Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 8 : Te afaʻiraa i te evanelia i to te ao atoa nei


Pene 8

Te afaʻiraa i te evanelia i to te ao atoa nei

« Tei roto tatou i te ohipa no te faaoraraa varua, no te ani-manihini-raa i te mau taata ia haere mai i te Mesia ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

I te matahiti 1979 ra, ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo ua parau Elder Howard W. Hunter : « Te ti‘aturi papû nei au e, eita e maoro roa, e ite mai tatou i te tahi nuuraa rahi i roto i te haaparareraa i te evanelia i te mau fenua atoa, rahi atu â i tei tupu a‘enei i roto i teie tau tuuraa e rahi atu i te tahi noa’tu tau tuuraa na mua’tu. Ua papû ia’u e, e riro tatou i te hi‘o i muri… ma te papa‘i ho‘i mai ia Luka ra, ‘Tupu atura te parau a te Atua’ (Te Ohipa 6:7). »1

I te taime ua faahiti Elder Hunter i teie mau parau, te vai ra te opaniraa politita i ni‘a i te mau misionare no te haapii i te evanelia i roto i te rahiraa o te mau fenua no Europa Hiti‘a o te râ e i roto atoa i te Amui-tahi-raa no Rusia. 10 matahiti noa, ua haamata teie mau opaniraa i te tatarahia. I te mau matahiti 1989 e 1990, ua marua te Patu no Berlin, tei faataa ia Heremani Too‘a o te râ e Hiti‘a o te râ, 30 matahiti te maoro. Te tavini ra te peresideni Hunter ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, e teie ta’na i parau no ni‘a i teie ohipa rahi o te aai e te tahi atoa mau tauiraa e tupu ra i roto i te ao :

« Te mana‘ona‘oraa rahi i ma‘iri a‘enei, tei ni‘a ïa i te Patu no Berlin. E parau mau, ua oaoa tatou ia ite e, ua marua te tahi patu, e tapa‘o ho‘i no te tahi ti‘amâraa tei ite-apî-hia mai … I roto i ta tatou tamataraa ia maramarama i teie varua haafaite e puhi ra i ni‘a i te paraneta e ia imi i to’na auraa ia au i te evanelia, e ti‘a ia tatou ia ui ia tatou iho e : E ere anei te rima o te Fatu tera e iriti ra i te mau paruru politita ma te faatupu i te tahi vahi parari i roto i te mau patu o tei riro na ei mau patu parari ore, ia haapiihia’tu te evanelia, ia au ho‘i i te hoê faanahoraa hanahana e te hoê tarena hanahana atoa ? »2

Teie te mana‘o tei tae mai i roto i te peresideni Hunter, oia ho‘i, te tuu nei teie mau tauiraa i te tahi hopoi‘a rahi i ni‘a i te mau melo o te Ekalesia. A rahi noa mai te mau fenua e matara mai no te ohipa misionare, ua parau oia, e rahi noa’toa’tu te mau misionare e titauhia no te pahono i te faaueraa ia afa‘i i te evanelia i to te ao taatoa nei.3

Ua ite-papû-hia te hiaai o te peresideni Hunter ia haere i te mau tamarii atoa a te Atua, noa’tu te fenua ai‘a e noa’tu te ti‘aturiraa, a ohipa ai oia i te mau pae fenua Hiti‘a o te ra Ropu. Ua horo‘a te Peresideniraa Matamua ia’na i te tahi tonoraa i Ierusalema, mai te hi‘oraa i te paturaa o te ofai haamana‘oraa ia Orson Hyde e te pû Brigham Young University Jerusalem no te ohipa tuatapaparaa i te parau no te Piri Hiti‘a o te râ. Noa’tu â aita i faati‘ahia te pororaa i tera mau pae fenua, ua faatupu te peresideni Hunter i te faahoaraa vai maoro i rotopu ia’na e te taata ta’na i ohipa na muri, te ati Iuda anei e aore râ te taata Arabia. « Te fâ o te evanelia a Iesu Mesia, o te faatae mai ïa i te faito teitei roa a‘e o te here, te hoêraa e te autaea‘eraa », o ta’na ïa i parau mai.4

