Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 16 : Te faaipoiporaa—e apitiraa mure ore


Pene 16

Te faaipoiporaa—e apitiraa mure ore

« Te apitiraa rahi roa a‘e i roto i te oraraa, o te faaipoiporaa ïa—e taamuraa auraa vai maoro e te mure ore ho‘i ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

I te 20raa o to’na matahiti, ua farerei Howard W. Hunter ia Claire Jeffs i te hoê pô oriraa a te Ekalesia i Los Angeles, i Kalifornia, ua haere mai Claire na muri i te tahi hoa to’na. I muri iho i te oriraa, ua haere te tahi o te mau feia apî paari na te pae tahatai no te hahaere rii. Ua mo‘e râ ia Howard to’na taamu arapo‘a, e ua faaoti Claire e tauturu ia’na ia imi i te reira na te pae tahatai. Teie ta Howard i parau i te tahi atu mahana, « i muri iho, ia matou i haere e ori haere, maua Claire tei haere, e na te tahi tamahine e haere mai na muri i [to’u hoa] ».1

Te matahiti no muri iho, ua haamata raua i te haapapû i te arapae, e i te hoê ru‘i no te tau faatupuraa raau (printemps), fatata toru matahiti i muri iho i to raua mâtauraa, ua arata‘i Howard ia Claire i te hoê vahi teitei no te hi‘o i te moana nehenehe. « Ua [hi‘o] maua i te mau are o te moana Patifita i te fatiraa i ni‘a i te mato i raro a‘e i te maramarama o te atiraa ava‘e », o ta’na ïa i papa‘i. I tera iho pô, ua ani Howard ia Claire ia faaipoipo ia’na, e ua farii Claire. « Ua paraparau maua no ni‘a i ta maua mau opuaraa », ta’na i parau, « [e] ua rave maua e rave rahi faaotiraa i tera iho pô e e mau faaotiraa papû maitai no ni‘a i to maua oraraa ».2

Ua faaipoipo Howard ia Claire i roto i te hiero no Roto Miti i te 10 no tiunu 1931. I roto i tera 52 matahiti i muri iho, ua hohonu atu â to raua here a atuatu ai raua i ta raua mau tamaiti, a tavini ai i roto i te Ekalesia e a faaruru ai i ta raua mau tamataraa o te faaroo.

Ua ite maitai te utuafare i to raua oaoa ei taata faaipoipo. Te parau ra Robert Hunter, to raua mootua matahiapo e : « Ia feruri au ia papa‘u Hunter, hoê noa hoho‘a te tae mai, te hi‘oraa no te tane faaipoipo tei here i ta’na vahine … E ite ihoa outou i te taamuraa here i rotopu ia raua ».3

Ua ite-taa-ê-hia te here o te peresideni Hunter i ta’na vahine i to’na aupururaa ia’na i na ahuru matahiti hopea o to’na oraraa, a faaruru ai oia i te fifi teimaha i te pae no te ea. I te faaru‘eraa Claire i te 9 no atopa 1983, ua riro roa te reira ei « ati rahi » no te peresideni Hunter.4 Ua papa‘i oia e, i te ho‘iraa’tu oia i te fare i tera mahana ua faaru‘e mai oia, « mai te huru ra te fare ei hoê vahi to‘eto‘e, e a hahaere ai au, e mau haamana‘oraa ana‘e no’na o te tae mai ».5

E ma‘iri atura fatata e hitu matahiti o’na ana‘e iho, ua faaipoipo ihora te peresideni Hunter ia Inis Stanton i te ava‘e eperera 1990. Na te peresideni Gordon B. Hinckley i rave i te oro‘a i roto i te hiero no Roto Miti. Ua riro Inis ei puna tamahanahanaraa rahi e ei puai no te peresideni Hunter i roto i ta’na taviniraa ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti e ei Peresideni no te Ekalesia. E rave rahi tere ta’na i haere na muri ia’na no te farerei i te feia moʻa ati a‘e te ao nei.

