Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 19 : Te Ohipa Misionare : « Ia Nae‘ahia te Aau o te mau Taata Atoa »


Pene 19

Te Ohipa Misionare : « Ia Nae‘ahia te Aau o te mau Taata Atoa »

« Te vai nei te hoê rave‘a e nae‘ahia ai te aau o te mau taata atoa, e e ohipa ïa te reira na outou i te imi i te e‘a e tae atu ai i te aau o te mau taata ta outou e tavini ra ».

No roto mai i te oraraa o Lorenzo Snow

Ua bapetizohia o Lorenzo Snow i Ketelani, Ohio, i reira to’na haapiiraa mai i te reo Hebera i roto i te hoê piha haapiiraa e te peropheta Iosepha Semita e te tahi atu feia faatere no te Ekalesia. Ua ti‘aturi oia i te hoê mahana e titau i te hoê haapiiraa i roto i te reo Heleni e Latino i te hoê fare haapiiraa teitei i te tufaa hitiaa-o-te-râ o te Fenua Marite.1 Are‘a râ a haa‘i oia no taua fâ ra, ua haamata oia i te ite i te hoê hutiraa i te tahi ê atu opuaraa. Ua haamana‘o oia i muri mai :

« Ua farii au i [te mau parau mau no te evanelia] ma te aau tae, e ua faaoti au eiaha e faaea i reira … Ua haamata vau i te haape‘ape‘a rii i to’u feruriraa mai te mea e i muri a‘e i to’u fariiraa i teie ite faahiahia, e mea tano anei ia’u ia faaea noa ma te faaite ore i to’u iteraa papû no ni‘a i te reira. Te ho‘i mai nei te feia apî tane tei tonohia i te mau misioni i te fare e te faaite nei ratou i te mau haamaitairaa ta ratou i farii… e ua haamata vau i te feruri e, eiaha e faaineine ia’u iho no te hoê fare haapiiraa teitei i te hitiaa-o-te-râ, ua ti‘a râ ia’u ia haamata i te faaite i to’u iteraa papû no te iteraa ta te Fatu i horo‘a mai ia’u. Aita atoa vau i taua taime ra i hinaaro i te vaiiho i to’u mau hinaaro no te hoê haapiiraa, no te mea ua vai noa te reira i roto i to’u feruriraa mea maoro i teie nei, e ua noaa ia’u i taua taime ra te taime e te rave‘a no te faaotiraa i te reira.

Ma te mana‘o tapitapi, ua ani oia i te hoê hoa ti‘aturihia i te tahi mana‘o tauturu : « Ua parau vau ia’na i te mea ta’u i hinaaro, e ua parau mai oia, ‘E te taea‘e Snow, eita vau e horo‘a i te tahi ê atu taata i teie huru mana‘o tauturu mai ta’u e mana‘o nei i te horo‘a’tu ia oe, i roto i teie huru oraraa to oe. Ahani e o vau oe, e pee ïa vau i ta’u mau opuaraa no te titau i te hoê haapiiraa’. Tera ihoâ te mea ta’u i hinaaro ia’na ia parau, e ua au vau i te reira. Ua oaoa vau no te tahi taime ; tera râ i te tau to‘eto‘e, i to’u faarooraa i teie mau Peresibutero apî i te faaiteraa i to ratou manuïaraa i te pororaa i te Evanelia, ua haamata vau i te feruri â no ni‘a i te reira. Ua horo‘a mai te Fatu ia’u i te hoê iteraa e e haere mai Oia i ni‘a i te fenua nei, e te vai ra te hoê faaineineraa e ti‘a ia ravehia : Ua horo‘a mai Oia ia’u i te mau mea atoa ta’u i ani, e hau atu â; no te mea te bapetizoraa e to’u fariiraa i te Varua Maitai e te ite mau tei horo‘ahia mai ia’u e mea mau ïa e e mea papû a‘e ïa i to’u utuhiraahia i roto i te pape to‘eto‘e, e ua ite au e te vai nei te hoê hopoi‘a tei tuuhia i ni‘a iho ia’u. No reira ua tapiri au i ta’u mau buka [e] e ua vaiiho atu i ta’u reo Latino e Heleni i te hiti ».2

