Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 15 : Te oro‘a no te tamaaraa a te Fatu


Pene 15

Te oro‘a no te tamaaraa a te Fatu

« A rave ai [Iesu] i te pane e a vahi ai i te reira, e a rave ai oia i te au‘a e a haamaitai ai i te reira, te faariro nei oia ia’na iho ei arenio hoê roa na te Atua o te riro i te horo‘a mai i te maa pae varua e te faaoraraa mure ore ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

Ua atuatuhia Howard W. Hunter e te hoê metua vahine Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e te hoê metua tane maitai e ere i roto i te faaroo i tera taime. Aita to’na metua tane i pato‘i ia tomo to’na utuafare i roto i te Ekalesia—ua haere atoa mai oia i te mau pureraa oro‘a i te tahi taime—aita râ oia i hinaaro ia bapetizohia ta’na mau tamarii i te 8raa o to ratou matahiti. Ua mana‘o oia e, eiaha ratou ia rave i tera huru faaotiraa e tae noa’tu ua paari rii mai ratou. I te 12raa o to’na matahiti, aita Howard i farii i te Autahuʻaraa a Aarona e aita oia i faatoro‘ahia ei diakono no te mea aita oia i bapetizohia. Noa’tu â e nehenehe ta’na e haere i te mau faaoaoaraa a te feia apî tamaroa, ua oto roa Howard i te mea e, eita ta’na e nehenehe e opere i te oro‘a e o ratou.

« E parahi au i roto i te pureraa oroʻa i piha‘i iho i te tahi mau tamaroa », te haamana‘o nei oia. « I te taime a opere ai ratou i te oro‘a, e vai perehu noa ïa vau i roto i to’u parahiraa. Mai te huru roa ua tuuhia vau i te hiti. Ua hinaaro roa vau ia opere i te oro‘a, eita râ e nehenehe, aita vau i bapetizohia ».1

Fatata e pae ava‘e i muri mai i te 12raa o to’na mahana fanauraa, ua manuia te taparuraa a Howard i to’na metua tane ia vaiiho ia’na ia bapetizohia. Aita i maoro roa i muri iho, ua faatoro‘ahia oia ei diakono « Te haamanaʻo nei au i te taime matamua a opere ai au i te oroʻa moʻa », te parau nei oia. « Ua ri‘ari‘a rii au, ua anaanatae atoa râ i teie faufaa. I muri mai i te pureraa, ua haamauruuru mai te episekopo ia’u i ta’u ohipa i rave i roto i te pureraa ».2

I te piiraahia Howard W. Hunter ei aposetolo, pinepine oia i te rave i te oro‘a e te tahi mau hui mana faatere rahi i roto i te hiero no Roto Miti. Te faaite nei Elder David B. Haight, tei tavini i piha‘i iho ia Elder Hunter i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, i te huru ia faaroo ia’na ia haamaitai i te oro‘a :

« Ua hinaaro roa vau ia faaroo te mau tamaroa atoa no te Autahu‘araa a Aarona ia Elder Howard W. Hunter ia haamaitai i te oro‘a mai te tupu nei no matou i roto i te hiero. E ite taa ê oia no te Mesia. Ia faaroo vau ia’na ia ani i to tatou Metua i te Ao ra ia haamaitai i te oro‘a, e putapuraa te tae mai i roto ia’u no te faito varua rahi o to’na varua. E mea papû te mau parau atoa, na reira atoa te auraa o te reira. Aita e hororaa, aita e naneraa. O oia te auvaha parau no te mau aposetolo atoa i roto i teie paraparauraa i to tatou Metua i te Ao ra ».3

E faahi‘oraa teie mau aamu no te tura rahi o te peresideni Hunter, i to’na oraraa taatoa, no te mau tapa‘o mo‘a no te tusia taraehara a te Mesia.

Mai tei faaitehia e te mau haapiiraa i roto i teie pene, te hoê rave‘a no te peresideni Hunter ia tauturu i te mau melo o te Ekalesia ia maramarama i te auraa o te oro‘a mo‘a, o te faataaraa ïa i to te reira tu‘atiraa i te faahanahanaraa tahito o te Pasa a te ati Iuda e te hi‘o-faahou-raa i to te Faaora omuaraa i te oro‘a a tupu ai teie tamaaraa e Ta’na mau pĭpĭ.

