Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 18 : Te ti‘aturi nei matou e, e mea ti‘a i te taata ia vai haavare ore


Pene 18

Te ti‘aturi nei matou e, e mea ti‘a i te taata ia vai haavare ore

« Mai te peu ua hinaaro tatou ia roaa mai te auhoaraa o te Fatu e o te Varua o te Varua Maitai, titauhia ia tatou ia vai haavare ore ia tatou iho, i te Atua e i to tatou taata tupu ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

A tia‘i noa ai raua i te tere mata‘ita‘iraa o te vahi ra Hearst Castle i Kalifornia, ua tere te peresideni e te tuahine Hunter e te tahi atu na taata faaipoipo i te hoê fare toa na‘ina‘i. Te hahaere ra ratou na roto i te fare toa, « ua haere atura Elder Hunter i te vahi aufauraa, e hoo mai nei i te tahi monamona ‘réglisse’ ma te aufau atu e 10 toata ». Ho‘i a‘era na taata faaipoipo i roto i te pereoo e tere tapapa atura i ta ratou tere mata‘ita‘iraa. E a tere noa ai ratou, « ua opere haere Elder Hunter i te monamona, a tahi ïa opereraa, e a piti, ei reira, ite atura oia e, ua hape paha oia i te tai‘oraa, inaha ua 11 monamona eiaha râ 10, o ta’na i aufau.

« E nehenehe ihoa te tai‘oraa ia hape. Atira noa’tu pai, no te hoê noa a‘e toata, e te tapapa rû ra matou i ta matou tere mata‘ita‘iraa. O vai pai te tau‘a i teie monamona hau, o vai pai te haapa‘o mai ? Aita râ oia i haamarirau rii a‘e. Tipuu a‘era te pereoo e tere ti‘a’tura i te fare toa … Faataa atura i te fifi i te tahi atu taata hoo, ma te tatarahapa i teie hape e ma te aufau i te toata toe, o te haamaere roa ïa i taua taata nei ».1

No Howard W. Hunter, ua riro te vai-haavare-ore-raa i roto i te mau ohipa iti na‘ina‘i e te mau ohipa rarahi ei mea faufaa rahi.

Ua haapii oia i te huru parau ti‘a i ta’na mau tamarii na roto i te hi‘oraa maitai. « Te mea ta’u i ite no ni‘a i to’na huru haavare ore e to’na huru parau ti‘a, no roto mai ïa, te faito rahi, i te mea ta te mau taata i parau mai ia’u no ni‘a i to’u metua tane », te parau nei Richard Hunter. I te hoê taime, ua haere Richard na muri i to’na metua tane i te hoê apooraa ohipa no ni‘a i te hoê opuaraa paturaa pûhaarau (complexe). I te faataimeraahia te reira, tei rapae Richard e te hoê o tera mau taata, te paraparau ra no ni‘a i te apooraa. Te parau ra Richard ia’na e, e huru-taere-hia te haamataraa o teie opuaraa no te mau parau e rave rahi roa ino e ti‘a ia haamanahia e te ture. Faatitiaifaro mai nei teie taata ia Richard, ma te parau e, e nehenehe te opuaraa ia haamata na mua i te mau parau mana no te iteraa te taata e, e rave ihoa Howard W. Hunter i ta’na e parau e rave oia.2

I te matahiti 1962, ua paraparau te president Hunter i te feia apî o te Ekalesia ma te faa‘ite mai i to’na ti‘aturi papû i te faufaa rahi ia vai haavare ore :

