Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 2: « O to’u nei hau ta’u e ho atu no outou »


Pene 2

« O to’u nei hau ta’u e ho atu no outou »

« E tae mai te hau i roto i te hoê taata na roto ana‘e i te auraro-hua-raa—te auraroraa i te Arii no te hau, o’na e mau nei i te mana no te tuu i te hau ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

Ua parau te tahi hoa o te peresideni Howard W. Hunter i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, ua parau oia ia’na ei taata « hau taa ê mau no te hau rahi i roto ia’na »1 Pinepine te peresideni Hunter i te parau no te hau roto, ma te haapii atoa e, e roaa noa te reira na roto i te fariuraa i te Atua—na roto i te ti‘aturiraa Ia’na e te faa‘ohiparaa i te faaroo e te tutavaraa ia rave i To’na hinaaro. Na teie huru hau i turu noa ia’na i roto i te mau taime fifi e rave rahi.

I te hopea o te matahiti 1975, ua parau te taote ia ravehia te tahi tapu i ni‘a i te roro o te vahine a te peresideni Hunter, o Claire. Ua mauiui pohe roa te peresideni Hunter i te ma‘itiraa e mea maitai anei te tapu no Claire, inaha e riro te reira i te haafifi i to’na tino paruparu e peneia‘e eita o’na e maitai mai. Ua haere oia i te hiero, ua paraparau oia i te mau melo o te utuafare e aita i maoro roa, ua tae mai te mana‘o e, o te tapu te ti‘aturiraa rahi a‘e no te faaora mai ia Claire. Ei faa‘iteraa i to’na mana‘o i te mahana no te tapuraa, ua papa‘i oia :

« Ua apee au ia’na e tae roa’tu i te mau uputa no te piha tapuraa, ua apa vau ia’na ei reira, ua na roto atu oia i te uputa. A tere noa ai te hora, ua tia‘i noa vau ma te uiui haere te mana‘o … I tera iho taime, ua taui teie mana‘o ahoaho ei mana‘o hau. Ua tae maira te ite e, ua ravehia te faaotiraa tano e ua pahonohia ta’u mau pure ».2

I te matahiti 1989, ua tupu faahou te tahi ohipa i ni‘a i te peresideni Hunter e ua tae faahou mai te mana‘o hau i roto i te taime fifi. Tei Ierusalema oia no te haamo‘araa i te pû haapiiraa no Brigham Young University Jerusalem Center, no te mau tuatapaparaa i ni‘a i tera mau vahi no te Piri Hiti‘a o te râ. E rave rahi pŭpŭ taata tei pato‘i i te parahiraa te Ekalesia i Ierusalema, e te vai ra tei parau taparahi roa mai. O Elder Boyd K. Packer no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti tei paraparau atoa i tera haamo‘araa, e teie ta’na faati‘araa i teie ohipa :

« A paraparau ai au, e arepurepuraa tei itehia i muri mai i te piha. Ua tomo mai te mau nuu fa‘ehau i roto i te piha. Ua faatae mai ratou i te hoê parau i te peresideni Hunter. Ua fariu vau i ni‘a ia’na no te arata‘iraa. Ua parau mai oia, ‘E parau faaara teie no te tahi parau tupitaraa. Ua ri‘ari‘a anei oe ?’ Ua pahono atu vau, ‘Aita’. Ua na ô mai oia, ‘Aita atoa vau, a faaoti i ta oe a‘oraa’ ».3 Ua tupu noa te oro‘a haamo‘araa aita hoê a‘e fifi ; e aita e tupita.

I roto i teie mau huru ohipa, ua ti‘aturi te peresideni Hunter i te parau fafau a te Faaora no te hau, o ta’na ho‘i i faahiti pinepine : « E hau Ta’u e vaiiho ia outou nei, o To’u nei hau Ta’u e ho atu no outou nei ; e ere mai ta to te ao nei horo‘a Ta’u i horo‘a ia outou. Eiaha e taiâ to outou aau, eiaha ho’i e măta‘u » (Ioane 14:27).

Hōho’a
Te Mesia e Petero i ni‘a i te moana

E ti‘a ia « rotahi tatou i to tatou mata i ni‘a ia Iesu » e eiaha roa’tu e « fariu ê to tatou mata mai ni‘a ia’na o ta tatou e ti‘aturi nei ».

