Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 1 : Te Haapiiraa na roto i te Faaroo


Pene 1

Te Haapiiraa na roto i te Faaroo

« Te mau taea‘e e te mau tuahine, e tamau noa â tatou i te rave i te ohipa i roto i te i‘oa o te Fatu to tatou Atua ; i te haaputuputuraa i te paari e te maramarama i te mau mahana atoa, ia riro te mau mea atoa o te tupu mai ei maitai no tatou ».

No roto mai i te oraraa o Lorenzo Snow

Aita ana‘e te tamaiti o Lorenzo Snow e rave ra i ta’na mau ohipa i roto i te faaapu a te utuafare, te tai‘o ra ïa oia ma te taponi—« i ta’na buka », ia au i te parauraa a te mau melo o to’na utuafare. Mai ta to’na tuahine Eliza i parau, e « piahi oia, i te fare e i te fare haapiiraa atoa ».1 Ua tupu noa to’na here i te rahi no te haapii a paari noa’i oia. Oia mau, ua parau oia e, te haapiiraa o te « feti‘a arata‘i » ïa i to’na apîraa.2 I muri a‘e i to’na haereraa’tu i te mau fare haapiiraa a te hau, ua haere atu oia i te Fare Haapiiraa Teitei no Oberlin, te hoê fare haapiiraa e ere na te hau i te tufaa fenua no Ohio, i te matahiti 1835. I te matahiti 1836, hou oia a riro ai ei melo no te Ekalesia, ua farii oia i te aniraa a Eliza ia haere atu i Ketelani, Ohio, i reira oia i te haapiiraa i te reo Hebera i roto i te hoê piha haapiiraa e tei roto atoa ho‘i te peropheta Iosepha Semita e e rave rahi o te mau Aposetolo.

I muri a‘e i to’na bapetizoraahia e to’na haamauraahia, ua faahaere oia i to’na anaanatae i ni‘a i te « haapiiraa no te Varua »3 hau atu i ni‘a i te mau « buka haapiiraa ».4 I roto i teie nei titauraa, aita roa i mo‘ehia ia’na to’na hiaai no te haapiiraa. Ei hi‘oraa, i te 80raa o to’na matahiti e a tavini ai oia ei Peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, ua ti‘a’tu oia i mua i te Feia Mo‘a i te amuiraa rahi no te Ava‘e Atopa 1894. Teie ta’na i parau no ni‘a i te mau a‘oraa ta to’na mau taea‘e apî i horo‘a na mua’tu i taua mahana ra, « Ua tuuhia mai te tahi mau mana‘o aita roa’tu vau i mana‘o noa a‘e na mua’tu, e e mea maitai roa te reira ».5 E ono matahiti i muri mai, a riro ai oia ei Peresideni no te Ekalesia, ua tae atu oia i te hoê amuiraa tei faaterehia e te pŭpŭ no te Haapiiraa Sabati. I muri a‘e i to’na faarooraa i te tahi mau taata i te a‘oraa, i te pae hopea ua ti‘a’tu oia i te purupiti. Ua haamata oia i ta’na a‘oraa ma te parau e : « Ua oaoa e ua maere roa vau i te mea ta’u i ite e i faaroo … E nehenehe ia’u ia parau e, ua haapiihia vau ; e mai te mea ua nehenehe ia’u, te hoê taata va‘u-ahuru-ma-ono matahiti, i te haapiihia, aita ïa vau i ite i te tumu no te aha eita te mau taata paari e nehenehe e fana‘o i te oaoa ia haere atu i ta outou mau apooraa ».6 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 1 i te api 49.]

Te mau haapiiraa a Lorenzo Snow

E titau te haapiiraa i te faaroo, te itoito, e te tape‘a-maite-raa.

I roto i teie faanahoraa no te haapa‘oraa faaroo ta outou e ta’u i farii te vai ra te tahi mea faahiahia e te hanahana, e te tahi mea apî no te haapii mai i te mau mahana atoa, te tahi mea faufaa rahi roa. E ere te reira i te hoê noa haamaitairaa no tatou e mea titauhia râ e, ia farii tatou i teie mau mea e ia haaputuputu i teie mau mana‘o apî.7

Te fâ rahi o te Haapa‘oraa Momoni, o te haamaitairaa ïa i te pae feruriraa, i te pae tino, i te pae morare e i te pae varua. Eita te hoê noa afa haapiiraa e nava‘i no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.8