Hōho’a
Te tamaaraa hopea a te Mesia

« E na reira outou ei manaʻoraa ia’u » (Luka 22:19).

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

Te faaite nei te Pasa a te ati Iuda e, aita to te pohe e mana mure ore i ni‘a ia tatou.

O [te Pasa a te ati Iuda] te oro‘a tahito roa a‘e a te mau ati Iuda, o te faahanahana nei i te hoê ohipa na mua’tu i te fariiraa i te ture a Mose tei mâtauhia. E faahaamana‘oraa te reira i te mau u‘i atoa i te ho‘iraa o te mau tamarii no Iseraela i te fenua i parauhia ra e te ohipa rahi i tupu i Aiphiti na mua noa’tu. E faahanahanaraa te reira i te haereraa te nunaa mai te auraroraa i te hoê hau haavî e mai te tîtîraa i te ti‘amâraa e te faaoraraa. E oro‘a te reira i roto i te Faufaa Tahito no te tau faatupuraa raau, a ara mai ai te natura i te ora, a tupu ai e a hotu ai.

Ua tu‘ati te Pasa a te ati Iuda i te Pasa a te mau keresetiano … Te faaite papû nei te Pasa a te ati Iuda [e te Pasa a te keresetiano] i te horo‘a rahi a te Atua e i te tusia tei apee i te reira. Toopiti o na faanahanaharaa rahi i te pae faaroo e faaite nei e, e riro te pohe i te « haere na ni‘a » ia tatou e eita to te reira mana e vai noa i ni‘a ia tatou, e e ere te pohe i ta’na rê.

I roto i te faaoraraa o te mau tamarii no Iseraela mai te tîtîraa i Aiphiti, ua parau Iehova iho ia Mose mai roto mai i te pû sene ura i Sinai i te na ôraa e :

« Ua hi‘o vau i te pohe o to’u ra mau taata i Aiphiti, e ua faaroo vau i to ratou auê i ta ratou mau faaau ohipa ; e ua ite ho‘i au i to ratou oto …

« E haere mai oe, i te na’na, e tono vau ia oe ia Pharao ra, e na oe e arata‘i mai i to’u ra mau taata, te tamarii a Iseraela mai Aiphiti mai » (Exodo 3:7, 10).

No te mea aita Pharao i tuu, ua ma‘iri te mau ma‘i e rave rahi i ni‘a ia Aiphiti, are‘a râ, « etaeta’tura ho‘i te aau o Pharao, aore ho‘i oia i tuu i te tamarii a Iseraela » (Exodo 9:35).

Ei pahonoraa i teie pato‘iraa a Pharao, ua parau te Fatu, « E hope te mau matahiapo o teie nei fenua o Aiphiti nei i te pohe, mai te matahiapo o Pharao e parahi i ni‘a i te terono nei, e tae noa’tu i te matahiapo a te vahine tavini e parahi i muri mai i te mule ra ; e te fanau‘a matamua o te mau tao‘a’toa ra » (Exodo 11:5).

Ei parururaa i mua i teie utu‘a hopea e te hanohano tei ta‘iri i te mau taata no Aiphiti, ua a‘o te Fatu ia Mose ia titau i te mau tamarii no Iseraela ia rave no ratou, te mau tane atoa, te hoê arenio ma te ino ore.

« E rave ho‘i ratou i te toto a ta‘iri ai i na pou uputa e te tea i ni‘a‘e, i te mau fare ta ratou e amu i taua fanau‘a ra.

« Ei taua rui ra ratou e amu ai i te puaa, ei mea tunu-paa-hia i te auahi, e ma te pane faahopue-ore-hia, e te raau rii maramara a amu ai ratou …

« E na ô ho‘i ta outou amu ia amu ra ; ia tatuahia to outou tauupu, e ma te tamaa i ni‘a i to outou avae, e ta outou turutootoo i roto i to outou rima ; e ei amu oioi ho‘i no te mea, e oro‘a pasa ïa na Iehova …

« E ia ui mai ta outou mau tamarii ia outou e, e aha te auraa i teie nei oro‘a ?