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

O Iesu Mesia to tatou puna no te hau mau.

I te tohuraahia te fanauraa o te Mesia hau i te 700 matahiti na mua’tu, ua faa‘ohipa te peropheta Isaia i te tahi i‘oa ti‘araa e faa‘ite i te faahiahia rahi … Hoê o teie mau ti‘araa maitai taa ê no to tatou nei anotau, o te ti‘araa ïa « Arii no te hau » (Isaia 9:6). « E te tupuraa o to’na mana i te rahi e to’na hau, aore ïa e hopea », te parau nei Isaia (irava 7). Auê ïa ti‘aturiraa au rahi no te hoê ao tei rohirohi i te tama‘i e tei teimaha i raro a‘e i te hara !4

Te hau e hiaaihia nei e te ao, o te oreraa ïa te mau aroraa ; aita râ te taata e ite nei e, e faito vairaa te hau e tae mai i te taata nei ia au i te mau ture e te mau titauraa a te Atua, e aita e rave‘a ê atu.

I roto i te hoê salamo o te buka a Isaia, te vai nei teie mau parau : « E riro oe i te tia‘i ia’na, e ei hau rahi roa te hau, to tei ti‘aturi ia oe ra » (Isaia 26:3). Teie hau rahi roa tei faahitihia e Isaia, e tae mai ïa i te taata na roto ana‘e i te ti‘aturiraa i te Atua. Eita te reira e maramaramahia e te hoê ao ti‘aturi ore.

I te taime hopea to Iesu tamaaraa e na Tino Ahuru ma Piti, ua horoi oia i to ratou avae, ua vavahi oia i te faraoa no ratou e ua tuu atu i te ‘au‘a ; ei reira, i te haereraa Iuda mai roto mai ia ratou, ua paraparau te Fatu ia ratou i te tahi faahou mea. E i roto i te reira, ua parau oia no to’na pohe e fatata mai nei e no te faufaa ta’na e vaiiho no ratou. Aita e tao‘a, aita e fenua e aita atoa e moni Ta’na i haaputu. Aita te mau papaa parau e parau nei no te tahi atu tao‘a ê i to’na noa iho ahu, e i te po‘ipo‘i a‘e o te faasatauroraahia, ua opere-haere-hia te reira e te mau fa‘ehau, tei tufa kelero i to’na ahu. Teie te faufaa Ta’na i vaiiho i ta’na mau pĭpĭ na roto i teie mau parau ohie, e parau hohonu râ : « E hau ta’u e vaiiho ia outou nei : e ere mai ta to te ao nei horo‘a ta’u horo‘a ia outou. Eiaha e taiâ to outou aau, eiaha hoi e măta‘u » (Ioane 14:27).

Ua faahiti Oia i te parau hebera no te faatau aroha e no te haamaitai : « O to’u nei hau ta’u e ho atu no outou ». Eiaha teie faatau-aroha-raa ia fariihia mai te au i ta ratou i mâtau, inaha ua parau oia… « e ere mai ta to te ao nei horo‘a ta’u horo‘a ia outou ». E ere i te faatau aroha noa, e ere i te peu maitai noa, mai ta te ao nei e faaohipa nei i te reira parau i roto i te peu tumu ; ei taata râ tei parau i te reira e ei Arii no te hau, ua horo‘a oia i te reira ia ratou. Ua tuu oia i te reira i ni‘a ia ratou ma te parau e, « Eiaha e taiâ to outou aau, eiaha hoi e măta‘u ». E ma‘iri noa te tahi hora e tei roto ratou i te fifi, na roto râ i ta’na hau ratou e upooti‘a ai i te mata‘u no te ti‘a aueue ore.

Teie ta’na parau hopea ia ratou ra na mua a‘e i te pure faaotiraa i tera ra pô rahi : « … e pohe to outou i teie nei ao. E faaitoito râ, ua riro te rê o teie nei ao ia’u. » (Ioane 16:33).5

2

E faatupu tatou i te hau a ora ai tatou i te mau parau tumu o te evanelia.

Hoê ana‘e rima arata‘i i roto i te ao nui, hoê ana‘e maramarama hahi ore, hoê noa fare mori hape ore i roto i te ao. O Iesu Mesia te reira maramarama, te maramarama e te ora o te ao, te maramarama ta te hoê peropheta i roto i te Buka a Moromona ia parau ei « maramarama mure ore, e ore roa e mohimohi » (Mosia 16:9).