« E tae mai te oraraa oaoa ia tatou tata‘itahi mai te peu noa e vai haavare ore tatou—i mua i to tatou nau metua tane e nau metua vahine, i roto i ta tatou mau arapaeraa, mau ohipa i te haapiiraa, te mau tamarii ta tatou e ha‘uti nei e aore râ i roto i to tatou haereraa i te pureraa ; i mua i to tatou mau episekopo—apo mai i ta ratou mau parau a‘o, parau atu i te parau mau no ni‘a ia tatou, aufau i ta tatou tuhaa ahuru ti‘a, ora i te hoê oraraa mâ e te viivii ore ; i te haapiiraa—eiaha roa’tu e punu i roto i te ohipa, noa’tu te reira, i roto anei i te piha haapiiraa e aore râ i rapae ; i roto i te aufauraa i ta tatou titeti tomoraa, i roto i te hoê ha‘utiraa e aore râ te hoê mata‘ita‘iraa teata, e aore râ i roto i te amoraa i ta tatou tuhaa hopoi‘a o te hoê aru‘i faaoaoaraa ; vai haavare ore e to tatou mau hoa tamaroa e hoa tamahine—eiaha roa’tu e taviri ia ratou, eiaha roa’tu e haavare ia ratou, eiaha roa’tu e arata‘i ia ratou i roto i te faahemaraa ; vai haavare ore i mua iho i te Fatu ».3

Hōho’a
Mose e nau iri ofa‘i i roto i te rima

Tei roto atoa i na faaueraa hoê ahuru te parau a‘o : « Eiaha roa oe e pari haavare noa ia vetahi ê ra » (Exodo 20:16).

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

Te faaue nei te Fatu ia tatou ia vai haavare ore.

Ua î te mau papaʻiraa moʻa i te mau faaueraa ia vai haavare ore, e ua rau roa ino te mau faaueraa e parau nei ia tatou ia vai haavare ore. Te parau rahi e puta mai i roto i to tatou feruriraa : EIAHA ROA OE—Eiaha roa oe e eia ; eiaha roa oe e haavare ia vetahi ê ; eiaha roa oe e nounou i ta vetahi ê ra [hi‘o Exodo 20:15–17] …

Te mau hi‘oraa mâtau roa no te haavareraa, o teie ïa :

1. Te eiaraa. Aita hoê noa a‘e ve‘a papa‘i ta’u e tai‘o nei aita te mau parau faa‘ite no ni‘a i te tahi eiaraa i roto i te fare, te haruraa te tao‘a, te haruraa te pute, te eiaraa i roto i te fare toa, i roto i te pereoo e te vai atura e tauasini mea. I roto atoa i to tatou mau fare pureraa, te parauhia ra no teie huru eiaraa ha‘iriiri.

2. Te punuraa. Te parau atoa nei te mau ve‘a papa‘i no te punuraa i roto i te mau ohipa parururaa, i roto i te tapihooraa, i roto i te mau ohipa tuuraa faufaa e te vai atura tei piahia i mua i te huiraatira. Te vai ra te tahi e punu atu i te roaraa o ta ratou haapiiraa e te vai ra e punu i roto i te hi‘opo‘araa.

3. Te ofatiraa i te mau faatureraa no te parau paari. E mau faatureraa teie na te Ekalesia. E ere te reira i te ofatiraa i te mau faatureraa a to teie nei ao. E ua horo‘ahia ia outou te parau a te Fatu no ni‘a i te reira.

4. Te ofatiraa i te mau ture puromu. Eita ta te hoê taata e nehenehe e vai haavare ore ei reira e ofati atu ai i te mau ture tei haamanahia e te sotaiete e te faatereraa hau no te maitai o te mau taata.4

« Eiaha roa oe e haavare ia vetahi ê » [Exodo 20:16]. Te parau matamua nei teie faaueraa no te parau haavareraa i mua i te tiribuna haavâraa, te parau atoa nei râ te reira no te mau faahitiraa hapehape atoa. Te mau parau haavare atoa e riro i te hamani ino i te hoê taata, ta’na mau tao‘a, to’na tino e aore râ to’na huru, e mea pato‘i ïa te reira i teie ture. Te tupuraa teie huru hamani-ino-raa no te tinairaahia te parau mau, e ofatiraa atoa ïa i teie faaueraa.