I roto i ta’na ohipa i pihai iho i te mau tamarii a te Atua na te ao atoa nei, ua tamau noa teie poro‘i a te peresideni Hunter : « E mau taea‘e matou no outou—aita matou e hi‘o nei i tera fenua e aore râ tera nunaa ei huiraatira faito piti. I te taatoaraa te ani nei matou… a tuatapapa i ta matou nei poro‘i e a farii mai i to matou faahoaraa ».5

Hōho’a
Mau misionare i Afirita

« Ua riro te evanelia a Iesu Mesia… ei faaroo faaati i te ao ma te poro‘i tauahi i te taatoaraa ».

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

Te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai, no te mau taata atoa ïa, ia au i te ti‘aturiraa e, e mau tamarii tatou paatoa na te hoê noa iho Atua.

« Ua riro te evanelia a Iesu Mesia, ta tatou e haapii nei e o ta tatou e rave nei i te mau oro‘a, ei faaroo faaati i te ao ma te hoê poro‘i tauahi i te taatoaraa. Aita e ta‘oti‘araa, aita e ma‘itiitiraa e aita atoa e taui-haere-raa na ni‘a i te aai e te peu o te tau. Tei te aau noa o te reira te parau mau nui e te mure ore. Ua riro te reira poro‘i e no to te ao taatoa nei, poro‘i tei faaho‘i-faahou-hia mai i teie mau mahana hopea nei no te pahono i te mau hinaaro rahi o te mau fenua atoa, o te mau opu, o te mau reo e o te mau nunaa i ni‘a i te fenua nei. Ua faati‘a-faahou-hia mai te reira mai te au i te haamataraa ra—no te faatupu i te autaea‘eraa, no te faaherehere i te parau mau e no te faaora i te mau varua …

I roto i te poro‘i o te evanelia, ua riro te mau taata atoa ei hoê utuafare, huaai no te hoê noa iho Atua. Taa ê noa’tu te paparaa tupuna o te mau tane e te mau vahine atoa e tu‘ati nei i te paparaa tahuti no Adamu e Eva, to ratou na metua matamua i te tahuti nei, te vai atoa râ ra to ratou faufaa ai‘a varua e faaho‘i tu‘ati roa nei i te Atua te Metua Mure Ore. E no reira, ua riro te mau taata atoa i ni‘a i te fenua nei ei taea‘e e ei tuahine mau no te utuafare a te Atua.

Na roto i te maramaramaraa e te fariiraa i teie ti‘araa metua nui o te Atua e roaa ai i te mau taata atoa ia taa maitai roa i te mana‘ona‘oraa o te Atua ia ratou e i to ratou auraa, te tahi i te tahi. E poro‘i ora teie e e poro‘i here ho‘i o te mârô ti‘a nei i te mau peu nene‘i tei faatumuhia i ni‘a i te nunaa taata, te reo, te faarava‘iraa faufaa e aore râ te politita, i ni‘a i te faito haapiiraa, e aore râ te ta‘ere, inaha e mau huaai tatou no te hoê noa iho tupuna varua. E paparaa tupuna hanahana to tatou, ua riro te taata tata‘itahi ei tamarii varua na te Atua.

I roto i teie hi‘oraa o te evanelia, aita e vahi toe no te hi‘oraa haahaa e te piri noa e te faa‘ino. Ua parau te peropheta Iosepha Semita : « Te aroha, o te hoê ïa tapa‘o tumu no te Atuaraa, e e ti‘a ia faa‘ite‘itehia e te feia atoa e hinaaro ra ia riro ei mau tamaiti na te Atua. Te taata o tei î i te aroha o te Atua, eita ïa oia e mauruuru i te haamaitai noa i to’na utuafare ana‘e, e haere ti‘a’tu ra na te ao taatoa nei, ma te hinaaro mau i te haamaitai i te taatoaraa o te taata nei » [Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 377] …