E mea maitai ia ora maoro i ni‘a i te fenua nei e ia noaa te aravihi e te ite e titauhia : no te mea ua parau te Fatu ia tatou e, te mau parau tumu no te ite o te noaa mai ia tatou i roto i teie oraraa nei e ti‘a ïa te reira e o tatou atoa i roto i te ti‘a-faahou-raa, e mai te mea e hau a‘e to te hoê taata noaaraa i te ite e i te maramarama i roto i teie oraraa nei e maitai a‘e oia i roto i te ao e tae mai ra [a hi‘o PH&PF 130:18–19].9

Te vai nei te tahi mau taata o te ore e haapii nei, e o te ore e haere vitiviti nei i mua mai te au i to ratou puai, no te mea aita to ratou mau mata e to ratou mau aau i ni‘a i te Atua ; aore roa ratou e faaite nei, aore atoa ho‘i ratou i farii i taua ite ra o ta ratou ho‘i e nehenehe e farii ; te ere rahi nei ratou i te mau mea tei nehenehe ia ratou i te farii. E ti‘a ia tatou ia noaa te ite hou a noaa’i te oaoa mure ore ; e ti‘a ia tatou ia ite maitai i te mau mea a te Atua.

Noa’tu i teie nei te haapa‘o ore nei paha tatou i te haamaitai a‘e â i to tatou taime, i te faananea i to tatou mau aravihi i te pae feruriraa, e titauhia râ tatou ia tae i te tahi taime ia haamaitai i te reira. E rave rahi te ohipa ta tatou e ti‘a ia rave, e ia ore tatou e haapii i teie mahana, e rave rahi ïa te mau mea ta tatou e ti‘a ia haapii ananahi.10

E ti‘a ia faaohipahia te feruriraa, ia faa‘u‘anahia taua mau taleni ra ta te Atua i horo‘a mai ia tatou ; ia faaohipahia te reira e ti‘a’i. I reira, ma te turamahia e te horo‘araa e te mana o te Varua Maitai, e noaa mai ïa ia tatou taua mau mana‘o ra e taua maramarama ra e taua mau haamaitairaa ra tei titauhia no te faaineine ia tatou no te tau i mua, no te mau mea e tupu mai.

E faaohipa-atoa-hia teie tumu parau i roto i ta tatou mau ohipa atoa e tu‘ati atu i te mau mea a te Atua. E ti‘a ia tatou ia haapuai ia tatou iho … E mea faufaa ore ïa ia faaea-ohipa-ore noa tatou ; mai te mea e faaea noa tatou, aore ïa e ohipa e oti i te ravehia. Te mau parau tumu atoa o te heheuhia mai te ra‘i mai, no to tatou ïa maitai, no to tatou ïa oraraa, no to tatou ïa faaoraraa e no to tatou ïa oaoa.11

Te mana‘o nei paha tatou e e ere i te mea titauhia ia faaitoito tatou ia tatou iho i te imi eaha râ ta te Atua e titau nei ia tatou ; oia ho‘i, ia ma‘imi i te mau parau tumu ta te Atua i heheu mai, i ni‘a ho‘i i te reira mau parau tumu e nehenehe ai ia tatou ia farii i te mau haamaitairaa faufaa rahi. Te vai nei te mau parau tumu tei heheuhia ma te papû e te maramarama maitai, tei faataahia no te faateitei i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e no te paruru ia ratou i te pe‘ape‘a e te hamani-ino-raa rahi, e no to tatou oreraa e tape‘a maite i ta tatou tufaa no te haapiiraa e no te haapa‘oraa i te reira, i ere ai tatou i te farii i te mau haamaitairaa tei tu‘atihia’tu i ni‘a i te haapa‘oraa i te reira.12

Te mau taea‘e e te mau tuahine, e tamau noa â tatou i te rave i te ohipa i roto i te i‘oa o te Fatu to tatou Atua ; te haaputuputuraa i te paari e te maramarama i te mau mahana atoa, e te mau mea atoa e tupu mai e horo‘a mai ïa i te maitai ia tatou e e faarahi ïa i to tatou faaroo e to tatou maramarama.13 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 2 i te api 49.]

E mea ti‘a ia tatou ia haapa‘o maitai roa i te haapiiraa o te Varua.