« Eiaha roa oe e nounou i ta vetahi ê ra vahine, eiaha’toa oe e nounou i to vetahi ra fare, e to’na tavini tane, e to’na tavini vahine, e ta’na [puaatoro], e ta’na asini, eiaha’toa i te mau mea’toa na vetahi ê ra » [Exodo 20:17]. Te nounou, o te hiaairaa ïa, te moemoearaa, te pohehaeraa i ta vetahi ê tauihaa. E ere te hiaairaa ia fana‘o i te mau mea maitai i te hoê ofatiraa, o te hiaairaa râ ia rave ti‘a ore mai i ta vetahi te mea hape. No ni‘a i te reira, e mea au ia maramarama tatou e, e haamata te maitai e te ino eiaha i te taime a rave ai i te reira, i te taime râ a tuu ai te taata i to’na aau i ni‘a i te hoê mea.5

E mea riri na te Fatu te mata teitei, te arero haavare, te aau e opua nei i te mau feruriraa iino, te mau avae e horo oioi e rave i te ino, te taata ite e parau i te parau haavare [e] o te faatupu i te mârô [hi‘o Maseli 6:16–19]. Ei Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e farii anei tatou ia rave i ta te Fatu e riri mai ? E fea taime to’na parau pato‘iraa i te vai-haavare-raa !6

2

I roto i te mau mea iti ha‘iha‘i e te mau mea mâtau o te oraraa tatou e faatupu faarahi ai i te haavare ore.

Mai te peu e vai ara tatou i to tatou auraa e te Faaora, e ti‘a ia tatou ia vai haavare ore i roto i te mau mea iti ha‘iha‘i mai te mau mea rarahi.7

A tutava noa ai tatou i te titauraa i te mau faaotiraa rarahi e te manuiaraa, te pau rahi roa nei tatou i te taime i roto i te feruriraa e te tuatapaparaa i te mau tafifiraa rarahi e eita’tura tatou e rave i te taime no te mau mea ohie—te mau mea ohie, te mau mea iti ha‘iha‘i o te riro ei niu papû i ni‘a iho e patu ai e i ni‘a iho noa te hoê niu puai e vai ai. E ra‘ehia paha te ra‘i i te hoê paturaa teitei, e e hi‘o atu paha tatou i te reira ma te faahiahia rahi i to’na faito rahi e to’na teitei ; eita râ te reira e ti‘a mai maori râ ua haamauhia to’na niu i roto i te papa e aore râ te auri e te tima.

Ia mau te huru o te taata i ni‘a teie niu. Te pii nei au i to outou feruriraa i ni‘a i te parau tumu no te vai-haavare-ore-raa. No te aha pai e mea ti‘aturi te rahiraa o te mau taata i te mau parau tumu teitei e te hanahana o te oraraa parau ti‘a, e e mea iti roa râ e hinaaro nei ia ora papû i te reira ?

[E rave rahi] matahiti i teie nei, e mau hoho‘a pia e tuuhia i roto i ta tatou mau tomoraa fare pureraa tei parau e « E vai haavare ore ia outou iho ». Te rahiraa o teie mau piaraa, no ni‘a ïa i te mau mea iti ha‘iha‘i e te mau mea mâtau o te oraraa. I reira te parau tumu no te vai-haavare-ore-raa e atuatuhia ai.

Te vai nei te taata e farii nei e, e mea hape i te pae morare ia haavare i roto i te mau mea rarahi, e nehenehe noa râ i roto i te mau mea huru na‘ina‘i rii …

Te haamana‘o nei au i te hoê taure‘are‘a tamaroa i roto i ta matou tĭtĭ a riro ai au ei peresideni tĭtĭ. Ua haere oia na muri i te tahi pupu taata tei mana‘o e, e mea maramarama ia rave i te mau mea tano ore. Te tahi mau taime to’na haruraahia no te tahi mau ofatiraa na‘ina‘i. I te hoê mahana, ua taniuniu mai te aua mutoi ia’u no te parau mai e, ua tape‘ahia oia no te tahi hara i ni‘a i te puromu. Ua tape‘ahia oia no to’na tere-viti-raa i ni‘a i te puromu, mai ta’na i rave a‘ena na mua’tu. No to’na iteraa e, e nehenehe teie mau ohipa e opani ia’na ia haere i te misioni, ua faaafaro roa mai oia ia’na, e i te 19raa o to’na matahiti, te farii maira oia i ta’na piiraa.