Te parau ra Elder James E. Faust no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, no te riroraa Inis ei haamaitairaa no te peresideni Hunter : « I muri iho i te faaru‘eraa mai [Claire], ua vai otahi noa oia e hitu matahiti e faaipoipo atura ia Inis. E mau haamana‘oraa e e mau ohipa e rave rahi ta raua i oaoa na ». Ei reira, ma te fariu i te tuahine Hunter, ua parau oia, « ua mauruuru rahi roa matou ia oe, e Inis, no to oe auhoaraa e to oe aupururaa here e te tuutuu ore ia’na. E anapanaparaa ta oe e hopoi nei i roto i to’na mata na reira atoa te popou, i roto i teie mau matahiti hanahana rahi o to’na oraraa e ta’na taviniraa ».6

Hōho’a
na taata faaipoipo e te hiero i muri ia raua

« Tei roto i te hiero tatou e farii ai i te oro‘a teitei roa a‘e tei matara i te tane e te vahine, o te taatiraa te mau tane i te mau vahine, tahoê e a muri noa’tu ».

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

Te faaipoiporaa i roto i te hoê tane e i te hoê vahine e mea faauehia e te Atua ei mea mure ore.

Ua horo‘a te Fatu i te faaipoiporaa no tatou. Ua parau Oia, « e faaru‘e ai te taata i ta’na metua tane e ta’na metua vahine a ati atu ai i ta’na vahine ; e riro ho‘i raua ei hoê » (Mataio 19:5).7

Te apitiraa rahi roa a‘e i roto i te oraraa, o te faaipoiporaa ïa—e taamuraa auraa vai maoro e te mure ore ho‘i.8

Ma te ite no ni‘a i te faanahoraa no te faaoraraa ei niu, e hi‘o te tane o te autahu‘araa i te faaipoiporaa mai te hoê haamaitairaa mo‘a e te hoê titauraa. E ere i te mea maitai ia vai otahi noa te tane e te vahine. Aita te tane i hope roa ia ore te vahine. Eita atoa e roaa te îraa o to raua hamaniraa ia ore te tahi (hi‘o 1 Kor. 11:11 ; Mose 3:18). Te faaipoiporaa i roto i te hoê tane e i te hoê vahine e mea faauehia e te Atua (hi‘o PH&PF 49:15–17). E mea na roto noa i te fafauraa apî e te mure ore o te faaipoiporaa raua e nehenehe ai e faatupu i te îraa o te mau haamaitairaa mure ore (hi‘o PH&PF 131:1–4 ; 132:15–19).9

Pinepine te faaipoiporaa i te parauhia ei apitiraa e te Atua. E ere te reira i te faahitiraa parau noa. Ia vai puai noa e ia vai tamau noa teie apitiraa, e riro te tane e te vahine i te here ia raua mai ta raua e here nei i te Atua, e e riro te marû e te here i te tae mai i roto i to raua fare, ma te hopoi roa mai i te manuiaraa mure ore.10

Na te Fatu i rave i te oro‘a faaipoiporaa matamua. Ua riro te reira ei faaipoiporaa mure ore, inaha aore tera mea e parauhia ra ei tau a faatupuhia ai te oro‘a. E ua faatupuhia te oro‘a no teie na taata toopiti tei ore â i raro a‘e i te pohe ; e no reira, ia au i te reira huru faanahoraa, eita roa’tu ïa teie taamuraa e hope. I muri iho i te hi‘araa, ua ti‘avarûhia to tatou na metua matamua i rape i te ô. I reira raua i te toparaa i raro a‘e i te pohe, atira noa’tu, ua parau-fafau-hia ia raua i te ti‘a-faahou-raa. Aita hoê a‘e taime i parauhia ai e, e riro to raua faaipoiporaa i te hope.11

Tei roto i te hiero tatou e farii ai i te oro‘a teitei roa a‘e tei matara i te tane e te vahine, o te taatiraa te mau tane i te mau vahine, tahoê e a muri noa’tu. Maitai e, e opua ta tatou mau feia apî ia tae i tera faaipoiporaa hiero e aita’tu ai.12

Mai te riroraa te bapetizoraa ei faaueraa na te Fatu, mai te reira atoa ïa te faaipoiporaa hiero. Mai te faufaa tumu o te bapetizoraa no te tomo i roto i te Ekalesia, mai te reira atoa ïa te faufaa tumu o te faaipoiporaa hiero no to tatou faateiteiraa i mua i te aro o te Atua. E tuhaa te reira no to tatou hopearaa. Eita e oti ta tatou fâ hopea roa ia ore te reira. Eiaha e oaoa i te hoê mea iti a‘e.

