahi atu taime, ua hi‘o oia i ô atu i te hi‘oraa poto a te hoê naho‘a taata faahapa e te hara a te hoê vahine e faahapahia ra. Peneia‘e ua ite te Mesia i to’na hinaaro ia tatarahapa, no reira, ua ma‘iti a‘era oia ia hi‘o i te maitai o te taata, e ua parau atura ia’na ia haere eiaha râ ia hara faahou (A hi‘o Ioane 8:1–11). I te tahi atu taime, « ua rave atura oia i ta ratou mau tamariirii haamaitai, tata‘ihoê, ihora ia ratou e ua pure atura i te Metua no ratou » (3 Ne. 17:21 ; apitihia‘tu te papa‘iraa faaopa).

Noa‘tu e te fatata oioi maira te mau ati no Gesetemane e no Kalavaria, tei riro ei teimaha rahi no to’na feruriraa, ua rave te Faaora i te taime no te hi‘o i te vahine ivi ia tuu i ta’na koderane i roto i te vairaa (A hi‘o Mareko 12:41–44). Mai te reira atoa to’na hi‘oraa‘tu i te taata iti na‘ina‘i ra o Zakaio aita e nehenehe ia ite no te rahi te taata e haati ra i te Faaora, no reira, ta‘uma’tura oia i ni‘a i te tumu sukamino e hi‘o i te Tamaiti a te Atua (A hi‘o Luka 19:1–5). A tarere ai oia i ni‘a i te satauro, ua tuu oia i to’na mamae i te hiti e ua faaite i te aroha i te vahine oto tei fanau ia’na (A hi‘o Ioane 19:25-27).

Auê ïa hi‘oraa nehenehe no tatou ia pee ! Noa’tu to’na oto e te mamae rahi, ua toro to tatou Hi‘oraa i to’na rima no te haamaitai ia vetahi ê … Aita to’na oraraa i faatumuhia i ni‘a i te mau mea aita ta’na. E oraraa râ no te tororaa i te rima no te tavini ia vetahi ê.8

2

E mata na tatou i te pee i te Tamaiti a te Atua i roto i te mau huru atoa e te mau haerea atoa o te oraraa nei.

Hoê o te mau uiraa faufaa roa a‘e aitâ i ui-a‘enei-hia i te taata tahuti nei, ua uihia ïa e te Tamaiti a te Atua iho, te Faaora o te ao nei. Teie ta’na i ui atu i te hoê pŭpŭ pipi i te Fenua apî ra, e pŭpŭ teie tei hinaaro roa ia haapiihia e a’na, e ua rahi roa’tu to ratou hinaaro i te mea e, ua fatata oia i te faaru‘e mai ia ratou. Na ô atura oia, « Eaha to outou huru e au ai ? » E i reira noa iho, horo‘a maira oia i te pahonoraa : « mai to’u nei ïa » (3 Ne. 27:27).

Ua î te ao nei i te taata o te hinaaro nei e parau mai ia tatou e, « A rave mai ta’u e parau atu nei ». Papû, eita ïa tatou e ere i te mau taata horo‘a haapiiraa no ni‘a i te mau parau tumu atoa. Tera râ, e mea iti roa tei ineine no te parau e, « A rave mai ta’u e rave nei ». Oia mau ïa, hoê ana‘e i roto i te tuaaai o te taata nei e nehenehe e parau i taua parau ra ma te ti‘a e ma te afaro. Te faaite mai nei te tuaaai i te mau hi‘oraa e rave rahi, no te mau tane e te mau vahine maitatai, tera râ, noa’tu to ratou maitai, e hapehape atoa to ratou. Aore hoê taata e nehenehe e tavini ei hoho‘a maitai e ei hi‘oraa hape ore, noa’tu to ratou mana‘o maitai.

Te Mesia ana‘e te nehenehe e riro ei hoho‘a tano roa a‘e no tatou, ei « fetia poipoi anaana » no tatou (Apokalupo 22:16). Oia ana‘e te nehenehe e parau ma te oti‘ati‘a ore « A pee mai ia’u, ia haapiihia outou e au, [e] a rave i te mea ta outou i ite ia’u i te raveraa. A inu i ta’u nei pape e a amu i ta’u nei pane. O vau te e‘a, te parau mau, e te ora. O vau te ture e te maramarama. A hi‘o mai ia’u e a ora ai. A here outou ia outou iho mai ia‘u i here ia outou » (a hi‘o Mataio 11:29 ; 16:24 ; Ioane 4:13–14 ; 6:35, 51 ; 7:37 ; 13:34 ; 14:6 ; 3 Ne. 15:9 ; 27:21).