Eita roa e moʻehia ia’u ta’na mau parau i te ho‘iraa mai oia. Ua na ô mai oia e, a vai ai oia i roto i te aua misioni, ua mana‘ona‘o pinepine oia i te mau fifi ta’na i faatupu no te ti‘aturiraa hape e, e ere i te ofatiraa i te mau mea iti ha‘iha‘i i te fifi rahi. Ua tupu râ te hoê tauiraa rahi i roto i to’na oraraa. Ua tae oia i te iteraa e, aita e oaoaraa e aita e anaanataeraa i roto i te ofatiraa ture, ta te Atua anei i tuu i ni‘a ia tatou e aore râ ta te sotaiete.8

3

E nehenehe ta tatou ia tavini i te Atua na roto i te vai-haavare-ore-raa e te au i roto i ta tatou mau ohipa, tatou iho e ia vetahi ê atoa.

E nehenehe te haapa‘oraa faaroo ia riro ei tuhaa i roto i ta tatou mau ohipa tamahana, ta tatou ohiparaa, ta tatou mau hooraa, ta tatou mau paturaa, to tatou mau tere, ta tatou mau tapihaaraa, ta tatou mau tapihooraa e aore râ mau toro‘a e te mau mea atoa e rave tatou. E ti‘a ia tatou ia tavini i te Atua ma te haavare ore e ma te au i roto i ta tatou mau ohipa aitauiraa mai ta tatou e na reira nei i te sabati a haamori ai tatou. Eita te mau parau tumu mau no te Keresetianoraa e nehenehe e faataa-ê-hia e e faaateahia i ta tatou ohiparaa o te mau mahana atoa.9

Riro noa’tu te haapa‘oraa faaroo ei ohipa auraa taa ê no tatou, ia riro maoti râ ei mana‘o tura‘i i roto i to tatou oraraa. Aita vau e mana‘o ra e, e nehenehe te haapa‘oraa faaroo ia faatopahia i te faito ra, hoê a‘oraa a te ti‘a faatere e hoê hora te maoro i te sabati, tirara ïa to’na riroraa ei ohipa atoa no to tatou oraraa. Mai te peu eita te reira e tomo roa mai i roto i to tatou iho oraraa—to tatou oraraa utuafare—to tatou oraraa ohipa—e te mau mea atoa ta tatou e rave nei, ua iti ïa te auraa o te haapa‘oraa faaroo i roto i to tatou oraraa e ua riro noa ïa te reira ei tii e tuu i te hoê vahi teitei no te haamoriraa i tera e tera a‘e taime.10

Auê ho‘i te tauiraa rahi i roto i te ao mai te peu e ti‘a ia tatou ia turu‘i i ni‘a i te tahi taata no to’na noa a‘e vai-haavare-ore-raa. E riro ïa te taata i te ti‘aturi roa i te tahi e te tahi i roto i ta ratou mau ohipa ratou iho e ia vetahi ê atoa. Eita ïa… te feaaraa e tupu i rotopu i te taata rave ohipa e to ratou paoti. Eita ïa e ohipa parau ti‘a ore i roto i te mau pû no te huiraatira e i roto i te mau ohipa a te faatereraa hau, e e vai hau noa te mau fenua e aita e arepurepuraa mai ta tatou e ite nei i roto i te ao …

I roto i te mau ohipa tapihooraa, te vai nei te taata e haru i te maitai na raro a‘e ia tuuhia mai te reira i mua i to ratou mata. E hamani ratou i to ratou mana‘o no te turu i ta ratou faaotiraa ma te parau e, i roto i te ohipa tapihooraa, e rave te taata i te mau maitai atoa e pûpûhia mai i mua ia’na. E nehenehe teie huru ohipa e ra‘e-roa-hia i te hoê faito moni rahi, e ere râ te reira i te mea taa ê roa i te oreraa e faaho‘i i te hoê toata iti i te taata hoo no te haperaa oia i te faaho‘iraa mai i te toe‘a. E ohipa punu atoa te reira.11