Eita outou e farii i te hoê huru bapetizoraa na to te ao, e ere anei ? Te vai nei ta te Atua huru bapetizoraa—te bapetizoraa utuhi e te taata tei mau i te mana. E farii anei ïa outou i te huru faaipoiporaa a to te ao ? Te vai atoa nei ta’na huru faaipoiporaa : o te faaipoiporaa hiero ïa.13

Te pure nei au ia haamaitai mai te Fatu ia tatou, ia faatupu tatou i te tumu o to tatou vairaa e te mea e ti‘a ia tatou ia rave no te ite mai i to tatou e‘a i te faateiteiraa e i te ora mure ore. Te hoê tuhaa o te faanahoraa mure ore, o te faaipoiporaa ïa ta tatou e tape‘a mo‘a nei. Mai te mea e, ua hinaaro tatou i te auraro, e riro mai ïa te mau oro‘a ei mau oro‘a vai tamau noa e a muri noa’tu. Auê ïa ohipa hanahana te fana‘oraa i teie maramaramaraa e te heheuraahia mai teie mau parau mau ia tatou nei.14

2

Ia faaoti ana‘e o vai te faaipoipo atu, a vai faaoroma‘i, a faaroo e a vai ti‘amâ no te farii i te tautururaa a te ra‘i.

I to’u mana‘o, te faaotiraa rahi roa a‘e e ti‘a ia outou ia rave… o te faaotiraa ïa e riro i te faahoho‘a i to outou oraraa e a muri noa’tu, e o to outou ïa faaipoiporaa. Ua papû ia’u e, e tu‘ati to tatou mana‘o i te parau e, o te reira te mea faufaa roa ino i roto i te oraraa e aita’tu ai, inaha e ere ta outou ohipa e to outou toro‘a e aore râ te tahi noa’tu mea ta outou e rave i te mea faufaa a‘e i te mau faufaa mure ore … [Te faaotiraa no ni‘a i te faaipoiporaa], e riro ïa te reira i te pee noa ia outou e a muri noa’tu ; e pee atoa te reira ia outou a ora ai outou i ni‘a i te fenua nei.15

Eiaha… e horo ru noa i roto i te hoê auraa e te tahi taata ma te ore e feruri maitai na mua roa no te farii i te faaûruraa. A imi i te arata‘iraa a te Fatu na roto i te pure. A vai ti‘amâ noa no te farii i te tautururaa a te ra‘i.16

E rave rahi o outou… e haape‘ape‘a nei no ni‘a i te arapaeraa, te faaipoiporaa e te haamataraa i te hoê utuafare. Eita ihoa paha e itehia mai ia outou te i‘oa o to outou hoa faaipoipo i roto i te orama a Nephi e aore râ i roto i te Apokalupo ; eita ihoa paha te reira e parauhia mai e te hoê melahi e aore râ e to outou episekopo. Te vai nei te tahi mau mea, na outou iho e haa i to outou pae. A faaroo e a haapa‘o, e tae mai te mau haamaitairaa. A tamata i te vai faaoroma‘i noa. A tamata na eiaha te mea aita ta outou e haapoiri i to outou mata i mua i te mea e vai ra. Mai te peu e haape‘ape‘a rahi roa outou no ni‘a i te faaipoiporaa, e nehenehe te mau rave‘a rau o te reira e ma‘ima‘ihia. A ora hope e a ora ma te haapa‘o maitai ei taata tootahi na mua i te haape‘ape‘a faufaa ore no ni‘a i te oraraa ei taata toopiti.17

A tia‘i noa ai i te mau haamaitairaa tei parau-fafau-hia mai, eiaha roa e faaea noa, inaha te oreraa e haere i mua, mai te huru atoa ïa i te haereraa i muri. A vai anaanatae noa i te ohipa maitai, o to outou atoa ïa tupuraa.18

Hōho’a
feia apî paari e haere ra na roto i te faa

« A tia‘i noa ai i te mau haamaitairaa tei parau-fafau-hia mai… a vai anaanatae noa i te ohipa maitai, o to outou atoa ïa tupuraa ».