Te vai nei te hoê huru haapiiraa e ti‘a ia tatou paatoa ia haapa‘o maitai roa, e e ti‘a ho‘i i te taatoaraa ia tomo atu—o te haapiiraa ïa o te Varua.14

Te hoê iteraa varua iti o te hoê ïa ohipa tei hau atu i te faahiahia i te mau mana‘o e te mau iteraa noa, aore râ te mau mărôraa fifi ; e mea faufaa rahi roa e e mea tau‘a-rahi-roa-hia te hoê iteraa varua iti.15

Eita e ti‘a ia tatou ia tau‘a ore i te haamaitai i to tatou oraraa varua a imi ai tatou i te tao‘a no te ao nei. E hopoi‘a na tatou ia rave i te mau tutavaraa atoa no te faahaere ia tatou iho i mua i roto i te mau parau tumu no te maramarama e te ite, e no te faarahi atoa na piha‘iho ia tatou i te mau haamaitairaa e te mau mea maitai pae tino no teie oraraa nei.16

Mai te mea e haapa‘o noa tatou i te hoê noa pae, ma te haapa‘o rahi i te titauraa i te mau mea no te fenua nei, e ia tau‘a ore i te maitai pae varua, e ere ïa tatou i te mau taata tiaau paari.17 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 3 i te api 49.]

E fana‘o tatou na roto i te faaroo-faahou-noa-raa i te mau parau tumu no te evanelia.

Ua faaroo outou i te [tahi mau parau tumu] e rave rahi paha hanere taime, e e au ra e ti‘a i teie nei mau mea ia haapii faahou e faahouhia ia tatou. Oia’toa, o te tahi mea o ta’u i ite i roto i te tai‘oraa i te Buka no Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau. I te mau taime atoa e tai‘o vau i te hoê heheuraa i roto i taua buka ra e noaa ïa ia’u te tahi mana‘o apî, noa’tu e ua tai‘o vau i taua iho heheuraa ra e rave rahi mau taime. Te mana‘o nei au e mai te reira atoa te ohipa ta outou i ite ; mai te mea e eita, e mea taa ê roa ïa te reira i to’u nei.18

E au ïa tatou mai te tamarii e haapii ra i te piapa. E parau te orometua haapii i te tamarii, « Teie te reta a ; e tamata anei oe i te haamana‘o i te reira ? » E pahono mai te tamarii, « E, e tamata ïa vau i te haamana‘o i te reira ». E haere atu te orometua haapii i te reta i muri mai, ma te parau e, « Teie reta o te b; ïa e hi‘o anei oe i te reira ma te tamata i te haamana‘o i te reira ? » « E », parau mai ra te tamarii. I reira e ho‘i atu te orometua haapii i te reta a. « Eaha teie reta ? » Ua mo‘ehia te reira i te tamarii. E parau faahou â te orometua haapii i te tamarii e a, te reira e e ho‘i atu oia i te reta b, e e ite oia e ua mo‘e-atoa-hia te reira i te tamarii, e e ti‘a ïa ia’na ia haapii faahou i te reta b. E taime po‘ipo‘i ïa teie. I te taime avatea e pii e e ui-faahou-hia te tamarii, e e ite faahou â te orometua haapii e ua mo‘ehia te mau reta i te tamarii e e ti‘a ia’na ia haapii faahou. E no reira e ti‘a ia na ni‘a-noa-hia te haapiiraa, e tae roa ïa e ahani e aita to te orometua haapii e iteraa eaha ra ïa te tupu mai, e mea papû roa ïa e e paruparu to’na mana‘o. Mai te reira atoa ïa te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Noa’tu e rohirohi paha tatou i te faaroo-faahou-noa-raa i te mau mea, e mea ti‘a ïa ia na reirahia ia nehenehe ho‘i ia tatou ia haapii papû mai i te reira. E ti‘a ia tatou ia haapii mai i te reira. Ua ite au e e haapii mai te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te pae hopea i te taatoaraa o te mau ture e te mau faaueraa a te Atua, e i te haapa‘o maitai i te reira. Aita râ tatou i tapae atura i taua vahi ra.19 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 4 i te api 49.]

Ia putuputu ana‘e tatou no te haapii i te evanelia, e titau te orometua haapii e te piahi i te arata‘iraa a te Varua.

Ia ti‘a ana‘e mai te [hoê orometua haapii] i mua i te taata e ti‘a ïa ia’na ia na reira ma te ite e te ti‘a nei oia i mua ia ratou ma te opuaraa ia faaite i te ite, ia nehenehe ia ratou ia farii i te parau mau i roto i to ratou mau varua e ia faati‘ahia ratou i roto i te parau-ti‘a na roto i te fariiraa i te tahi atu â maramarama, ma te haereraa i mua i roto i ta ratou haapiiraa i te mau parau tumu no te mo‘araa.