Te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai, o te hoê poro‘i here hanahana ïa i te mau taata atoa nei e i te mau vahi atoa, ia au i te ti‘aturiraa e, ua riro te mau taata atoa ei mau tamarii na te hoê noa iho Atua. Ua parau-nehenehe-hia teie poro‘i tumu no te ohipa faaroo e te Peresideniraa Matamua i te 15 no fepuare 1978, i te na ôraa e :

« Ia au i te heheuraa tahito ra e te heheuraa apî, te haapii oaoa e te faaite nei Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i teie haapiiraa tumu keresetiano e, e mau taea‘e e e mau tuahine te mau tane e te mau vahine atoa, eiaha ia au noa i te toto o na taata fanau toopiti ra, ei tamarii varua mau atoa râ na te hoê Metua Mure Ore » [Statement of the First Presidency Regarding God’s Love for All Mankind, 15 no fepuare 1978].

E huru au e te farii ho‘i to te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei i mua i te taata e ere no to ratou faaroo. Te ti‘aturi nei tatou e, e mau taea‘e e e mau tuahine mau ratou no tatou, e e mau tamaiti e e mau tamahine tatou na te hoê noa iho Metua i te Ao ra. Hoê â tuatapaparaa tupuna to tatou o te faaho‘i faatu‘ati roa i ni‘a i te Atua ra.6

2

E misioni ta te Ekalesia ia haapii i te evanelia i te mau fenua atoa.

No te riroraa te Ekalesia ei basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei, e misioni ta’na i roto i te mau fenua atoa. « E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua’toa ei pipi, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai ;

« Ma te haapii atu ia ratou i te haapa‘o i te mau mea’toa ta’u i parau atu ia outou na » (Mataio 28:19–20). Aita teie mau parau mai roto mai i te vaha o te Fatu e parau nei no te mau oti‘a fenua ; aita te reira i ta‘oti‘ahia i te hoê noa a‘e nunaa e aore râ ta‘ere. Aita hoê fenua e au-rahi-hia nei i te tahi. E mea papû maitai te faaueraa—« e faariro i te mau fenua’toa » …

Ei melo no te ekalesia a te Fatu, e ti‘a ia tatou ia faateitei i ta tatou hi‘oraa i ô atu i to tatou iho mau mana‘o haavâ. Titauhia ia tatou ia ite mai i teie parau mau rahi roa ino e, oia mau, aita to tatou Metua e hi‘o ê nei i te taata. I te tahi taime te faaino rahi nei tatou i te mau taea‘e e te mau tuahine no te tahi atu fenua na roto i te haapa‘o-hoê-noa-raa i te tahi nunaa i mua i te tahi …

E feruri na tatou i te hoê metua tane ua rahi ta’na mau tamaiti, tera tamaiti to’na huru, tera tamaiti to’na aravihi e tera tamaiti to’na aravihi pae varua. E here anei oia i hoê tamaiti rahi atu i te tahi ? Peneia‘e tei ni‘a i te tamaiti faito varua ha‘iha‘i te mana‘o o teie metua tane, ta’na mau pure e mau taparuraa, rahi atu i te tahi mau tamaiti. Ua iti anei ïa to’na here i te tahi o ta’na mau tamaiti, tera anei te auraa ? Ua tae anei ia outou i te feruri i te Metua i te Ao ra, o te here i te hoê nunaa o to’na huaai, rahi atu i te tahi ? Ei melo no te Ekalesia, titauhia te faahaamana‘oraa ia tatou i te uiraa haamatutu a Nephi : « Aita outou i ite e, e rave rahi te mau nunaa, e ere i te hoê ana‘e ? » (2 Nephi 29:7) …

I to tatou mau taea‘e e mau tuahine i te mau fenua atoa : Te horo‘a atu nei matou i to matou ite papû rahi, e te faaite papû nei ho‘i matou e, ua paraparau te Atua i to tatou nei mahana e anotau, ua tonohia mai te mau ve‘a o te ra‘i, ua heheu mai te Atua i to’na mana‘o e to’na hinaaro i te hoê peropheta, o Iosepha Semita …

Mai ta to tatou Metua e here nei i ta’na mau tamarii atoa, e ti‘a ia tatou ia here i te mau taata atoa—noa’tu te nunaa, te ta’ere e te fenua no reira mai ratou—e ia haapii ia ratou i te mau parau tumu o te evanelia, ia apo mai ratou i te reira e ia ra‘ehia ia ratou te ite no te hanahana o te Faaora.7