3

Aita e haamaitairaa e opanihia i te taata otahi ti‘amâ tei ore i faaipoipo.

E ekalesia teie na Iesu Mesia, e ere te ekalesia a te mau taata faaipoipo e aore râ a te mau taata otahi e a te tahi noa’tu pŭpŭ e aore ra, taata. Te evanelia ta tatou e poro nei, o te evanelia ïa a Iesu Mesia, e pu‘ohu nei i te mau oro‘a e te mau fafauraa faaora atoa no te faaora e no te faateitei i te taata atoa tei hinaaro e farii i te Mesia e o te haapa‘o i te mau faaueraa ta’na e ta to tatou Metua i te Ao ra i horo‘a mai.19

Aita e haamaitairaa, tae noa’tu te faaipoiporaa mure ore e te utuafare mure ore, e opanihia i te hoê noa’tu taata ti‘amâ. Noa’tu e, e maoro rii—e penei a‘e i muri iho roa i teie oraraa tahuti nei—no te tahi mau taata ia rave faaoti i teie haamaitairaa, eita te reira e opanihia ia ratou …

I teiei nei, a farii mai na i te tahi maa parau a‘o e parau here.

Outou te mau tane faaipoipo ore : Eiaha e faanuu i te faaipoiporaa i te mea e, aita â ta outou toro‘a ohipa i maitai roa, na reira atoa te faito moni … E haamana‘o e, ei taata tei mau i te autahu‘araa, tei ia outou te titauraa matamua no te imiraa i te hoa mure ore.

Outou te mau vahine faaipoipo ore : I riro noa na te mau parau fafau a te mau peropheta a te Atua e, e mea mana‘ona‘o roa te Fatu ia outou ; e ia vai haapaʻo maitai outou, e farii atu outou i teie mau haamaitairaa atoa. Te ereraa i te faaipoiporaa e te utuafare i roto i teie oraraa, e ohipa tau poto noa ïa, e mea maoro ho‘i te mure ore. Ua faahaamana‘o mai te peresideni Benson ia tatou e, « na te taata noa te tai‘oraa i te tau. Tei roto i te feruriraa o te Atua te hiʻo-atea-raa mure ore no outou » (Ensign, Novema 1988, api 97). A faaî faarahi i to outou oraraa i te mau ohiparaa hoona e te au.

Outou e faaruru nei i te faataaraa : Eiaha e vaiiho i te inoino e te mana‘o manuia ore ia parai i to ratou û i mua i to outou hi‘oraa i te faaipoiporaa e te oraraa. Eiaha ia mo‘e te faaroo i roto i te faaipoiporaa e aore râ ia faati‘a i te maramara ia haama‘ima‘i i to outou varua e ia haamou ia outou e i te feia atoa ta outou e here e aore râ o ta outou i here na.20

4

E titau te faaipoiporaa manuia i ta tatou mau tautooraa maitai roa a‘e no te ora i te mau parau tumu o te evanelia.

E peu haapiihia… [te faaipoiporaa]. Na ta tatou mau tautooraa hinaaro mau, eiaha râ te raveraa e mapuhi noa mai roto atu ia tatou (instinct), e faaoti i te manuiaraa. No roto mai te puai faaitoito i te reira i te marû, te here mau e te haapa‘oraa i to te tahi e to te tahi oaoa e maitai.

Na mua a‘e i te faaipoiporaa, e hi‘o tatou i te oraraa mai to tatou iho hi‘oraa, i te taahiraa’tu râ tatou i te reira tomoraa, e haamata tatou i te hi‘o atoa i te reira na roto i to te tahi atu hi‘oraa. E titauraa rahi e vai ra no te faatusiaraa e te faatanoraa na reira atoa no te tamarûraa i te aau e te faaiteraa no te here.