Eita teie ohipa e nehenehe e tupu, maori râ na roto i te faaohiparaa i te feruriraa, na roto i te hoê faaroo puai e na roto i te imiraa ma to’na aau atoa i te Varua o te Fatu to tatou Atua. Mai te reira atoa i te feia e faaroo nei ; ia ore ana‘e e haapa‘o-taa-ê-hia te mau mea ta te feia a‘o e titau i tera taime e tera taime i te nunaa mai teie atu purupiti, e ia ore ana‘e te mau taata e haa i roto i to ratou feruriraa ma to ratou mana‘o atoa e ma to ratou puai atoa i roto i ta ratou mau pure i mua i te Fatu, eita ïa ratou e farii i taua maitai ra e e fana‘o no ratou iho i te mea tei ti‘a ho‘i ia ratou i te farii.20

Te mea ta’u e hinaaro i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i roto i teie amuiraa, a ti‘a mai ai te mau Peresibutero no te a‘o ia tatou, ia faaohipahia ïa to tatou faaroo e ta tatou mau pure no te taata a‘o tata‘itahi, ia nehenehe ho‘i ia’na ia parau i taua mau mea ra, e ia noaa ho‘i ia tatou te varua no te farii i taua mau mea ra o te riro ho‘i ei maitai no te taatoaraa. E haamaitairaa taa ê e e hopoi‘a ho‘i teie na tatou. Aita tatou i haere noa mai i ŏ nei e aita e tumu ; ua haere mai tatou i teie amuiraa ma te ti‘aturi i te farii i te tahi mea o te haamaitai ia tatou.21

E ti‘a ia outou ia ani i te Fatu ia vaiiho i te [feia a‘o] ia parau i te tahi mea ta outou e hinaaro i te faaroo, ia parau mai ratou i te tahi mea ia outou o te riro ei maitai no outou. Mai te mea te vai ra to outou hinaaro ia ite i te tahi mau mea aita outou e maramarama ra, a pure ia nehenehe ia [ratou] ia parau i te tahi mea o te haamaramarama i to outou feruriraa no ni‘a i te mea o te haape‘ape‘a ra ia outou, e e farii ïa tatou i te hoê Amuiraa faahiahia e te hanahana, te hoê amuiraa hau atu i te maitai i te mau amuiraa atoa tei tupu na mua’tu. E mea maere paha te reira, e au ra ua riro ta tatou Amuiraa i hope a‘enei ei amuiraa maitai roa a‘e, ia riro ïa teie mai te reira te huru e ; e o outou te mau taea‘e e te mau tuahine, a faatae ti‘a’tu to outou mau aau i te Fatu ra e a faaohipa i te faaroo a paraparau mai ai to tatou mau taea‘e ia outou. Eita ïa tatou e tatarahapa, e eita ïa outou e ho‘i i te fare, eita ïa outou e haere i rapae i teie Amuiraa, ma te ore e ite e ua haamaitai-rahi-hia mau outou.22

Te mana‘o nei au e e rave rahi mau taata i mua ia’u i teie mahana tei haere atea mai no te farerei ia matou i roto i teie amuiraa rahi ; e ua faaûru-paatoa-hia ratou ia haaputuputu mai i ŏ nei na roto i te mau mana‘o mâ—e te hoê hinaaro ia haamaitai ia ratou iho i roto i te mau mea e hinaarohia no ratou i roto i te basileia o te Atua. Ia ore tatou e tatarahapa i te haereraa mai, e mea titauhia ïa e ia faaineine tatou i to tatou mau aau ia farii e ia fana‘o i te mau mana‘o tauturu o te horo‘ahia mai e te feia a‘o i roto i te tereraa o te Amuiraa, o te nehenehe e faaûruhia mai e te Varua o te Fatu. Ua mana‘o vau, e te mana‘o noa nei â vau e, eita to tatou haereraa i mua e noaa na roto noa mai ana‘e i te taata a‘o na roto atoa mai râ ia tatou iho.23

Ia putuputu ana‘e mai tatou… ua riro ïa te reira ei haamaitairaa taa ê no tatou ia farii i te arata‘iraa na roto mai i taua mau taata ra o te a‘o mai ia tatou, e mai te mea aita tatou e farii, i te rahiraa o te taime no tatou iho ïa te hape.24