E hi‘o mai na outou i te auraa no te « rave ohipa tura ». Te rave ohipa tura, e ohipa parau ti‘a ïa ta’na. E faufaa au ta’na e horo‘a e aita e punuraa i te moni, punuraa i te ohipa e haavareraa. E ohipa e e taviniraa faito teitei ta’na, e te mea ta te paoti, te taata hoo, te hoani e te taata ma‘i e farii atu, ua hau atu ïa te maitai i ta ratou i mana‘o na. Te rave ohipa tura, e morare ïa to’na. Aita hoê a‘e mea e pao i te maitai o te huiraatira e aore râ te morare. Ei hi‘oraa, eita oia e faaô ia’na i roto i te hoo-huna-raa i te ava, te raau ta‘ero tei opanihia e te ture e aore râ te pereraa. Te rave ohipa tura, e ohipa hoona ïa ta’na. E faafana‘o oia i te tao‘a e te taviniraa ia riro teie ao ei vahi maitai a‘e e ora.12

Hōho’a
Te pure ra o Ioba

Te parau nei Ioba, « E ore â vau e faarue i te parau mau na‘u ra » (Ioba 27:5).

4

E paruru te huru parau ti‘a ia tatou i te ino e e tauturu ia tatou ia manuia e e faaora ho‘i i to tatou varua e te tino.

Te ti‘a faati nei te mau faahemaraa ia tatou i te mau pae atoa. Ia ore te parururaa o te huru parau ti‘a, tei raro a‘e ïa tatou i te faatereraa a te mau huru hara atoa e te raveraa hape.

Aita Ioba i tafifi i teie mau huru mea. Ua paruruhia oia e to’na iho huru parau ti‘a. Teie to’na mana‘o :

« Te vai nei te ora i roto ia’u nei, e te aho a te Atua tei ta’u apoo ihu nei,

« E ore ra ta’u vaha e parau i te parau ino, e ta’u arero e ore e parau i te parau haavare …

« Ta’u parau tiʻa ta’u e tape‘a nei, e ore e tuu ; e ore ta’u aau e pari mai ia’u nei e pohe noa’tu vau » (Ioba 27:3–4, 6).

Auê ïa parau faaûru maitai teie. No to’na puai, aita o’na i fifi i mua i te mau faahemaraa mâtauhia e hi‘a atu te rahiraa o te mau taata. I faatupu na Ioba i roto i to’na iho oraraa i te hoê puai e te mana‘o au tei ore i noaa ia Satane iho ia tuparari. E mea anaanatae atoa ia hi‘o nahea te Atua i te au roa ia’na : « Aita ho‘i o’na e faito i te ao atoa nei, e taata parau ti‘a e te paieti, i te mata‘uraa i te Atua, e te faaru‘eraa i te ino[,] e te vai noa maira to’na huru » (Ioba 2:3).

E mea matara roa’toa teie faito rahi no te huru parau ti‘a ia tatou nei. Mai te peu e faaohipa-tano-hia te reira, e riro to tatou mau fifi faatereraa atoa i te afaro, te fifi o te haapa‘oraa faaroo, te tapihaaraa e to tatou iho oraraa. E tumâ roa te reira i te ahiripa (fléau) ri‘ari‘a no te taparahiraa taata, no te faataaraa te tane e te vahine e no te mamae rahi. E haamanuia te reira ia tatou i ô nei, e e faaora atu ai i to tatou varua e te tino i muri atu.

Hoê o te mau manuiaraa rarahi o to tatou oraraa, o te faatianiraa ïa i te vai-haavare-ore-raa, te huru parau ti‘a mau i roto ia tatou iho nei. Te auraa ra, e riro mai tatou ei taata papû i te pae varua, ei taata aau tae i te pae feruriraa, ei taata haavare ore i te pae morare e ei taata amo noa i ta tatou hopoi‘a i mua i te Atua. Ua riro te huru parau ti‘a ei taviri auro no te haamatara i te uputa o te mau manuiaraa atoa.13

5

E tae mai te oaoa mau na roto i te haavare-ore-raa ia tatou iho, ia vetahi ê e i te Atua atoa ho‘i.