Te parau-pinepine-hia nei e, te hoê faaipoiporaa oaoa e te manuïa, e ere ïa no te faaipoiporaa i te taata ti‘a, no te riroraa râ tera taata ti‘a. E parau mai paha te mau numera no ni‘a i te faito teitei i roto i te faataaraa te tane e te vahine e, te vai ra te paari ore i roto i te ma‘itiraa i te apiti. E ahani ua faaipoipo ratou i te tahi atu taata, aita ïa tera fifi ; papû râ e, e monohia te reira e te tahi atu fifi. E tautururaa rahi to te ma‘itiraa paari i te hoê apiti i te faaipoiporaa manuia, noa’tu râ, te tutavaraa ia rave maite i ta’na iho tufaa, o te tufaa rahi roa‘e ïa no te faatupuraa i te manuïaraa.21

A riro ai te mau taata faaipoipo ti‘amâ i te farii i te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera, e ti‘a i te tane e i te vahine tata‘itahi tei taatihia i roto i teie auraa mure ore ia vai ti‘amâ o’na iho no tera haamaitairaa.

Te faaipoiporaa mure ore, tei roto ïa te hoê tane ti‘amâ e te hoê vahine ti‘amâ, e te tane e te vahine tei bapetizohia i te pape e i te Varua ; e te tane e te vahine tei haere i te hiero no te farii i to’na oro‘a hiero ; e te tane e te vahine tei euhe i mua i te Atua e i mua i to’na apiti i roto i te fafauraa no te faaipoiporaa ; e te tane e te vahine tei haapa‘o i ta’na mau fafauraa, ma te rave i te mau mea atoa ta te Atua e tia‘i ra ia na reira raua.22

E faatupu te oraraa i te mau parau tumu o te evanelia i te faaipoiporaa oaoa… I te taime e roaa i na taata toopiti i te ora i te mau parau tumu o te evanelia, e marû mai te faaipoiporaa e e oaoa te reira.23

5

E ti‘a roa i te tane e te vahine faaipoipo ia ohipa amui no te haapuai i te mau taamuraa o te faaipoiporaa.

Te aroha e te faaoroma‘i i mua i te mau hapehape

E mau hapehape to na taata apiti e rave rahi … I te hoê mahana ua parau Richard L. Evans, « penei a‘e e afaro ihoa tatou paatoa e te mau taata maitai roa, ta tatou râ hopoi‘a, o te afaroraa ïa e te mau taata hapehape » [Richard Evans’ Quote Book (1971), 165]. Ua maramarama tatou e, i roto i te faaipoiporaa, aita tatou e haa nei i piha‘i iho i te taata maitai roa ; e te imi ra tatou i te maitai-roa-raa e te ratere ra tatou i te e‘a o ta tatou e ti‘aturi e, e itehia mai te maitai-roa-raa, titauhia râ ia tatou ia vai te faaoroma‘i ia vetahi ê, ia horo‘a i to tatou faito maitai roa a‘e e ia faariro i te oraraa ei mea nehenehe …

Te parau nei te Bibilia : « E faaoromairaa roa to te aroha, e te hamani maitai » (hi‘o 1 Korinetia 13:4). Teie huru here, te huru eita e rave-ha‘uti-hia, eita e faaea mai te au i te anaanatae e a faaru‘e atu ai mai te hoê pu‘ohu « plastique », te huru râ e faaruru i te mau fifi rii atoa o te oraraa, to te tahi rima i roto i to te tahi rima, ma te ruuruu i na varua, o te faaiteraa hope roa ino ïa o te oaoa taata nei.24