« Ei reira outou e parau atu ai e, e tusia pasa teie na Iehova, o tei haere noa na ni‘a iho i te mau fare o te tamarii a Iseraela i Aiphiti ra » (Exodo 12:7–8, 11, 26–27).

I muri mai i to te mau ati Iseraela hororaa mai raro a‘e i te rima haavî o Pharao, e a ta‘iri ai te pohe i te mau matahiapo o te mau taata no Aiphiti, ua tae a‘era te mau ati Iseraela i ô mai i te Ioridana. Ua papa‘ihia e, « patia ihora te tamarii a Iseraela i te ti‘ahapa i Gilagala, e ua haapa‘o ratou i te pasa i te mahana hoê ahuru ma maha o te marama ra, i te ahiahi i te vahi atea i Ieriko » (Iosua 5:10). E mai reira, ua tamau noa te reira i roto i te mau utuafare ati Iuda mai tera matahiti i tera matahiti, e i roto atoa i te utuafare o Iosepha raua Maria e te tamaroa apî ra, o Iesu.4

2

I roto i te oro‘a no te Pasa a te ati Iuda, ua haamau te Faaora i te oro‘a mo‘a.

Mai tei haapapûhia mai e te evanelia a Ioane, ua riro te oro‘a no te Pasa a te ati Iuda ei tapa‘o rahi i roto i te tau taviniraa a te Mesia i te tahuti nei. I te Pasa matamua a te ati Iuda i roto i ta’na tau taviniraa, ua faaite Iesu i ta’na misioni na roto i te tamâraa i te hiero a tiahi ai oia i te feia hoo moni e te feia hoo animara i rapae i te uputa o te hiero. I roto i te piti o ta’na Pasa a te ati Iuda, ua faaite Iesu i to’na mana na roto i te semeio no te mau faraoa e te mau i‘a. I reira, ua omua te Mesia i te mau tapa‘o o te riro i te ma‘irihia te auraa rahi atu â i roto i te piha teitei. « O vau te pane ora », ua parau oia. « O te haere mai ia’u nei, e ore roa ïa e po‘ia, e te faaroo mai ia’u nei, e ore roa ïa e poihaa » (Ioane 6:35).

E oia ihoa ïa, ta’na oro‘a Pasa a te hopea o te riro i te horo‘a i te îraa o te auraa i teie oro‘a haamana‘oraa tahito. I tera hepetoma hopea ra no ta’na tau taviniraa i te tahuti nei, ua ite papû Iesu i te auraa o teie Pasa a te ati Iuda no’na. Ua ite-a‘ena-hia te fifi ; Te parau nei te Mataio :

« E ia faaoti a‘era Iesu i teie nei parauraa, ua na ô maira i ta’na mau pĭpĭ,

« ua ite outou e, e piti mahana toe i te pasa ra ; ei reira te Tamaiti a te taata nei e tuuhia’u ia faasataurohia » (Mataio 26:1–2).

Ma te ite papû roa ino i te mea e tia‘i ra ia’na, ua ani Iesu ia Petero e Ioane ia haapa‘o i te faanahoraa o te tamaaraa no te pasa. Ua parau oia ia raua ia ani i te taata utuafare e, « tei hea to te manihini piha ia amu vau i te pasa e ta’u mau pĭpĭ atoa ? » (Luka 22:11).

Mai te huru ra e, te vai-otahi-noa-raa o to’na fanauraa, e riro ïa i te tapitihia e te vai-otahi-noa-raa o to’na pohe. E ana to te alope, e tauraa to te manu ; are‘a to te Tamaiti a te taata nei aita o’na tuaroi, i te taime o to’na fanauraahia e i te mau hora hopea o to’na oraraa tahuti [hi‘o Mataio 8:20].

E tera, ua oti te mau faaineineraa no te tamaaraa no te Pasa a te ati Iuda, mai tei rave-noa-hia teie hiro‘a tumu fatata a ahuru ma pae hanere matahiti i teie nei. Ua parahi Iesu e ta’na mau pĭpĭ, e i muri iho i te amuraa i te arenio o te tusia e te faraoa e te uaina no teie oro‘a tahito, ua haapii oia ia ratou i te hoê auraa apî e te mo‘a o teie haamaitairaa tahito a te Atua.