Ia imi tatou i te fenua tei reira te paruru e te hau, ei vahine otahi anei e ei tane otahi, ei utuafare anei, ei pŭpŭ taata anei e aore râ ei nunaa taata, o te Mesia ana‘e te fare mori ta tatou e nehenehe e turu i te hopea. O Oia tei parau no ta’na misioni, « O vau te e‘a, e te parau mau, e te ora » (Ioane 14:6) …

A feruri na, ei hi‘oraa, i teie arata‘iraa a te Mesia i ta’na mau pĭpĭ. Ua parau Oia, « Aroha’tu i i to outou mau enemi ; e faaora’tu i tei tuhi mai ia outou, e hamani maitai atu i te feia i riri mai ia outou ; e pure hoi i te feia i parau ino mai e tei hamani ino mai ia outou » (Mataio 5:44).

A feruri na e aha ta teie iho parau a‘o e faatupu ati a‘e ia outou e ia’u atoa nei, i roto i te mau pŭpŭ taata tei reira outou e ta outou mau tamarii e ora ra, i roto i te mau fenua o te riro ei utuafare rahi na te ao. Ua taa ia’u e, e fifi rahi ta teie haapiiraa tumu e tuu mai nei, ua papû râ e mea au a‘e teie i te mau ohipa ri‘ari‘a mau ta te tama‘i e te veve e te mauiui e tuu nei i mua ia tatou.6

Ia tamata tatou i te tauturu i te feia tei faaino ia tatou, ia pure no te feia tei rave parau ti‘a ore ia tatou, e nehenehe mai to tatou oraraa. E roaa mai te hau ia tae tatou i te hoêraa e te Varua e te hoêraa e te tahi e te tahi, a tavini noa ai tatou i te Fatu ma te haapa‘o i ta’na mau faaueraa.7

Titauhia no te ao e orahia nei tatou, i te atiraa anei i to tatou fare e aore râ i te atea-ê-raa, titauhia te evanelia a Iesu Mesia. O te reira ana‘e te rave‘a e ite mai te ao i te hau … titauhia te hoê ao vai hau a‘e, na roto mai i te parare-rahi-raa te mau utuafare hau, te mau feia tapiri hau e te mau pŭpŭ taata hau. No te haapapû e no te aupuru i te reira huru hau, « e ti‘a ïa ia tatou ia here ia vetahi ê, e tae noa’tu i to tatou mau enemi e to tatou atoa mau hoa » [Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 450] … titauhia ia toro tatou i te rima faahoa. Titauhia ia tatou ia vai marû a‘e, ia rave maitai a‘e i te taata, ia faaore rahi a‘e i te hapa e eiaha ia riri vave noa.8

Te rave‘a rahi roa ino a te Atua no te ohiparaa, o te taparuraa ïa e te faaoroma‘i e te faaoroma‘i-roa-raa, eiaha râ te faaheporaa e te mârôraa rahi. E ohipa Oia na roto i te titauraa marû e te muhumuhu au.9

Aita e parau fafau no te hau i te feia tei pato‘i i te Atua, ia ratou tei ore i haapa‘o i ta’na mau faaueraa e aore râ ia ratou tei ofati i ta’na mau ture. Ua parau te peropheta no te topatoparaa e te pi‘oraa te feia faatere ei reira ua tamau oia i ta’na parau a‘o ma te parau e : « E au râ te taata ino i te miti faaea ore nei, eita roa ho‘i e ore te ha‘uti, na te reira ho‘i i faareru i te vari. Aore roa o te paieti ore ra e hau, te na reira maira tau Atua. » (Isaia 57:20–21) …

… E faatae mai te tau‘a-ore-raa i te Faaora e te ma‘iriraa ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua i te paruru ore, te arepurepuraa roto e te mârôraa. O te huri tua teie no te hau. E tae mai te hau i roto i te hoê taata na roto ana‘e i te auraro-hua-raa—te auraroraa i te Arii no te hau, o’na e mau nei i te mana no te tuu i te hau.10