Homa, auê ïa piiraa papû e te puai ! Auê ïa papûraa e te hi‘oraa i roto i te hoê tau papû ore e te hi‘oraa ore …

E ti‘a ia tatou ia mauruuru rahi i tono mai ho‘i te Atua i ta’na Tamaiti Fanau Tahi i te fenua nei… no te faaite i te hoê hi‘oraa maitai roa no te oraraa parau ti‘a, no te maitai e te aroha faaoreraa hapa e te aroha faanâ, ia ti‘a ho‘i i te taatoaraa o te taata nei ia ite nahea ia ora, ia ite nahea ia haamaitai atu â, e ia ite nahea ia rahi atu â i te riroraa mai te Atua ra te huru.

E mata na tatou i te pee i te Tamaiti a te Atua i roto i te mau huru atoa e te mau haerea atoa o te oraraa nei. Faariro ana‘e tatou ia’na ei hi‘oraa e ei arata‘i no tatou. I te mau taime atoa, e ti‘a ia tatou ia ui ia tatou iho e, « E aha ta Iesu e rave ? » e i muri iho, e faaitoito rahi atu ia rave mai te au i te pahonoraa. Ia pee tatou i te Mesia e ti‘a ai, ia au i te tatararaa maitai roa a‘e o teie parau. E mea ti‘a ia tatou ia rave i ta’na ohipa mai ta’na i rave i ta to’na Metua. E tamata tatou ia riro mai ia’na te huru, mai te au i te himene a te mau tamarii no te Paraimere, « Tamata, tamata, tamata » (Children’s Songbook, api 55). Mai te au i to tatou mau puai tino, e ti‘a ia tatou ia tautoo roa ia riro mai te Mesia ra te huru—te hi‘oraa maitai roa e te hara ore ta teie nei ao i ite a‘enei.9

Faahou e faahou â, i roto i to’na tau taviniraa, ua tuu mai te Fatu i te hoê ti‘aororaa tei riro ei ani-manihini-raa e ei titauraa. Na ô atura te Mesia ia Petero e i to’na taea‘e o Aneterea, « A pee mai ia’u e faariro vau ia orua ei ravaai taata » (Mataio. 4:19). I te taata apî tao‘a rahi ra tei ui mai i te mea te ti‘a ia’na ia rave e roaa ai te ora mure ore ia’na, pahono atura Iesu, « A tii a hoo i ta oe atoa ra, a hopoi atu ai na te taata rii… a haere mai ai a pee mai ia’u » (Mataio 19:21). E te parau mai nei Iesu ia tatou tata‘itahi, « O te taata i hinaaro ei tavini no’u ra, a pee mai ïa ia’u. » (Ioane 12:26).10

E mata na tatou i te tuatapapa i te mau haapiiraa atoa a te Fatu, e ia pee maite atu i to’na hi‘oraa. Ua horo‘a mai oia ia tatou nei i « te mau mea atoa i te au i te ora e te paieti ». Ua « parau mai ia tatou i te ao e te itoito » e « i horo‘ahia mai ai te maitai rahi roa i parauhia maira : ia noaa ia [tatou] te huru atua i te reira » (2 Pet. 1:3–4).11

O te pee i te Mesia, o te imi ïa i te pee i to’na hi‘oraa. Ia riro to’na mamae no ta tatou mau hara, te mau hapehape, te oto e te ma‘i ei faaitoitoraa ia tatou ia toro atoa i te rima no te aroha e te aroha faanâ i te mau taata ati a‘e ia tatou …

A imi i te mau rave‘a no te tavini. Eiaha e haape‘ape‘a roa no te ti‘araa. Te haamana‘o ra anei outou i te a‘o a te Faaora no ni‘a i te feia tei titau i te « parahiraa i hau » e aore râ « te vahi teitei » ? « E tei rahi ra i roto ia outou na, ei tavini ïa no outou » (Mataio 23:6, 11). E mea faufaa ia auhia mai tatou. Tera râ, ei ni‘a ta tatou faatumuraa i te parau ti‘a, eiaha te haamauruururaa ; ei ni‘a i te taviniraa, eiaha i ni‘a i te ti‘araa. Te tuahine hahaere haapa‘o maitai, o te rave maite i ta’na ohipa i tera ava‘e e tera ava‘e, ua hoê â ïa faufaa ta’na i roto i te ohipa a te Fatu e to te feia tei mau i te mau ti‘araa ta te tahi mau taata e parau nei e, e mau ti‘araa teitei i roto i te Ekalesia. E ere te iteraahia mai, te faufaa ïa.12