Ua rave ihora oia i te hoê o te mau faraoa menemene e te rairai, e a haamaitai ai i te reira, ua vahi a‘era e ua opere ho‘i i te mau aposetolo, ma te parau e : « O ta’u tino teie e horoʻahia na outou nei, e na reira outou ei manaʻoraa ia’u » (Luka 22:19).

E a maniihia ai te uaina i roto i te au‘a, e a haamaitai ai i te reira, ua a‘o oia ia ratou ia inu i te reira, ma te parau e, « teie nei auʻa, o te faufaa apî ïa i to’u nei toto, e haamaniihia no outou nei » (Luka 22:20). Ua parau Paulo : « Ua amu ana‘e outou i teie nei pane, e ua inu ana‘e i teie nei au‘a, ua faaite â ïa outou i te pohe o te Fatu, e tae noa mai oia ra » (1 Korinetia 11:26).

Te pane e te uaina, eiaha râ te mau animara e te raau rii maramara, o te riro mai ei tapa‘o no te tino e no te toto o te arenio rahi, e mau tapa‘o e amu e e inu ma te tura e ma te haamana‘o ia’na e a muri noa’tu.

Na roto i teie ohipa ohie e te rahi, ua haamau te Faaora i te oro‘a o ta tatou e mâtau nei ei oro‘a no te tamaaraa a te Fatu. Na roto i te mamae i Getesemane, e te tusia i Kalavaria e te ti‘a-faahou-raa mai roto mai i te menema i te ô, ua rave faaoti Iesu i te ture tahito e ua haamatara i te hoê tau tuuraa apî tei niuhia i ni‘a i te hoê maramaramaraa teitei a‘e e te mo‘a a‘e no te ture no te tusia. Eita e titau-faahou-hia i te mau taata ia pûpû i te arenio matahiapo o ta ratou nana, inaha ua haere mai te Matahiapo a te Atua e pûpû ia’na ei « tusia faito ore e te mure ore ho‘i ».

O teie te huru hi‘oraa arii o te Taraehara e te Ti‘a-faahou-raa, e ere te haera-noa-raa te pohe na ni‘a mai, e horo‘a râ no te ora mure ore na roto i te hoê tusia hope ore.5

Auê ïa te tano maitai, i roto i te haapa‘oraa i teie fafauraa tahito no te parururaa [te tamaaraa no te Pasa a te ati Iuda], to Iesu haamauraa i te mau tapa‘o no te fafauraa apî no te parururaa—te mau tapa‘o no to’na iho tino e te toto. A rave ai oia i te pane e a vahi ai i te reira, e a rave ai oia i te au‘a e a haamaitai ai i te reira, te faariro nei oia ia’na iho ei arenio hoê roa a te Atua o te riro i te horo‘a mai i te maa pae varua e te faaoraraa mure ore.6

Hōho’a
Te Mesia e te pane

A rave ai oia i te pane e a vahi ai i te reira, e a rave ai oia i te au‘a e a haamaitai ai i te reira, te faariro nei oia ia’na iho ei arenio hoê roa a te Atua ».

3

Ua riro to tatou haereraa i te oro‘a ei rave‘a no te hi‘opo‘araa i to tatou oraraa ma te faaapî i ta tatou mau fafauraa.

Aita i maroro a‘enei, ua… fana‘o vau i te haere i te hoê pureraa oro‘a i to matou paroisa tumu … A faaineine ai te mau tahu‘a i te oro‘a, te himene ra matou i te himene :

E te Atua faaroo mai

I ta matou pure nei

Hou matou nei e rave ai

I te oro‘a mo‘a ra

[Te mau himene, no°93]