Te hoêraa te aau

E mea papû roa e, te mau faaipoiporaa oaoa roa a‘e, i reira ïa to oe pêpê o to’u atoa ïa, to’u mauiui o to oe atoa ïa, to’u rê, to oe atoa rê, to’u mau mana‘ona‘oraa, to oe atoa mau mana‘ona‘oraa. Te hoêraa te aau, te varua e te tino, mai te huru ra e, aita a‘enei teie opuaraa i fifi mai tei itehia i roto i teie ao teie te uiraa : « E aha te roaa mai ia’u i reira ? » Ua rahi roa ino te mau apiti i roto i te faaipoiporaa tei riro noa nei ei faaneheneheraa i ni‘a i te rima ahu, eiaha râ ei tuhaa o te aau.25

Hōho’a
taata faaipoipo apî e te hoê aiû

I te taime e here te tane e te vahine « ia raua mai ta raua e here nei i te Atua… e tae mai te marû e te here i roto i to raua fare, ma te hopoi roa mai i te manuiaraa mure ore ».

Te taamuraa i to’na hoa i te mana‘o e te parau e te ohipa

Te tane e mau nei i te autahu‘araa, e faaite ïa oia i te taamuraa morare rahi roa i ta’na vahine ma te ore e faatupu i roto ia’na te tumu no te feaa i to’na haapaʻo maitai. E here te tane i ta’na vahine faaipoipo ma to’na aau atoa, e e haapa‘o hoʻi ia’na e eiaha ei [mea] ê atu (hi‘o PH&PF 42:22–26). Ua faataa mai te peresideni Spencer W. Kimball :

« Teie mau parau eiaha ei mea ê atu, aita ïa te tahi noa’tu taata e te tahi noa’tu mea. « Ua riro atura ïa te hoa faaipoipo i ni‘a i te ti‘araa matamua roa o te oraraa o te tane e aore râ te vahine e eiaha roa’tu te oraraa sotiare, te oraraa ohipa, te oraraa politita e te tahi noa’tu ohipa, te tahi atu taata e te tahi atu mea, e na mua mai i te hoa faaipoipo » (The Miracle of Forgiveness, Salt Lake City: Bookcraft, 1969, api 250).

Te opani nei te Fatu e te faahapa nei ta’na ekalesia i te mau ohipa herehereraa atoa na rapae au i te faaipoiporaa. Ia hahi ê to te tane taamuraa i ta’na vahine, e hu‘ahu‘a roa te aau o teie vahine e e mo‘e to’na ti‘aturiraa e te ti‘aturiraa o ta’na mau tamarii (hi‘o Iakoba 2:35).

A haapaʻo maitai i te mau fafauraa o te faaipoiporaa ma te mana‘o e te parau e te ohipa. E pao te hoho‘a faufau, te faahinaaroraa ia vetahi ê e te mau ohipa ha‘uti au ore i te huru o te hoê taata ma te ta‘iri i te niu o te faaipoiporaa oaoa. E i reira te tahoêraa e te ti‘aturiraa i roto i te faaipoiporaa e mou ai. Te taata eita e haavî i to’na mau mana‘o ma te faaturi i roto i to’na aau, e ia ore oia e tatarahapa, e ere ïa oia i te Varua, e e faaru‘e oia i te faaroo e e mata‘u oia (hi‘o PH&PF 42:23 ; 63:16).26

Te marû e te faatura i roto i te herehereraa

Ia vai noa outou i ni‘a’tu i te raveraa haavî e te parau ti‘a ore i roto i to outou auraa marû no te herehereraa ei tane e vahine. No te mea na te Atua i faaue i te faaipoiporaa, e mea maitai e e mea tura te auraa herehereraa i rotopu i te tane e te vahine, i te mata o te Atua. Ua faaue Oia e, ia riro raua ei tino hoê e ia fanau e ia faaî i te fenua nei (hi‘o Mose 2:28 ; 3:24). E ti‘a ia outou ia here i ta outou vahine mai ta te Mesia i here i te Ekalesia e ua horo‘a roa Ia’na no te reira (hi‘o Eph. 5:25–31).

Te marû e te faatura—eiaha roa’tu te peu pipiri—te ti‘a roa ei parau tumu arata‘i i roto i te auraa herehereraa i rotopu i te tane e te vahine. E mana‘ona‘o te hoê apiti i te tahi, ma te vai ara noa i to’na mau hinaaro e mau hiaai. Ia tupu noa’tu te raveraa haavî e te au ore e te tanotano ore i roto i to outou auraa herehereraa ei tane e vahine, e faahapa te Fatu i te reira.