Ahani pai te mau fifi e pia-pinepine-hia nei i roto i te mau parau rahi o te ve‘a e faahaamana‘o nei ia tatou ia imi i te hau na roto i te oraraa i te mau parau tumu ohie o te evanelia a te Mesia. Eita tera mau pŭpŭ iti taehae e faataupupu i to tatou hau varua mai te peu e here tatou i to tatou taata tupu ma te faatupu i te faaroo i roto i te tusia taraehara a te Faaora e i roto i te haapapûraa muhu ore ta’na e horo‘a nei no te ora mure ore. I hea tatou e ite ai i tera huru faaroo i roto i teie ao arepurepu ? Ua parau te Fatu, « E ani, e noaa ïa ia outou ; e imi, e ite ïa outou ; e patoto, e irithia ïa te opani ia outou. O te feia atoa ho‘i i ani ra, te noaa ra ïa ; e o tei imi ra, te ite ra ïa ; e o tei patoto ra, te iritihia ra ïa te opani ia’na » (Luka 11:9–10).11

Mai te huru ra e, e ti‘a ia tatou ia farii e piti parau mau mure ore mai te peu ua hinaaro tatou ia ite mai i te hau i roto i teie nei ao e te ora mure ore i te ao no muri mai. (1) O Iesu te Mesia, te tamaiti mure ore a to tatou Metua i te Ao ra, tei haere mai i ni‘a i te fenua nei no te fâ iho ia faaora i te taata nei mai te hara e te menema, e te ora nei oia no te faaho‘i ia tatou i mua i te aro o te Metua. (2) Ua riro Iosepha Semita ei peropheta na’na, tei faati‘ahia i roto i teie mau mahana hopea nei no te faaho‘i faahou mai i te parau mau tei mo‘e i te taata nei no to ratou ofatiraa i te ture. Ahani pai e farii e e ora te taata i teie na parau mau rahi toopiti, e tae mai te hau i roto i te ao.12

Mai te peu e pato‘i outou, outou iho nei… i te mau faahemaraa ma te faaoti e aufau i te hoo i te mau mahana atoa, oia ho‘i ia ora i te ture no te auhune na roto i te mana‘o e te raveraa mâ e te morare, na roto i te ohiparaa ti‘a e te haavare ore, na roto i te parau ti‘a e te haapa‘o maitai i roto i ta outou haapiiraa, na roto i te haapaeraa maa, te pure e te haamoriraa, e ooti mai outou i te auhune no te ti‘amâraa, no te hau roto e no te manuiaraa.13

E riro te hoê oraraa tei î i te ohipa taviniraa pipiri ore i te î atoa mai i te hau eita e roaa ia feruri … E tae noa mai teie hau na roto i te oraraa i te mau parau tumu o te evanelia. Te reira mau te mau parau tumu i roto i te faanahoraa a te Arii no te hau.14

E rave rahi mea i roto i teie nei ao no tatou tei numerahia no te haamou… te hau o te taata na roto i te mau hara e te mau faahemaraa e rave rahi tauasini. Te pure nei matou e, e riro te oraraa o te Feia Mo‘a i te orahia ia au i te hi‘oraa ti‘a roa tei tuuhia mai i mua ia tatou e Iesu no Nazareta.

Te pure nei matou, e riro te mau tautooraa a Satane i te pato‘ihia, ia vai hau e ia vai marû te oraraa o te taata, ia vai piri noa e ia mana‘ona‘o noa te utuafare i to’na mau melo, ia riro te mau paroisa e te mau tĭtĭ, te mau amaa e te mau mataeinaa ei tino rahi no te Mesia, no te pahono i te mau hinaaro, no te tamarû i tei mauiui, no te faaora i te mau pêpê atoa e tae noa’tu i te taime, mai tei taparuhia e Nephi, e « haere ti‘a’tu [te ao atoa] i mua i te ti‘a-maite-raa i te Mesia, ma te tia‘i papû roa, e te here i te Atua e te taata atoa …

« E teie nei, e to’u mau taea‘e here », te parau faahou nei Nephi, « tera te e‘a mau, aita’tu e e‘a » (2 Nephi 31:20–21).15

Hōho’a
Te vahine tei tahinu i te avae o te Mesia

« E riro te hoê oraraa tei î i te ohipa taviniraa pipiri ore i te î atoa mai i te hau eita e roaa ia feruri ».

3

E ti‘a i te Faaora ia tauturu ia tatou ia ite mai i te hau noa’tu te arepurepuraa ati a‘e ia tatou.