Ua tuturi te hoê tahu‘a i mua i te pane ma te pure : « Ia amu ratou i te reira mai te haamana‘o i te tino o to Tamaiti ra, e ia faaite ratou ia oe, e te Atua, te Metua Mure Ore, e ti‘a ia ratou ia rave i te i‘oa o to Tamaiti i ni‘a iho ia ratou, e i te haamana‘o â Ia’na e a muri noa’tu, ma te haapa‘o maitai i Ta’na mau faaue » (PH&PF 20:77). Ua haere te mau diakono na roto i te piha pureraa no te opere i te pane tei vahihia. Ua haere mai te hoê o ratou i to matou parahiraa e ua horo‘a maira i teie farii ‘ario e ua rave a‘era vau. E ia oti, ua toro atu vau i te farii i te tuahine Hunter ia rave oia, e ua toro atu oia i te taata i piha‘i iho ia’na. E ua na reira noa e tae roa’tu i te hopea o te parahiraa, ma te tavini te taata tata‘itahi e ma te tavinihia te taata tata‘itahi.

I mana‘o ai au i te ohipa i tupu i tera ra pô, fatata a piti tauasini matahiti i teie nei, i te hooraahia Iesu … Ua omuahia te oro‘a no te Tamaaraa a te Fatu no te mono i te tusia animara e no te riro ei haamana‘oraa i te feia atoa e rave mai i te reira e, ua faatusia mau Oia no ratou ; e no te riro atoa ei faahaamana‘oraa i te mau fafauraa ta ratou i rave ia pee Ia’na, ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa e ia vai haapa‘o noa e tae noa’tu i te hopea.

A feruri ai [au] no ni‘a i te reira, ua tae mai te parau a‘o a Paulo i roto i to’u mana‘o, tei roto i ta’na rata i te ekalesia no Korinetia. Ua parau Oia : « E teie nei, o te amu i teie nei pane e o te inu i te au‘a a te Fatu nei ma te au ore ra, e hara ïa i te tino e te toto o te Fatu.

« E hi‘opo‘a maite râ te taata ia’na iho, a amu ai oia i taua pane ra, a inu ai i taua a‘ua ra.

« O tei amu ho’i e o tei inu ma te au ore ra, ua amu ïa e ua inu i te pohe no’na iho, oia aore i hi‘o i te tino o te Fatu ra » (1 Korinetia 11:27-29).

Ua pe‘ape‘a roa’tura vau. Ua ani au ia’u iho nei : « Te tuu ra anei au i te Atua na ni‘a i te mau mea atoa ma te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa atoa ? » Ei reira ua tae mai te mana‘ona‘oraa e te faatîtîaifaroraa. Te raveraa i te fafauraa i mua i te Fatu ia haapa‘o noa i Ta’na mau faaueraa, o te hoê titauraa mana‘o paari ïa, e te faaapîraa i te reira na roto i te raveraa i te oro‘a, ua ‘aifaito atoa ïa te huru mana‘o paari. Te mau taime feruriraa a operehia ai te oro‘a, e taime auraa rahi ïa. E mau taime no te hi‘opo‘araa ia tatou iho, no te hi‘opo‘araa i to tatou iho huru, no te haro‘aro‘a ia tatou iho—e taime no te mana‘ona‘o e no te faatîtîaifaro.

Ei reira, ua tuturi te tahi atu tahu‘a i te ‘airaamaa, no te pure ia inu te taatoaraa « ma te haamana‘o i te toto o to Tamaiti, i haamaniihia no ratou ra… e haamana‘o â ratou ia’na e a muri noa’tu, ia vai noa to’na Varua i roto ia ratou » (PH&PF 20:79).

Ua tupu roa te muhu ore no te feruri-maite-raa, e na te reo noa o te hoê aiû iti i mutu ai te reira, o ta te metua vahine ïa i tape‘a maite i roto ia’na. Te mea atoa e mutu ai te muhu ore i te taime no te oro‘a mo‘a, e ere ïa i reira te vahi tano ; are‘a râ, e mea papû e, eita roa te ta‘i o te tamarii rii e faariri te Fatu. O Oia atoa ho‘i tei faanâhia e te metua vahine here i te haamataraa o to’na oraraa tahuti nei, tei haamata i Betelehema e tei hope i ni‘a i te satauro no Kalavaria.