Ua ite au i teie huru i roto i te taata ta’u i faariro ei paruparu. E amui mai, te tahi o ratou, no te mea ua au ratou i te huru a‘oraa a to ratou taata a‘o, no te faahiahia i te huru e a‘o mai ai te taata a‘o ia ratou, aore râ e amui mai ratou no te hi‘o mata’tu i te taata a‘o aore râ no te hi‘opo‘a i to’na huru taata… eiaha râ no te farii i te mau arata‘iraa o te haamaitai ia ratou e o te haapuai ia ratou i roto i te parau-ti‘a…

Mai te mea eita tatou e faaohipa i taua mau ite ra tei horo‘ahia mai ia tatou e aita tatou i farii i te Varua o te Fatu, e mea iti ïa te haamaramaramaraa o te fariihia no ô mai i te feia a‘o ra, noa’tu e e mea faufaa rahi roa te mau mana‘o o te faaitehia mai. Noa’tu paha aita te mau mana‘o i hohora-papû-maitai-hia mai, mai te mea râ e faaitoito rahi mai te mau taata ia ratou iho… eita ïa e maoro roa e haapii mai ratou e e ore roa ratou e haere i rapae mai roto mai i te hoê amuiraa e aita to ratou mau feruriraa i haamaitaihia e te feia a‘o.25

E ere noa na te mau a‘oraa roa e horo‘a i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te maitai rahi ; tera râ i roto i te mau a‘oraa huru rau te horo‘ahia mai e nehenehe ta tatou e haru mai i te tahi mana‘o, aore râ e nehenehe i te tahi parau tumu e haamaramarama i to tatou ite o te riro ei mea faufaa rahi no tatou i muri mai.26

Ua haaputuputu mai tatou no te haamori i te Atua e no te faatere i te ohipa e titauhia no te faahaereraa i te parau no te parau mau i ni‘a i te fenua nei. Te huru o te mau arata‘iraa tei te huru ïa o te huru o to tatou mau feruriraa. E ti‘a ia tatou ia haapae i ta tatou mau ohipa pae tino e ia horo‘a i te taatoaraa o to tatou tau‘araa i te tumu no teie Amuiraa.27

Te ti‘aturi rahi nei tatou i ni‘a i te Fatu no te haamaramaramaraa ia tatou e no to tatou ite pae varua—te ti‘aturi rahi nei tatou—i ni‘a i te Fatu. E mai te au i te huru o to tatou faaohiparaa i to tatou faaroo e farii ai ïa tatou i te haamaramaramaraa o te faaitehia mai na roto i te mau tavini a te Fatu … Te paraparau mai nei oia ia tatou, na roto i ta’na mau tavini, a a‘o mai ai ratou ia tatou i roto i teie mau huru amuiraa ia haaputuputu ana‘e mai tatou no te haamori i to tatou Atua.28 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 5 i te api 49.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tautururaa, a hi‘o i te mau api vi–xi.

  1. A hi‘o faahou i te mau api 41–42, o te faaite mai i te tahi o te mau tutavaraa a te peresideni Snow i roto i to’na oraraa taatoa no te haapii mai. Eaha te mea e arata‘i i te hoê taata ia tamau noa i te haapii i te roaraa o to’na oraraa ? A feruri na i ta outou iho huru raveraa no te haapii, e a feruri i te mau rave‘a e nehenehe ai ia outou ia tamau i te haapii i roto i te roaraa o to outou oraraa.

  2. A tuatapapa i te a‘o a te peresideni Snow no ni‘a i te faaitoitoraa e te tape‘a-maite-raa e tae noa’tu i te hopea i roto i te haapiiraa i te evanelia (te mau api 42–44). Nahea ta outou iho huru haapiiraa e taui ai ia faaitoito mau ana‘e outou ia outou iho ? Nahea tatou e nehenehe ai e tauturu i te mau tamarii e te feia apî ia faaitoito mau ia ratou iho ia haapii ?

  3. Ua faaitoito te peresideni Snow i te Feia Mo‘a ia tamau noa i « te haapiiraa o te Varua » (api 44). Eaha te auraa teie parau no outou ? Eaha te nehenehe e tupu mai ia faatumu-rahi-hia ta tatou haapiiraa i ni‘a i te mau tao‘a o te ao nei ?