Aita Iesu i paruruhia i te mauiui e te mamae e te ahoaho e te aro-u‘ana-raa. Aita e reo e nehenehe e parau i te hopoi‘a teimaha ta’na i amo, e aita atoa to tatou paari no te maramarama i te parau a Isaia no ni‘a ia’na ei « taata mataro i te oto » (Isaia 53:3). Ua tiri-haere-hia to’na pahi i te roaraa o to’na oraraa, e, i te mata o te tahuti nei, ua parari roa te reira i ni‘a i te ofa‘i no Kalavari. Ua anihia tatou eiaha e hi‘o i te oraraa ma te mata tahuti nei ; e ma te mata varua, ua haro‘aro‘a tatou i te hoê mea taa ê tei tupu i ni‘a i te satauro.

E hau tei ni‘a i te utu e i roto i te aau o te Faaora noa’tu â te puai o te vero i paa‘ina mai. Ia riro atoa mai te reira no tatou—i roto i to tatou iho aau, i roto i to tatou iho utuafare, i roto i to tatou fenua i teie nei ao, e i roto atoa ho‘i i te mau aro-u‘ana-raa ta te Ekalesia e faaruru nei i tera taime e tera taime. Eiaha na tatou e tia‘i ia ratere i te oraraa, ei taata anei e aore râ ei pŭpŭ taata, ma te pato‘iraa ore.16

E nehenehe te hoê taata ia ora i te hoê vahi nehenehe e te hau, are‘a râ, no te umeumeraa roto e te amahamaha roto, tei roto oia i te arepurepuraa tamau. I te tahi pae, e nehenehe te hoê taata ia ti‘a i rotopu i te haamouraa rahi e te haamaniiraa toto no te tama‘i, e noa’tu râ, tei ia’na ra te aau hau eita e nehenehe e parau. Mai te peu e fariu tatou i ni‘a i te taata e te mau e‘a o te ao, e ite mai tatou i te arepurepuraa e te taa ore. Mai te peu râ e fariu atu tatou i ni‘a i te Atua, e ite mai tatou i te hau no te aau tapitapi. E mea papû te reira ia au i te parau a te Faaora : « E pohe to outou i teie nei ao » (Ioane 16:33) ; e i roto i te faufaa na’na i te Tino Ahuru Ma Piti e i te mau taata atoa nei, ua parau oia, « E hau ta’u e vaiiho ia outou nei, o to’u nei hau ta’u e ho atu no outou aau ; e ere mai ta to te ao nei horo‘a ta’u horo‘a ia outou… » (Ioane14:27).

E nehenehe ta tatou ia ite mai i te reira hau i teie iho taime i roto i teie ao tama‘i rahi maoti râ e farii tatou i ta’na horo‘a rahi e ta’na aniraa manihini i muri iho : «E haere mai outou ia’u nei, e te feia atoa i haa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na’u outou e faaora.

« A rave mai i tau zugo i niʻa ia outou, e ia haapiihia outou e au, te marû nei hoʻi au e te haehaa o te aau : e e noaa hoʻi te ora i to outou varua. » (Mataio 11:28–29).

Na te reira hau e paruru ia tatou mai roto mai i te arepurepuraa o te ao. Na teie ite e, te ora nei te Atua, e tamarii tatou na’na e ua here oia ia tatou, na te reira e tamarû i to tatou aau arepurepu. Te pahonoraa i teie imiraa, tei roto ïa i te faaroo i te Atua e i ta’na Tamaiti ra o Iesu Mesia. Na te reira e hopoi mai i te hau ia tatou nei, i teie nei e i te mure ore e haere mai nei.17

I roto i teie ao no te taa ore e te horo-rû-raa e te nuuraa pae tino, titauhia te ho‘iraa i te peu ohie a te Mesia … Titauhia ia tuatapapa tatou i te mau parau mau tumu e te ohie ta te Orometua i haapii mai ma te faaore atoa i te ‘aimârôraa. Titauhia ia vai papû to tatou faaroo i te Atua eiaha i te vaha noa. E nehenehe i te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai ia riro ei hoê faaûruraa faaitoito e te faahaere i mua, e na te fariiraa mau e horo‘a mai i te hoê ite pae faaroo au maitai. Te hoê o te mau puai rahi o te faaroo Momoni o teie ïa te faariroraa i te ti‘aturiraa ei mana‘o e ei raveraa no te mau mahana atoa. Na te reira e mono i te arepurepuraa e te taa ore ei hau e ei vai-hau-raa.18

4

Na roto i te rotahiraa i to tatou mata i ni‘a ia Iesu, e ti‘a ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i te mau mea e haamou i te hau.