Hōho’a
Te Mesia e te mau aposetolo

Hoê rave‘a e nehenehe ai tatou e faaau i to tatou oraraa i ni‘a i te hi‘oraa o te Faaora maori râ ia pee i Ta’na faaue ia Petero : « A faaamu i ta’u mau arenio … A faaamu i ta’u mau mamoe » (Ioane 21:15–17).

3

To tatou faaoraraa tei te huru ïa to tatou hinaaro ia pee i te Faaora.

No te taata hoê e no te taata iho te aniraa a te Fatu ia pee ia’na, e e aniraa papû. E ore e nehenehe ia tatou ia ti‘a e a muri noa‘tu i ropu e piti na mana‘o. I te hoê taime titauhia ia tatou tata‘itahi ia pahono i mua i te uiraa faufaa rahi : « O vai râ vau nei i ta outou na parauraa ? » (Mataio 16:15). To tatou iho faaoraraa, tei te huru ïa ta tatou pahonoraa i teie uiraa e ta tatou fafauraa i mua i taua pahonoraa ra. Teie te pahonoraa faaûru a Petero, « O te Mesia oe, te Tamaiti a te Atua ora ra » (Mataio 16:16). E rave rahi mau ite e nehenehe e horo‘a atoa i te pahonoraa mai te reira te huru na roto atoa i te reira mana, e te apiti atu nei au ia ratou ma te haehaa e te aau mehara. E ti‘a râ ia tatou tata‘itahi ia pahono i teie uiraa no tatou iho—i teie nei e aore râ i te tahi atu mahana ; inaha i te mahana hopea, e pi‘o atu te mau turi avae atoa, e e fa‘i mai te mau arero atoa e, o Iesu te Mesia. Te titauraa no tatou, oia ho‘i, ia pahono tano atu tatou ma te ora ho‘i ia au i te reira hou a taere roa ai e a muri noa’tu. Inaha o Iesu ihoa te Mesia, e aha ïa tei titauhia ia tatou ia rave ?

Hoê noa mea e hotu hope roa ai te tusia rahi a te Mesia i roto i to tatou oraraa maori râ ia farii tatou i te aniraa ia pee ia’na [a hi‘o PH&PF 100:2]. E ere teie piiraa i te piiraa faufaa ore, te ti‘a ore e aore râ eita e maraa. Pee i te hoê taata, te auraa ra, o te hi‘oraa ia’na e aore râ, te faarooraa ia’na ma te papû ; te fariiraa i to’na mana, te faariroraa ia’na ei arata‘i, e te haapa‘oraa i ta’na parau ; te patururaa e te parururaa i to’na mau mana‘o ; e te faariroraa ia’na ei hoho‘a. E nehenehe ta tatou tata‘itahi e farii i teie titauraa. Ua na ô Petero e, « I pohe atoa ho‘i te Mesia iho no outou e ua vaiiho ho‘i i te haapa‘oraa na outou, ia pee outou i to’na taahiraa avae » (1 Petero 2:21). Mai te mau haapiiraa tei ore i tu‘ati i te mau parau haapiiraa a te Mesia, e mau haapiiraa hape ïa, oia atoa te hoê oraraa tei ore i tu‘ati i te hi‘oraa o te Mesia, e oraraa avei‘a afaro ore ïa, e e ore te reira e tae i te faito puai o to’na hopearaa teitei …

Ia haamata te parau ti‘a i roto i to tatou iho oraraa e ti‘a’i. E ti‘a i te reira ia tuuhia i roto i te oraraa utuafare. E hopoi‘a na te mau metua ia pee i te mau parau tumu o te evanelia a Iesu Mesia e ia haapii i te reira i ta ratou mau tamarii [a hi‘o PH&PF 68:25–28]. E ti‘a i te haapa‘oraa faaroo ia riro ei tuhaa no to tatou oraraa. E ti‘a i te evanelia a Iesu Mesia ia riro ei faaitoitoraa ia tatou i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave. Titauhia ia tutava rahi atu â no te pee i te hi‘oraa rahi tei faaitehia mai e te Faaora mai te mea e, e hinaaro tatou ia rahi atu to ratou riroraa mai ia’na ra te huru. E riro mai teie ei titauraa rahi no tatou.13