  4. Nahea te hoho‘a o te hoê tamarii e haapii ra i te piapa (te mau api 45–46) e tu‘ati ai i ta tatou mau tautooraa ia haapii i te evanelia ? Mai ta outou i tuatapapa i te mau parau a te mau peropheta tahito e no te anotau hopea nei, eaha ïa te mau parau tumu ta outou i ite o tei faahiti-tamau-hia ?

  5. Eaha te mau rave‘a e nehenehe ai ia tatou ia faaineine i to tatou mau aau no te haapii mai i roto i te mau piha e te mau rururaa a te Ekalesia ? Nahea tatou ia faaitoito ia tatou iho ia haapii mai, ia faaroo ana‘e tatou i te hoê a‘oraa i roto i te hoê pureraa oro‘a aore râ te hoê amuiraa ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 46–48.)

Te mau Papa‘iraa Mo‘a e tu‘ati : 2 Nephi 9:28–29 ; 28:30 ; Mosia 2:9 ; PH&PF 50:13–22 ; 88:118, 122 ; 136:32–33

Tauturu haapiiraa : « No te tauturu ia tatou ia haapii i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau parau a te mau peropheta no te anotau hopea nei, ua nene‘i te Ekalesia i te mau buka haapiiraa e i te tahi atu mau materia. Aita e titauhia te mau mana‘o e rave rahi e aore râ, te tahi atu materia faahororaa » (Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e : Hoê Rave‘a Tauturu no te Haapiiraa Evanelia [1999], 52).

Te mau nota

  1. Eliza R. Snow Smith, Biography and Family Record of Lorenzo Snow (1884), 3.

  2. I roto Aamu e te Buka Utuafare a Lorenzo Snow, 28.

  3. Deseret News: Semi-Weekly, 31 no mati 1868, 2.

  4. I roto Aamu e te Buka Utuafare a Lorenzo Snow, 28.

  5. « Glory Awaiting the Saints », Deseret Semi-Weekly News, 30 no atopa 1894, 1.

  6. « Tuhaa ahuru », Juvenile Instructor, Eperera 1901, 214–15.

  7. I roto i te Conference Report, Eperera 1898, 13.

  8. « ‘Mormonism’ by Its Head », The Land of Sunshine, Atopa 1901, 257.

  9. I roto « Old Folks Are at Saltair Today », Deseret Evening News, 2 no tiurai 1901, 1 ; poro‘i faaineinehia e Lorenzo Snow e i tai‘ohia e ta’na tamaiti o LeRoi.

  10. Deseret News, 21 no atopa 1857, 259.

  11. Deseret News, 28 no tenuare 1857, 371.

  12. Deseret News: Semi-Weekly, 16 no tiurai 1878, 1

  13. Deseret News: Semi-Weekly, 7 no titema 1869, 7.

  14. Deseret News: Semi-Weekly, 31 no mati 1868, 2.

  15. Deseret News, 22 no novema 1882, 690.

  16. Deseret News, 19 no tiurai 1865, 330.

  17. Deseret News, 19 no tiurai 1865, 330.

  18. Deseret Semi-Weekly News, 30 no mati 1897, 1.

  19. Deseret Semi-Weekly News, 28 no tiurai 1899, 10; amuihia’tu te faaoparaa.

  20. Deseret News, 28 no tenuare 1857, 371.

  21. I roto i te Conference Report, Atopa 1899, 2.

  22. I roto i te Conference Report, Atopa 1900, 5.

  23. I roto i te Conference Report, Atopa 1898, 1–2.

  24. I roto i te Conference Report, Eperera 1898, 61.

  25. Deseret News, 28 no tenuare, 1857, 371.

  26. I roto i te Conference Report, Eperera 1899, 2.

  27. Deseret News, 11 no eperera 1888, 200; no roto mai i te hoê faaauraa no te hoê a‘oraa ta Lorenzo Snow i horo‘a i te amuiraa rahi no te ava‘e Eperera 1888.

  28. Salt Lake Daily Herald, 11 no atopa 1887, 2.

I roto i te roaraa o to’na oraraa, ua tutava te peresideni Lorenzo Snow i te haapiiraa « na roto i te haapii e na roto atoa i te faaroo » (PH&PF 88:118).

E ti‘a ia tatou ia « faaineine i to tatou mau aau no te farii e no te fana‘o » i te mau parau poro‘i o te horo‘ahia mai i roto i te amuiraa rahi e te tahi atu mau rururaa.

E ti‘a i « te haapiiraa o te varua » ia « haapa‘o-maitai-roa-hia » e tatou.