I roto i ta tatou mau tautooraa aau haehaa no te faatupu i te autaea‘eraa e no te haapii i te parau mau heheu, te parau nei tatou i te mau nunaa o te ao i te parau ta te peresideni George Albert Smith i tuu mai ma te here :

« Ua haere mai matou eiaha no te iriti ê i te parau e te maitai ta oe e mau nei. Aita matou i haere mai no te imi i te hape i roto ia oe e aore râ, no te faahapa ia oe … A tape‘a noa i te mau maitai atoa i roaa ia oe, e a vaiiho ia matou ia horo‘a’tu ia oe i te tahi atu mau maitai, ia oaoa a‘e oe e ia ineine oe no te tomo i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra ».8

Tei roto tatou i te ohipa faaoraraa varua, te ohipa ani-manihini-raa i te taata ia haere mai i te Mesia, te hopoiraa ia ratou i roto i te mau pape no te bapetizoraa ia tamau â ratou i te haere i mua i ni‘a i te e‘a e arata‘i nei i te ora mure ore. Ua hinaarohia te evanelia a Iesu Mesia i roto i teie ao. O te evanelia ana‘e te rave‘a e ite mai ai to te ao nei i te hau.9

Ei melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia, te imi nei tatou i te haaputu amui mai i te mau parau mau atoa. Te imi nei tatou ia faaaano atu â i te menemene no te here e no te maramarama i rotopu i te taata o teie nei ao. E na reira tatou no te faati‘a i te hau e te oaoa, eiaha i roto i te keresetiano noa, i roto râ i te mau taata atoa …

Te mea i riro na Iosepha [Semita] ei mauihaa no te faati‘a mai, oia ho‘i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, ua riro ïa i teie nei ei haapa‘oraa tei parare na te ao atoa nei, eiaha no te mea noa te itehia ra to’na mau melo na te ao atoa nei, no te mea atoa râ, e o te reira te tumu rahi, e poro‘i tauahi e te farii to te reira, tei niuhia i ni‘a i te fariiraa i te mau parau mau atoa, tei faaho‘i-faahou-hia mai no te pahono i te hinaaro o te mau taata atoa

… Te faatae nei tatou i teie poro‘i here e poro‘i ti‘aturiraa i to te ao atoa nei. A haere mai i te Atua o te mau parau mau atoa, o te tamau noa nei i te paraparau i Ta’na mau tamarii na roto i te mau peropheta. A faaroo i te poro‘i No’na e tamau nei i te tono i Ta’na mau tavini no te poro haere i te evanelia mure ore i te mau fenua, te mau opu, te mau reo e i te mau taata atoa. A haere mai e tamaa i te ‘airaamaa tei tuuhia i mua ia outou e Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. A amui mai ia matou a imi noa ai matou i te pee i te Tia‘i Mamoe Maitai tei horo‘a mai i te reira.10

Hōho’a
Misionare e tuatapapa ra i te parau

« Tei roto tatou i te ohipa no te faaoraraa varua ».

3

Te feia tei ite i te mau haamaitairaa no te Taraehara a Iesu Mesia, e titauraa ta ratou ia faaite atu i to ratou iteraa papû No’na.

E aha te tu‘atiraa no te Taraehara e te ohipa misionare ? I te taime atoa e ite tatou i te mau haamaitairaa no te Taraehara a Iesu Mesia i roto i to tatou oraraa, aita ihoa e rave‘a maoti râ te mana‘ona‘oraa i te maitai o [te tahi atu mau taata].