Ahani e, e nehenehe ta tatou e faahoho‘a i to tatou oraraa i ni‘a i te Fatu e ia rave i Ta’na mau haapiiraa e To’na hi‘oraa ei hoho‘a tumu no tatou iho, eita ïa tatou e taupupu i roto i te riroraa ei feia au e te haavare ore i roto i to tatou haerea, inaha e riro ta tatou fafauraa i te vai noa i ni‘a i te hoê noa faatureraa e ti‘aturiraa mo‘a. I te fare anei e aore râ i te makete, i te fare haapiiraa anei e aore râ ia hope te pu‘e tau haapiiraa, o tatou ana‘e anei e aore râ i roto anei i te hoê pŭpŭ taata, e vai papû maitai noa to tatou haerea e e mea maramarama maitai ho‘i ta tatou mau faatureraa. Ua faaoti ïa tatou mai ta te peropheta Alama i parau, ia « ti‘a ei ite o te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa ta outou e parahi ra e tae noa’tu i te poheraa » (Mosia 18:9).14

4

E ti‘a ia tatou ia faaateatea i te tahi parahiraa no te Mesia.

I taua aru‘i ra i Betelehema aore e parahiraa no’na i roto i te fare tipaeraa, e e ere teie noa iho te taime i roto i na matahiti e toru ahuru ma toru o to’na oraraa i te tahuti nei a ore ai i vai te parahiraa no’na. Ua tono o Heroda i te mau fa‘ehau i Betelehema no te haapohe i te mau tamarii. Aore e parahiraa no Iesu i roto i te basileia o Heroda, no reira, ua afa‘i to’na na metua ia‘na i Aiphiti. I roto i to‘na oraraa, e rave rahi te taata tei ore i faaateatea i te parahiraa no ta’na mau haapiiraa—aore e parahiraa no te evanelia ta‘na i haapii mai. Aore e parahiraa no ta‘na mau semeio, no ta‘na mau haamaitairaa, aore e parahiraa no te mau parau mau hanahana ta‘na i parau, aore e parahiraa no to‘na here e aore râ, faaroo. Na ô atura oia ia ratou, « E ana to te alope e tauraa to te manu o te reva are‘a te Tamaiti a te taata nei aita o’na tuaroi » (Mataio 8:20).

I to tatou nei anotau, noa’tu ua ma‘iri e piti tauasini matahiti, e rave rahi o te parau nei â i te mau mea i parauhia i taua aru‘i ra i Betelehema. « Aore e parahiraa, aore e parahiraa » (a hi‘o Luka 2:1-7). Te faaateatea nei tatou i te parahiraa no te mau tao‘a horo‘a, tera râ i te tahi taime aore e parahiraa e faaateateahia nei no te taata horo‘a. E parahiraa to te tapihooraa o te pu‘e tau Noela e tae noa‘tu i te imiraa i te ohipa arearea i te mahana sabati, tera râ i te tahi taime, aita e parahiraa no te haamoriraa. Ua î to tatou mau mana‘o i te tahi atu mau mea—aore e parahiraa.15

E mea nehenehe ia hi‘o i te mau mori o te Noela… e mea faufaa a‘e râ ia turamahia te oraraa o te taata na roto i te fariiraa ia’na oia te maramarama no to teie nei ao [a hi‘o Alama 38:9 ; PH&PF 10:70]. E ti‘a ia tatou ia faateitei ia’na ei arata‘i e ei hi‘oraa no tatou.

Hou to’na fanauraahia mai, ua himene te mau melahi, « Ei hau to teie nei ao, e ia ite auhia mai te taata nei » (Luka 2:14). Ahani e, ua pee te taata i to’na hi‘oraa, ua riro mai ïa ei ao no te hau e no te here no te mau taata atoa nei.16

E aha ta tatou hopoi‘a i teie mahana ei melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ? O te hi‘oraa ïa e, te faahi‘o ra to tatou iho oraraa, ta tatou mau parau e mau ohipa, i te evanelia mai tei haapiihia mai e to tatou Fatu e Faaora o Iesu Mesia. E ti‘a i te mau mea atoa ta tatou e rave e e parau ia faahoho‘ahia i ni‘a i te hi‘oraa o te taata hara ore iho tei haere na ni‘a i te fenua nei, oia te Fatu Iesu Mesia.17

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • A hi‘o faahou i te mau huru e rave rahi to te Faaora faaiteraa i te hi‘oraa no tatou, mai tei faaitehia i roto i te tuhaa 1. E mea nahea to te hi‘oraa o te Faaora faaûruraa ia outou ? E aha ta tatou e nehenehe e apo mai i roto i To’na hi‘oraa i te pae hopea o To’na oraraa tahuti nei ?