E faahaamana‘o atu vau ia outou i te tahi aamu rahi no te upooti‘araa te Mesia i ni‘a i te hoê mea e tamata nei ia tatou e o te haataupupu nei te mana‘o e o te haamata‘u nei i to tatou aau. Ua faareva te mau pĭpĭ o te Mesia i ni‘a i te roto no Galilea, e pô poiri mau e aita te reva i au maitai, e mea haere faaû noa. Ua apoopoo maitai te miti e ua paaina te mata‘i, e ua ri‘ari‘a roa teie nau taata tahuti e te paruparu. E te fifi rahi, aita e taata ia ratou ra no te tamarû e no te faaora ia ratou, inaha ua faaea noa Iesu i te pae tahatai.

E mai tei mâtauhia, te hi‘o noa maira te Fatu ia ratou. Ua here Oia ia ratou e ua aupuru noa Oia ia ratou. I tera taime ua oti roa ratou, ua hi‘o e ua ite atura i roto i te poiri i te hoho‘a o te hoê ahu anaana, te haere mai ra ia ratou na ni‘a i te aremiti. Ua auê haere ratou i to ratou mata‘u rahi, ua mana‘o ho‘i ratou e tupapa‘u tera e haere maira na ni‘a i te aremiti. E i roto i te vero e te poiri—mai ia tatou atoa ho‘i, i roto i te mau poiri o te oraraa, mai te huru ra ua puai roa te miti e mea na‘ina‘i roa to tatou poti—te tae mai nei te reo rahi e te tamarû, e reo no te hau i te parauraa mai i teie parau ohie, « O vau, eiaha e mata‘u ». Ua parau maira Petero, « E te Fatu, o oe ra, e parau mai ia’u ia haere atu vau ia oe na na nia i te are. » E pahono a‘era te Mesia ia’na mai ta’na e pahono mai ia tatou paatoa : « A haere mai ».

Tei raro atura Petero i te pahi i ni‘a i teie mau are, a vai rotahi noa ai to’na mata i ni‘a i te Fatu, ua huehue paha to’na rouru i te mata‘i e ua puru paha to’na ahu i te pape, e mea maitai râ te mau mea atoa. I te taime noa râ ua aueue to’na faaroo e ua neva to’na mata eiaha faahou i ni‘a i te Fatu, i ni‘a râ i te miti apoopoo e te moana uriuri i raro a‘e ia’na, i tera taime ua haamata oia i te mure. Faahou â, mai ia tatou atoa ho‘i, ua auê oia, « E te Fatu, ia ora vau. » E aita Iesu i faaru‘e ia’na. Ua toro atu i te rima e ua haru mai i ta’na pĭpĭ te paremo ra ma teie faahaparaa marû, « E teie nei taata faaroo haraini, eaha oe i mata‘u ai ? »

Ei reira, ua ta‘uma i ni‘a i te poti, e ua ite a‘era ratou i te mata‘i i te toparaa e te mau are i te marûraa. Ua oti, ua tae ratou i te haapuraa, te uahu papû, i reira te mau taata atoa e tia‘i ai ia tapae atu. Ua î roa te taata i ni‘a i te poti na reira atoa ta’na mau pĭpĭ i te maere rahi. E ua pii ihora vetahi o ratou ia’na ia au i teie ti‘araa ta’u e pii papû atoa nei i teie nei : « E Tamaiti mau â oe na te Atua » (Tipeehia mai roto mai Farrar, The Life of Christ, te mau api 310–13 ; hi‘o Mataio 14:22–33).