Te tane atoa te hamani ino e aore râ te tuu i raro i ta’na vahine i te pae tino e i te pae varua, e hara teimaha ïa ta’na e titauhia te tatarahaparaa aau tae e te papû. E ti‘a ia haamatarahia te mau taa-ê-raa na roto i te here e te marû, e ma te varua faafaite. Ia parau noa te hoê tane i ta’na vahine ma te here e te marû e ti‘a’i, ma te rave ia’na ma te faatura rahi roa ino. Mai te huru te faaipoiporaa i te hoê tiare apî… tei ti‘a ia aupuru-tamau-hia na roto i te mau faaiteraa here e te taamuraa.27

Te faaroo-maite-raa i te tahi

E rave rahi fifi te nehenehe e faaafaro-oioi-hia e e rave rahi atoa ho‘i ohipa tafifi, ia taa rii a‘e ia tatou e, te vai ra te taime e ti‘a i to tatou tari‘a ia faaroo. I te fare haapiiraa, ua ite a‘enei tatou e, ua faaroo to tatou tari‘a, aita râ hoê mea i apohia mai no to tatou hinaaro ore ia tau‘a’tu. I roto i te faaipoiporaa, eita roa’tu tatou e taa i tei parauhia mai maori râ ua hinaaro mau ihoa tatou i te faaroo’tu … E ti‘a ihoa ïa ia tatou ia paraparau, titauhia râ ia faaroo to tatou tari‘a ia nava‘i atu â to tatou haro‘aro‘araa no te rave i te hoê faaotiraa maramarama. Pinepine na te tari‘a faaroo e faatupu i te manuiaraa taa ê.28

Te peu pipiri

Eita te hoaraa e vai maoro ia niuhia te reira i ni‘a i te one no te peu pipiri. Eita te mau faaipoiporaa e vai maoro i te taime aita’tu e papa paturaa maori râ te faahinaaro pae tino, e aita’tura e niu no te here rahi e no te mana‘o faatura.29

Te ti‘aturi nei matou e, e riro outou tei faaipoipohia i te haamana‘o i te mau mana‘o here tei arata‘i ia outou i te fata o te fare o te Fatu. E oto to matou aau ia faaroo’tu matou e, e rave rahi tei to‘eto‘e roa te here e aore râ, no te peu pipiri e te ofatiraa ture, ua mo‘ehia e ua rave-tau‘a-ore-hia te mau fafauraa no te faaipoiporaa ta ratou i rave i roto i te hiero. Te taparu nei matou i te mau tane e te mau vahine faaipoipo ia vai te here e te faatura i te tahi e te tahi. Oia mau, o to matou ti‘aturiraa rahi roa a‘e ia haamaitaihia te utuafare tata‘itahi e te hoê metua vahine e te hoê metua tane o te faaite nei i te here i te tahi e te tahi, o te faatura nei i te tahi e te tahi e o te ohipa amui nei no te haapuai i te mau taamuraa o te faaipoiporaa.30

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • I roto i te tuhaa 1, te tura‘i nei te peresideni Hunter i te parau e, e mea faauehia te faaipoiporaa e te Atua e e mea opuahia ei mea mure ore. Nahea teie ite e ha‘uti ai i ni‘a i to outou auraa e to outou hoa faaipoipo ? E aha te auraa no outou no te riroraa te faaipoiporaa « ei apitiraa e te Atua » ? Nahea tatou i te tauturu i te mau tamarii e te feia apî ia faaineine ia faaipoipo i roto i te hiero ?

  • E aha te mana‘o e te faaûruraa e tae mai i roto ia outou a tuatapapa ai outou i te parau a‘o a te peresideni Hunter no ni‘a i te faaotiraa o vai te faaipoipo atu ? (A hi‘o i te tuhaa 2).