E faaoti a‘era te feia apî tamaroa i te opereraa oro‘a. E ua faaroohia te mau parau faaitoitoraa e te mau arata‘iraa, e te himene hopea e te pure ; e ua hope atura te mau taime mo‘a « tafetafeta-ore-hia e te mau mana‘ona‘oraa o te ao » [hi‘o « Secret Prayer », Hymns, n°144]. E i ni‘a i te puromu ho‘iraa… ua tae mai teie mana‘o : Auê ïa ohipa faahiahia mai te peu e roaa i te mau taata atoa te maramaramaraa no te fâ o te bapetizoraa e ia roaa te hinaaro ia farii i te reira ; te hiaai ia haapa‘o i te mau fafauraa tei ravehia i roto i tera oro‘a ia tavini i te Fatu e ia ora i Ta’na mau faaueraa ; e, i muri iho, te hiaai ia rave i te oro‘a i te mahana sabati no te faaapî i te reira mau fafauraa ia tavini Ia’na e ia vai haapa‘o maitai e tae noa’tu i te hopea …

Na te haereraa i te pureraa oroʻa e te raveraa i te oro‘a i faariro i te mahana ei mahana auraa rahi a‘e, e ua tae mai te mana‘o e, ua maramarama maitai a‘e au i te tumu ua parau te Fatu e, « e ia ti‘a ia oe ia paruru ia oe iho ia ore oe ia viivii i te mau mea no teie nei ao, e haere ïa oe i te fare pureraa a pûpû atu ai i ta oe ra mau oro‘a i to’u mahana mo‘a ra ;

« No te mea oia mau ïa e mahana teie i faataahia na oe ia faaea i ta oe mau ohipa, e ia haamori atu i tei Teitei Roa ra » (PH&PF 59:9-10).7

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • A hi‘o faahou i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter no ni‘a i te Pasa a te ati Iuda i Iseraela i tahito ra (a hi‘o i te tuhaa 1). Eaha ta tatou e nehenehe e apo mai na roto mai i te Pasa a te ati Iuda ? E aha te tu‘atiraa i roto i te Pasa a te ati Iuda e i te Pasa a te mau keresetiano ?

  • A hi‘o faahou i te faati‘araa a te peresideni Hunter no ni‘a i te haamauraa te Faaora i te oro‘a (a hi‘o i te tuhaa 2). No te aha teie ohipa i riro ai ei ohipa faufaa no outou ? Mea nahea te oro‘a e riro nei ei « fafauraa no te parururaa » no tatou ?

  • E aha te mea ta outou e tape‘a nei i roto i te faati‘araa a te peresideni Hunter no ni‘a i te raveraa i te oro‘a i roto i te tuhaa 3 ? E aha ta tatou e nehenehe e haapii, mai roto mai i teie faati‘araa, no te faariroraa i te oro‘a ei taime auraa rahi a‘e ? Nahea te raveraa i te oro‘a e riro ai ei haamaitairaa no outou ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

1 Korinetia 5:7–8 ; 11:23–29 ; 3 Nephi 18:3–14 ; 20:8–9 ; Moroni 6:5–6 ; PH&PF 20:75–79 ; 27:1–2

Tauturu haapiiraa

« A haapii ai tatou i te evanelia, e mea ti‘a râ ia ite tatou e, o te Varua Maitai te orometua mau. To tatou fana‘o, o te taviniraa ïa ei mauihaa e na roto i te Varua Maitai tatou e haapii ai, e faaite papû ai, e tamahanahana ai, e a‘o ai » (Te haapiiraa: Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 41).

Te mau nota

  1. I roto Gerry Avant, « Elder Hunter—Packed Away Musician’s Career for Marriage », Church News, 19 no me 1985, 4.

  2. I roto J M. Heslop, « He Found Pleasure in Work », Church News, 16 no novema 1974, 4.

  3. David B. Haight, « The Sacrament », Ensign, Me 1983, 13.

  4. « Christ, Our Passover », Ensign, Me 1985, 17–18.

  5. « Christ, Our Passover », 18–19.

  6. « His Final Hours », Ensign, Me 1974, 18.

  7. « Thoughts on the Sacrament », Ensign, Me 1977, 24–25.