Ua rahi roa te mau hi‘oraa i roto i te Buka a Moromona o te faahoho‘a nei i teie parau tumu. I te amuraa Lehi i te hotu no te tumu raau, tapa‘o no te fariiraa i te Taraehara, ua parau oia, « I hinaaro ai au ia amu atoa ta’u fetii ra i to te reira » (1 Nephi 8:12). I to Enosa iteraa i to’na faafariuraa e a farii ai oia i te faaoreraa o ta’na mau hara, maoti to’na faaroo ia Iesu Mesia, ua parau oia, « tupu ihora te hinaaro i te ora no to’u ra mau taea‘e, no te ati Nephi » (Enosa 1:9). Ei reira ua pure oia no te ati Lamana, te enemi tuu ore o te ati Nephi. E te vai atoa ra te hi‘oraa o na tamaiti e maha a Mosia—O Amona, Aarona, Omonera e o Himeni—tei farii te faaoreraa o ta ratou mau hara na roto i te Taraehara e ua haere atura e ohipa e rave rahi matahiti i rotopu i te ati Lamana no te faahaere ia ratou i te Mesia. Te parau nei te papaa parau e, aore i ti‘a ia ratou ia pohe te varua o te hoê noa’tu taata (Mosia 28:3).

Te hi‘oraa rahi roa ino ei taata rave fafauraa tei hinaaro ia faaite i te evanelia ia vetahi ê, na te hi‘oraa o Alama Tamaiti e faahoho‘a maitai nei i te reira. Ua hinaaro rii au e tai‘o atu ia outou i to’na iteraa papû …

« … E mai reira e tae roa mai i teiei nei, ua rave au i te ohipa ma te faaea ore, ia faafariu vau i te taata ia tatarahapa ; e ia faatae atu vau ia ratou i te tamataraa i te oaoa rahi ta’u i ite ra ; e ia fanau mai ho‘i ratou i te Atua, e ia faaîhia ho‘i i te Varua Maitai ra » [Alama 36:24 ; hi‘o atoa Alama 36:12–23].

Te hoê tapa‘o rahi no te faafariuraa o te hoê taata, o to’na ïa hinaaro ia faaite i te evanelia ia vetahi ê. E no reira te Fatu i horo‘a ai i te titauraa i te mau melo atoa o te Ekalesia ia riro ei misionare.

A faaroo mai na i te fafauraa ia rave te hoê taata i ni‘a ia’na a bapetizohia ai i roto i te Ekalesia :

« No te mea ua hinaaro outou ia ô i te aua o te Atua, e ia parauhia i to’na ra mau taata, e ua hinaaro outou ia tauturu te tahi i te tahi i te hopoi i ta outou mau hopoi‘a, ia mama te reira ;

« Oia ïa, ua au ia outou ia oto, a oto ai te feia oto ra ; oia ïa, e ia haamahanahanahia ratou i tei au ia haamahanahanahia ra, e ia ti‘a ei ite o te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa ta outou e parahi ra, e ia tae noa’tu i te poheraa, ia faaorahia outou e te Atua, e ia amuihia i roto i to te ti‘a-faahou-raa matamua, ia noaa te ora mure ore ia outou » (Mosia 18:8–9).

Titauhia ia tatou ia ti‘a ei mau ite no te Atua i te mau taime atoa [e] i te mau vahi atoa, e tae roa’tu to tatou poheraa. Te faaapî nei tatou i te reira fafauraa i te taime no te oro‘a mo‘a, a fafau ai tatou i te rave i ni‘a ia tatou i te i‘oa o te Mesia.

Ua riro te taviniraa misionare ei hoê rave‘a faufaa rahi no te rave i to’na i‘oa i ni‘a iho ia tatou. Ua parau te Faaora e, mai te mea ua hinaaro tatou ia rave i ni‘a ia tatou i to’na i‘oa, ma to tatou aau atoa, e piihia tatou ia haere i roto i te ao no te poro i ta’na evanelia i te mau taata atoa (hi‘o PH&PF 18:28) …

Tatou tei farii i te Taraehara, tei raro a‘e tatou i te titauraa ia horo‘a ti‘a i to tatou iteraa papû no to tatou Fatu e Faaora … Mai te huru te piiraa ia faaite i te evanelia ia vetahi ê ei faaiteraa no to tatou here rahi i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra na reira atoa i to tatou Faaora no te mea ta’na i rave no tatou.11

4

Na roto i te tauturu a te Fatu, e ti‘a ai ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i te mau tafifiraa atoa no te faaiteraa i te evanelia.