Te faahiti pinepine nei tatou i teie parau o te papaʻiraa moʻa, « Te vai nei te mau taata ia noaa to ratou oaoa » [2 Nephi 2:25]. Te vai ra te oaoa e tae mai i te taata e vai haavare ore nei. E faa‘ite atu vau nahea. Na roto i teie rave‘a e roaa ai ia outou te hoaraa o te Fatu e o te Varua o te Varua Maitai. Na roto i te ofatiraa i te ture arata‘iraa no te vai-haavare-ore-raa e faaere ia outou i teie na haamaitairaa rahi e piti. Ua ti‘aturi anei outou e, e nehenehe i te taata haavare e te punu… ia roaa te hoaraa o te Fatu e ia roaa te Varua o te Varua Maitai ?

… Ia haamana‘o noa tatou e, e ere roa’tu tatou i te taata otahi noa. Aita e ohipa aita i hi‘ohia ; aita e parau aita i faaroohia ; aita e mana‘o i roto i te feruriraa o te taata nei aita i itehia e te Atua. Aita e poiri e nehenehe e tapuni i te mau mea ta tatou e rave ra. E ti‘a roa ia tatou ia feruri na mua hou a rave atu ai.

Te mana‘o ra anei outou e, o outou ana‘e iho ia rave outou i te hoê ohipa haavare ? Te mana‘o ra anei outou e, eita outou e hi‘ohia ia punu outou i roto i te hi‘opo‘araa, noa’tu e, o outou ana‘e iho i roto i te piha ? E mea ti‘a ia tatou ia vai haavare ore ia tatou iho. Mai te peu ua hinaaro tatou ia roaa mai te auhoaraa o te Fatu e o te Varua o te Varua Maitai, titauhia ia tatou ia vai haavare ore ia tatou iho, i te Atua e i to tatou taata tupu. O te oaoa mau te faahopearaa o te reira.14

Ua ite te Fatu i to tatou mau mana‘o i roto roa [hi‘o PH&PF 6:16]. Ua ite Oia i te mau ohipa tata‘itahi ta tatou e rave ra. E ite atu tatou ia’na i te hoê mahana, e e hi‘o atu tatou ia’na i roto i te mata. E te‘ote‘o anei tatou i te papaa parau o to tatou oraraa ?

I te mau mahana atoa tatou e papa‘i nei i teie papaa parau. Te ohipa tata‘itahi, te mana‘o tata‘itahi, e tuhaa ïa no te reira. E te‘ote‘o anei tatou i te reira ? Oia mau mai te peu ua rave tatou ia au i to tatou maitai atoa—mai te peu ua vai haavare ore tatou ia tatou iho, ia ratou tei herehia, i to tatou mau hoa, i te mau taata atoa nei …

E ao to ratou e vai haavare ore …

E ao to ratou e haapa‘o i te Fatu.

Ratou tei noaa mai to ratou ti‘amâraa—ratou te oaoa—ratou te nehenehe e haere ma te pi‘o ore i te upoo. Ua noaa to ratou faaturaraa ia ratou iho. Ua noaa te faaturaraa o ratou tei mâtau maitai ia ratou.

E na ni‘a roa’tu, ua noaa ia ratou te faaturaraa e te haamaitairaa o to tatou Metua i te Ra‘i. Te ani nei Iesu ia tatou ia pee Ia’na. E mea afaro e mea mâ To’na mau haere‘a, e e mea ti‘a e te haavare ore ho‘i. Pee ana‘e tatou ia’na i roto i te oraraa auhune no te oaoa. O teie ana‘e te e‘a.15

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • A hi‘o faahou i te mau hi‘oraa no te vai-haavare-raa ta te peresideni Hunter i faataa mai i roto i te tuhaa 1. E aha te tahi o te mau faahopearaa no teie mau raveraa haavare ? E aha ta teie mau faahopearaa e haapii maira ia tatou no ni‘a i te tumu te Fatu i tura‘i rahi roa ai i te parau no te vai-haavare-ore-raa ?