O to’u nei ti‘aturiraa papû e, ia rotahi tatou, te taata, te utuafare, te pŭpŭ taata e te fenua ho‘i, i to tatou mata, mai ia Petero ra te huru, i ni‘a ia Iesu, e riro atoa tatou i te haere papû na ni‘a i te « mau are apoopoo no te ti‘aturi ore » ma te vai « mata‘u ore noa i mua i te mata‘i paaina no te feaaraa ». Ia neva râ tatou to tatou mata eiaha faahou i ni‘a ia’na, o’na ho‘i ta tatou e ti‘a ia ti‘aturi, e e mea ohie roa ho‘i ia na reira e e mea puai roa ho‘i te faahemaraa i ni‘a i te ao ia na reira, ia neva tatou i ni‘a i te mana e te puai o teie mau mea haamata‘u e te haamou, ati a‘e ia tatou, e eiaha faahou i ni‘a ia’na o te nehenehe e tauturu mai e e faaora mai, i reira tatou e mure papû ai i roto i teie moana no te tama‘i rahi e te oto e te hepohepo.

I taua mau taime ra a mana‘o ai tatou te haamata‘u nei te miti i te haaparemo ia tatou e e riro te moana i te horomii i to tatou pahi iti no te faaroo, te pure nei au e faaroo noa tatou i roto i te vero e te poiri i te reo marû ra o te Faaora o te ao : « A faaitoito, o vau, eiaha e mata‘u. » (Mataio 14:27).19

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Te haapii nei te peresideni Hunter e, o Iesu Mesia te puna no te hau mau (hi‘o i te tuhaa 1). E aha te mau iteraa tei tauturu ia outou ia ite mai i teie parau mau ? Nahea tatou i te farii i teie hau ta Iesu e pûpû nei ?

  • Nahea te hereraa ia vetahi ê e hopoi mai te hau ia tatou ? (A hi‘o i te tuhaa 2). Nahea te oraraa i te evanelia e tauturu ia tatou ia farii i te hau ? No te aha e mea titauhia te « auraro-hua-raa » i te Faaora no te farii tatou i te hau ?

  • A hi‘o i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter i roto i te tuhaa 3. Nahea outou i te iteraa i te tupuraa te parau fafau a te Faaora « na’u outou e faaora » i roto i to outou mau fifi, a haere ai outou Ia’na ra ?

  • A feruri i te mau parau a te peresideni Hunter no ni‘a i te haereraa Petero na ni‘a i te miti (a hi‘o i te tuhaa 4). E aha ta tatou e haapii mai i roto i teie aamu no te huru tatou ia ite mai i te hau i te taime arepurepu mau ? Nahea te Faaora i te tautururaa ia outou ia « faaitoito », e « eiaha e mata‘u » i roto i te fifi ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Salamo 46:10; 85:8; Isaia 32:17; Mareko 4:36–40; Roma 8:6; Galatia 5:22–23; Philipi 4:9; Mosia 4:3; PH&PF 19:23; 59:23; 88:125

Tauturu haapiiraa

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia ma‘iti i te hoê tuhaa i roto i teie pene, o ta ratou e hinaaro e tauaparau, e ia hamani ratou i te hoê pŭpŭ e te feia tei ma‘iti atoa mai i tera tuhaa. A faaitoito i te pŭpŭ tata‘itahi ia tauaparau i te mau uiraa e vai ra i te hopea o te pene, te mau uiraa e tano i ta ratou tuhaa.

Te mau nota

  1. I roto Eleanor Knowles, Howard W. Hunter (1994), 185.

  2. I roto Eleanor Knowles, Howard W. Hunter, 266.

  3. Boyd K. Packer, « President Howard W. Hunter—He Endured to the End », Ensign, Eperera 1995, 29.

  4. « The Gifts of Christmas », Ensign, Titema 2002, 16.

  5. I roto i te Conference Report, Atopa 1966, 15-16.

  6. « The Beacon in the Harbor of Peace », Ensign, Novema 1992, 18.

  7. The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 40.

  8. « A More Excellent Way », Ensign, Me 1992, 61, 63.

  9. « The Golden Thread of Choice », Ensign, Novema 1989, 18.

  10. I roto i te Conference Report, Atopa 1966, 16.

  11. I roto i te Conference Report, Atopa 1969, 113.

  12. The Teachings of Howard W. Hunter, 172–73.

  13. The Teachings of Howard W. Hunter, 73-74.

  14. « The Gifts of Christmas », 19.

  15. I roto i te Conference Report, Eperera 1976, 157.

  16. « Master, the Tempest Is Raging », Ensign, Novema 1984, 35.

  17. I roto i te Conference Report, Atopa 1966, 16-17.

  18. I roto i te Conference Report, Atopa 1970, 131-32.

  19. « The Beacon in the Harbor of Peace », 19.