A marua noa ai te mau patu i Europa Hiti‘a o te râ ra… e i te tahi atoa mau vahi e rave rahi o te ao, papû roa e, e maraa atoa mai te hinaaro tu‘ati no te mau misionare ia rave rahi atu â no te rave faaoti i te faaueraa hanahana ia afa‘i te evanelia i to te ao atoa nei. Ua ineine anei tatou no te faatupu i te reira numera ?

No te pahonoraa i te mau aniraa apî e topa mai nei i ni‘a ia tatou i roto i teie ohipa misionare rahi no te mau mahana hopea nei, peneia‘e e mea titauhia i te tahi o tatou (te u‘i ihoa râ no na mua’tu tei faati‘a a‘ena i te utuafare) ia faaoti e, e haamarua i te mau « patu » ta tatou i faati‘a i roto i to tatou feruriraa.

Ei hi‘oraa, e feruri na tatou i te « patu no te oraraa fana‘o » o te huru e tape‘a nei e rave rahi taata faaipoipo e taata otahi ia haere i te misioni ? Eaha te parau no te « patu pae moni », oia ho‘i te mau tarahu, o te haataupupu nei i te tahi mau melo ia haere, e aore râ « te patu no te mau mootua », e aore râ te « patu no te ea », e aore râ « te patu no te ereraa te ti‘aturi ia’na iho », e aore râ « te patu no te mauruuru ia’na iho », e aore râ « te patu no te ofatiraa ture », e aore râ te mau patu no te mata‘u, no te feaa e no te vai-noa-raa mai te reira ? Te feaa mau ra anei te tahi, i te hoê noa a‘e minuti, e ti‘a ia’na ia tupa‘i haamarua i teie mau patu ia tauturu mai te Fatu ?

E haamaitairaa to tatou i te fanauraahia tatou i teie mau mahana hopea nei, ia hi‘ohia i te tahi atu mau tau tuuraa na mua’tu, no te tauturu ho‘i ia afa‘i i te evanelia i to te ao atoa nei. Aita e piiraa rahi atu â i roto i teie oraraa. Mai te peu te oaoa ra tatou i te tapuni i muri mai i tera mau patu ta tatou iho i faati‘a, o tatou iho nei ïa tera e haapae ra i teie mau haamaitairaa e tae mai ia tatou ahani aita tatou i na reira. Ua faataa mai te Fatu i roto i te hoê heheuraa i teie anotau i teie hinaaro rahi :

« No te mea inaha ua teatea te aua e ua ineine no te tau auhune ; e inaha, o oia o te maoa i te mauhaa ooti ma to’na puai, o oia ia o te haaputuputu mai ia ore oia ia mou, e noaa râ te ora noa i to’na varua » (PH&PF 4:4).

Ei reira te Fatu i te vauvauraa i roto i taua heheuraa nei i te mau titauraa no te mau misionare maitai. No to’na ite hope roa i to tatou mau paruparu e to tatou mau mana‘o tapitapi a ti‘a ai tatou i mua i te uputa aano o te patu ta tatou iho i faati‘a, te haapapû faahou nei oia i ta’na tautururaa hanahana no te upooti‘a i te mau tafifiraa atoa e tae mai araua‘e mai te peu noa’tu e rave tatou i ta tatou tuhaa, e teie ta’na parau fafau iti : « A ani mai, e e farii ïa outou ; a patoto na, e e iritihia mai ïa ia outou » (PH&PF 4:7).

Ia haamaitai mai te Fatu ia tatou ia ore te mau patu o to tatou feruriraa ia haafifi i te tereraa o te haamaitairaa e nehenehe e manii mai i ni‘a ia tatou nei.12

Faahou e faahou â i roto i ta’na tau taviniraa i te tahuti nei, ua tuu noa mai to tatou Fatu i teie piiraa ei ani-manihini-raa e ei opuaraa. Ia Petero e ia Anederea, ua parau te Mesia e, « A pee mai ia’u, e faariro vau ia orua ei ravaai taata » (Mataio 4:19) …