  • Ua a‘o te peresideni Hunter ia tatou, e ti‘a ia tatou ia « ui ia tatou iho e, ‘E aha ta Iesu e rave ?’ e i muri iho, e faaitoito rahi atu ia rave mai te au i te pahonoraa » (tuhaa 2). A feruri e nahea outou e nehenehe ai e itoito rahi atu i te peeraa i te hi‘oraa o te Faaora. Nahea e nehenehe ai ia tatou ia haapii i teie parau tumu i roto i to tatou utuafare ?

  • E aha ta te mau haapiiraa i roto i te tuhaa 3 e nehenehe e tauturu ia tatou ia haro‘aro‘a no ni‘a i te peeraa ia Iesu Mesia ? Nahea to outou oraraa e taa ê ai ahiri aita outou i farii i te faaûruraa o te mau haapiiraa e te hi‘oraa o te Faaora ? Nahea e ti‘a ai ia tatou ia faariro i ta tatou haapa‘oraa faaroo ei tuhaa rahi atu no to tatou oraraa i te mau mahana atoa ?

  • A feruri i te auraa o te parau a te peresideni Hunter no ni‘a i te oreraa « te parahiraa » no te Faaora (tuhaa 4). Nahea ta tatou e nehenehe ai ia faaateatea rahi atu â i te parahiraa no te Faaora i roto i to tatou oraraa ? E mea nahea outou i te haamaitairaahia i te faaateatearaa rahi atu â i te parahiraa No’na ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Mataio 16:24–27 ; Ioane 10:27–28 ; 14:12–15 ; 1 Petero 2:21–25 ; 2 Nephi 31:12–13 ; 3 Nephi 12:48 ; 18:16 ; 27:20–22 ; PH&PF 19:23–24

Tauturu haapiiraa

Horo‘a i te buka himene na te taata tata‘itahi. A ani i te mau taata ia imi e ia faaite i te hoê himene e tu‘ati i ni‘a i te mau tuhaa ta ratou i tai‘o i roto i te pene.

Te mau nota

  1. Thomas S. Monson, « Peresideni Howard W. Hunter: A Man for All Seasons », Ensign, Eperera 1995, 33.

  2. Jon M. Huntsman Sr., « A Remarkable and Selfless Life », Ensign, Eperera 1995, 24.

  3. Francis M. Gibbons, Howard W. Hunter: Man of Thought and Independence, Prophet of God (2011), 152.

  4. I roto Jay M. Todd, « President Howard W. Hunter: Fourteenth President of the Church », Ensign, Tiurai 1994, 4–5.

  5. The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 40–41.

  6. « The Temptations of Christ »,” Ensign, Novema 1976, 19.

  7. « His Final Hours »,” Ensign, Me 1974, 19.

  8. « The Church Is for All People », Ensign, Tiunu 1989, 76–77.

  9. « What Manner of Men Ought Ye to Be? » Ensign, Me 1994, 64 ; a hi‘o atoa « He Invites Us to Follow Him », Ensign, Setepa 1994, 2–5 ; « Follow the Son of God », Ensign, Novema 1994, 87.

  10. « An Apostle’s Witness of Christ », Ensign, Tenuare 1984, 69.

  11. « Exceeding Great and Precious Promises », Ensign, Novema 1994, 8.

  12. « To the Women of the Church, » Ensign, Novema 1992, 96-97.

  13. « He Invites Us to Follow Him », 2, 4 ; hi‘o atoa « An Apostle’s Witness of Christ », 69–71 ; Conference Report, Atopa 1961, 109.

  14. « Standing As Witnesses of God », Ensign, Me 1990, 60.

  15. The Teachings of Howard W. Hunter, 41–42.

  16. The Teachings of Howard W. Hunter, 44-45.

  17. Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter, 45.