  • Nahea te mau parau fafau e te mau parau a‘o a te peresideni Hunter i roto i te tuhaa 3 e nehenehe ai e tauturu i te feia tei ore â i faaipoipo ? Nahea tatou i te faaohipa i te poro‘i a te peresideni Hunter o te parau nei e, « e ekalesia teie na Iesu Mesia, e ere te ekalesia a te mau taata faaipoipo e aore râ a te mau taata otahi » ?

  • I to outou mana‘o, e aha ta te peresideni Hunter e parau ra, ia parau oia e, « e peu haapiihia » te faaipoiporaa ? (A hi‘o i te tuhaa 4). I nafea outou i te iteraa e, ua tae mai te oaoa i roto i te faaipoiporaa na roto i te oraraa i te mau parau tumu o te evanelia ? Mai te mea e, ua faaipoipohia outou, a feruri e aha atu â ta outou e rave no te faaite roa’tu i to outou here i to outou hoa faaipoipo.

  • A feruri maite i te parau a‘o a te peresideni Hunter i roto i te tuhaa 5. Nahea e ti‘a ai i na hoa faaipoipo ia faatupu rahi a‘e i te faaoroma‘i i mua i te mau hapehape a te tahi e te tahi ? Nahea e ti‘a ai i na hoa faaipoipo ia faatupu rahi a‘e i te hoêraa te aau ? Nahea e ti‘a ai i na hoa faaipoipo ia faaite i te taamuraa i roto i te hoa faaipoipo na roto i te mana‘o e te parau e te ohipa ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Genese 2:18, 21–24 ; Iakoba 2:27, 31–33 ; 4 Nephi 1:11 ; PH&PF 42:22 ; Mose 3:19–24 ; hi‘o atoa « Te utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Ensign, Novema 2010, 129

Tauturu haapiiraa

« E manuïa roa’tu â ta oe tai‘oraa i te evanelia ia haapiihia oe e te Varua Maitai. A haamata i ta oe tai‘oraa evanelia na roto i te pure ia tauturuhia oe e te Varua Maitai » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 20).

Te mau nota

  1. I roto Eleanor Knowles, Howard W. Hunter (1994), 72.

  2. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 79–80.

  3. I roto Don L. Searle, « President Howard W. Hunter, Acting President of the Quorum of the Twelve Apostles », Ensign, Eperera 1986, 24–25.

  4. Gordon B. Hinckley, « A Prophet Polished and Refined », Ensign, Eperera 1995, 34.

  5. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 270 ; hi‘o atoa 264, 267, 269.

  6. James E. Faust, « Howard W. Hunter: Man of God », Ensign, Eperera 1995, 28.

  7. The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 137.

  8. Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter, 130.

  9. « Being a Righteous Husband and Father », Ensign, Novema 1994, 49.

  10. Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter, 130.

  11. Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter, 132.

  12. Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter, 130.

  13. The Teachings of Howard W. Hunter, 131-32.

  14. « Divine Creation of Women » (a‘oraa tei horo‘ahia i roto i te amuiraa area no Auteralia, i Adelaide, i Auteralia, 30 no novema 1979), 7, Fare vairaa buka aamu a te Ekalesia, Roto Miti.

  15. The Teachings of Howard W. Hunter, 141-42.

  16. « The Church Is for All People », Ensign, Tiunu 1989, 77.

  17. « Fear Not, Little Flock » (a‘oraa tei horo‘ahia i te fare haapiiraa Brigham Young University, 14 no mati 1989), 4 ; speeches.byu.edu.

  18. « The Church Is for All People », 77.

  19. « The Church Is for All People », 76.

  20. « The Church Is for All People », 76–77.

  21. The Teachings of Howard W. Hunter, 129-30.

  22. « The Church Is for All People », 76.

  23. Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter, 137.

  24. The Teachings of Howard W. Hunter, 135-36.

  25. Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter, 137.

  26. « Being a Righteous Husband and Father », 50.

  27. « Being a Righteous Husband and Father », 51.

  28. Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter, 129.

  29. I roto Conference Report, Atopa 1967, 12.

  30. The Teachings of Howard W. Hunter, 130-31.