Ua haapii te mau peropheta na mua’tu e, e ti‘a i te taure‘are‘a tamaroa ti‘amâ atoa o te nehenehe, ia tavini i te hoê misioni rave tamau. Te tura‘i faahou nei au i teie parau i teie nei. Te hinaaro-rahi-atoa-hia nei te mau taata faaipoipo paari o te nehenehe, ia tavini ratou i roto i te ‘aua misioni. Ua parau Iesu i ta’na mau pĭpĭ, « Te rahi mau nei te auhune sitona, te iti nei râ te feia e ooti : e teie nei, e pure outou i te Fatu o te ohipa, ia tono â oia i te rave ohipa e ooti » (Luka 10:2).13

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • A feruri maite i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter no ni‘a i te evanelia no te mau taata atoa, tei niuhia i ni‘a i te parau mau e, e mau tamarii tatou paatoa na te Atua (hi‘o i te tufaa 1). Ia faaite atu tatou i te evanela, nahea te reira e tauturu ia tatou ia tape‘a noa i tera mana‘o e, e taea‘e e e tuahine te mau taata atoa no tatou ?

  • E aha ta tatou e apo nei i roto i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter i roto i te tuhaa 2 no ni‘a i te mana‘o o te Metua i te Ao ra i Ta’na mau tamarii ? E aha te ti‘a ia outou ia rave no te here i te mau taata atoa e no te faaite i te evanelia ia ratou ?

  • E aha ta outou e pahono i te uiraa a te peresideni Hunter, « E aha te tu‘atiraa no te Taraehara e te ohipa misionare ? » (A hi‘o i te tuhaa 3). Nahea e ti‘a ai ia outou ia faarahi i to outou hinaaro ia faaite i te evanelia ia vetahi ê ? E aha te mau haamaitairaa i tae mai a faaite ai outou i te evanelia i te tahi atu taata—e aore râ a faaite mai ai te tahi taata i te reira ia outou ?

  • A tuatapapa i te tuhaa 4, ei reira e feruri ai i « te mau patu » e tape‘a nei ia outou ia farii i te mau haamaitairaa no te ohipa misionare. A tauaparau i te mau rave‘a no te upooti‘a i ni‘a i te reira mau fifi.

Te mau papa‘iraa mo‘a

Amosa 9:9 ; 2 Nephi 2:6–8 ; Mosia 28:1–3 ; Alama 26:37 ; PH&PF 18:10–16 ; 58:64 ; 68:8 ; 88:81 ; 90:11 ; 123:12 ; Iosepha Semita—Mataio 1:31

Tauturu haapiiraa

« E nehenehe te Varua Maitai e omuhumuhu no te faaite i te mau hi‘oraa o ta vera mâ e hinaaro nei e faaroo. Ia faaroo outou i te mau muhumuhuraa a te Varua no te faaohipa i te hoê taata tei ore i faaite i to’na hinaaro. E hinaaro paha outou e ui i te hoê piahi o tei ore i anihia ia faaite i to’na mau mana‘o » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Hau A‘e [1999], 63).

Te mau nota

  1. « All Are Alike unto God », Ensign, Tiunu 1979, 74.

  2. « Walls of the Mind », Ensign, Setepa 1990, 9–10.

  3. Hi‘o « Walls of the Mind », 10.

  4. « All Are Alike unto God », 74.

  5. « All Are Alike unto God », 74.

  6. « The Gospel—A Global Faith », Ensign, Novema 1991, 18–19.

  7. « All Are Alike unto God », 72-74.

  8. « The Gospel—A Global Faith », 19 ; e itehia te faahitiraa a George Albert Smith i roto i Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : George Albert Smith (2011), 164.

  9. « Follow the Son of God », Ensign, Novema 1994, 88.

  10. « Come to the God of All Truth », Ensign, Setepa 1994, 73.

  11. « The Atonement of Jesus Christ » (a‘oraa tei horo‘ahia i te haapiipiiraa na te mau peresideni misioni, 24 no tiunu 1988), 4-7, Fare vairaa buka aamu a te Ekalesia, Salt Lake City ; hi‘o atoa The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 248-49.

  12. « Walls of the Mind », 10.

  13. « Follow the Son of God », 88