  • A feruri i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter no ni‘a i te vai-haavare-ore-raa i roto i te mau mea iti ha‘iha‘i, e ia tatou iho atoa nei (hi‘o i te tuhaa 2). No te aha e mea titauhia ia tatou ia vai haavare ore i roto i « te mau mea iti ha‘iha‘i » ? E aha te auraa no te vai-haavare-ore-raa ia tatou iho ? Nahea tatou e nehenehe ai e upooti‘a i ni‘a i te mau faahemaraa ia farii i te mau haavareraa tei hi‘ohia ei mea iti ha‘iha‘i ?

  • Te tura‘i nei te peresideni Hunter i te titauraa ia faariro i te haapa‘oraa faaroo ei tuhaa no te mau mea atoa ta tatou e rave i roto i to tatou oraraa tamahana (hi‘o i te tuhaa 3). Nahea e ti‘a ai ia tatou ia ora papû a‘e i teie mau haapiiraa e vai ra i roto i teie tuhaa ? Nahea e ti‘a ai ia tatou ia manuia i te haapii i te haavare ore i te fare ?

  • I roto i te tuhaa 4, te faahiti nei te peresideni Hunter i te mau haamaitairaa e rave rahi e tae mai na roto i te oraraa i te huru parau ti‘a. Nahea te taata e faatupu faarahi i te huru parau ti‘a ? E aha te mau haamaitairaa ta outou i farii a ora ai outou ia au i te mau faatureraa a te Fatu ?

  • Nahea te vai-haavare-ore-raa e hopoi mai i te oaoa ia tatou ? (A hi‘o i te tuhaa 5). No te aha e mea titauhia ia tatou ia vai haavare ore ia roaa mai te hoaraa o te Varua Maitai ? Nahea te vai-haavare-ore-raa e faati‘amâ ai ia tatou ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Ioba 27:5 ; 31:5–6 ; Salamo 15 ; Maseli 20:7 ; Alama 53:20–21 ; PH&PF 10:25–28 ; 42:20–21, 27 ; 51:9 ; 124:15 ; 136:20, 25–26 ; Te mau Hiroʻa Faaroo 1:13

Tauturu haapiiraa

Ia tai‘o ana‘e outou, a « tareni e a tapa‘o i te mau parau e aore râ, i te mau pereoda, [ia faataa maitai te mau mana‘o e vai ra i roto i tera noa iho faahitiraa] … I te hiti, a tapa‘o i te mau faahororaa o te papa‘iraa mo‘a o te haamaramarama i te mau irava o ta oe e tamau ra » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 26).

Te mau nota

  1. Doug Brinley, « President Hunter Taught Value of a Penny’s Worth of Integrity », Church News, 3 no titema 1994, 11 ; hi‘o atoa « Loved by All Who Knew Him: Stories from Members », Ensign, Eperera 1995, 19–20.

  2. Hi‘o Don L. Searle, « President Howard W. Hunter, Acting President of the Quorum of the Twelve Apostles », Ensign, Eperera 1986, 24.

  3. « We Believe in Being Honest » (parau tei apohia mai no te hoê a‘oraa tei horo‘ahia i roto i te mau pureraa pae auahi na te Feia Apî, 10 no eperera 1962), 8–9, Fare vairaa buka aamu a te Ekalesia, Roto Miti ; faaafarohia te tomaraa.

  4. « Basic Concepts of Honesty », New Era, Fepuare 1978, 4–5.

  5. I roto Conference Report, Eperera 1965, 57–58 ; hi‘o atoa « And God Spake All These Words », Improvement Era, Tiunu 1965, 511–12.

  6. « We Believe in Being Honest », 8.

  7. « Basic Concepts of Honesty », 5.

  8. « Basic Concepts of Honesty », 4-5.

  9. I roto Conference Report, Atopa 1961, 108.

  10. The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 261-62.

  11. The Teachings of Howard W. Hunter, 90-91.

  12. « Prepare for Honorable Employment », Ensign, Novema 1975, 122–23.

  13. Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter, 92.

  14. « Basic Concepts of Honesty », 5.

  15. Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter, 88.