I muri a‘e i te raveraa i teie faaotiraa, ua tavini o Lorenzo Snow i te hoê misioni i te tufaa fenua no Ohio i te matahiti 1837. I muri a‘e ua tavini oia i te tahi atu mau misioni—a tahi i te mau tufaa fenua no Missouri, Illinois, Kentucky, e Ohio e i muri iho i te Fenua Peretane, Italia, te mau Taa Motu no Hawaii, te tufaa apato‘erau tooa o te râ no te Fenua Marite e te tufaa fenua no Wyoming. I te Fenua Peretane, ua papa‘i oia i te hoê rata i to’na metua vahine fetii, no te faaite i te tumu i hinaaro ai oia i te faaru‘e i te fare e i te tavini ei misionare : « Ia mana‘ohia e tei ô nei au i te area e 6.400 e 8.000 kilometera te atearaa i te fare o to’u tamariiraa e i to’u mau hoa atoa e tupu ihoâ te uiraa e, No te aha ho‘i au i haere mai ai i ŏ nei ? … Tei ŏ nei au no te mea ua parau mai te Atua, e ua faati‘a Oia i te hoê Peropheta, e na roto ia’na Oia i faaho‘i mai ai Oia i te îraa o te Evanelia mure ore, e te mau horo‘araa, te mau mana, te mau oro‘a, e te mau haamaitairaa atoa ; e te hoê poro‘i i te mau nunaa atoa, ‘A tatarahapa, te fatata mai nei ho‘i te basileia o te ao.’ Na roto i te arata‘iraa a te Atua, ua piihia vau ei ti‘a, no te afa‘i i teie poro‘i i to te mau fenua o te ao nei, e ua ite au e e hopoi‘a rahi teie i ni‘a ia’u e eita ho‘i e nehenehe ia’u ia rave ma te tauturu-ore-hia e te Mana Hope ».3

Ua mauruuru noa te peresideni Snow no te faaotiraa ta’na i rave ia tavini i te Fatu ei misionare. I te ava‘e no tetepa 1901, i te 87raa o to’na matahiti, ua parau oia, « E oaoa to’u e tae noa mai i teie nei ia haamana‘o vau i te mau mahana o ta’u mau ohipa misionare. Ua riro te mau mana‘o ta teie mau ohipa taa ê i faatupu ei tufaa faufaa rahi no to’u iho oraraa ».4 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 1 i te api 263.]

Te mau haapiiraa a Lorenzo Snow

No te mea ua farii tatou i te îraa o te evanelia, e hinaaro tatou ia tauturu ia vetahi ê ia oaoa i roto i te hoê â mau haamaitairaa.

Ia farii ana‘e te hoê taata i te ite, e tura‘ihia oia ia faaite i te reira i te tahi atu mau taataa ; ia oaoa ana‘e te hoê taata, e haapii te varua e haati ra ia’na ia tutava i te faaoaoa ia vetahi ê … Te vai ra anei te hoê rave‘a e oaoa ai te hoê taata tei ore i ite i te evanelia a te Mesia ? … Noa’tu i roto i te ao nei te tamata nei [te mau taata] ia faaoaoa ia ratou iho, aita â ratou i manuïa i roto i te mea ta ratou e tutava nei i te rave. Eita e nehenehe ia ratou ia oaoa, maori râ na roto i te hoê rave‘a, oia ho‘i te ti‘aturi-mau-raa i te îraa o te evanelia, o te haapii nei ho‘i ia tatou e eiaha e tia‘i ia tae tatou i te ora mure e haamata ai i te faaoaoa ia tatou, te haapii mai nei râ te evanelia ia tatou ia tutava i ŏ nei i te horo‘a ia tatou iho e i te feia e haati nei ia tatou te oaoa i roto i te mau haamaitairaa a te Mana Hope.

No reira e ti‘a i te reira ia riro ei fâ e e opuaraa na tatou : ia haapii i te faaohipa maitai ia tatou ; ia riro ei mau faaora no to tatou taata tupu ; ia haapii e nahea i te faaora ia ratou ; ia faaite atu ia ratou i te hoê iteraa no te mau parau tumu e titauhia no te faateitei ia ratou i te hoê â faito maramarama e to tatou iho.5

A haere e a faahoa i te mau taata e haati ra ia outou ; e aore râ a ma‘iti i te hoê taata e a tamata i te faaûru i to’na mau mana‘o, to’na faaroo, te huru o to’na oraraa e to’na feruriraa e a tamata i te haamaramarama ia ratou mai te mea e feia hara ratou, a tutava i te faaora ia ratou i ta ratou mau hara, e a iriti mai ia ratou i te faatîtîraa e ia tuu atu ia ratou i te hoê vahi i reira ratou e oaoa ai i te maramarama e te ti‘amâraa ta outou e fana‘o nei, no te mea e na roto i teie rave‘a e nehenehe ai ia outou ia rave i te maitai na roto i te ite ta te Fatu i horo‘a ia outou.6 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te api 263.]

Ua ineine te mau misionare i te faatusia ia ratou no te tauturu ia vetahi ê ia ite i te parau mau.

Aita i maoro roa to te Feia Mo‘a faaea-maitai-raa i roto i teie mau afaa [ i Utah] ua fariu faahou te mau tavini a te Fatu i to ratou mana‘o i ni‘a i te ohipa misionare rahi tei tuuhia mai i ni‘a i te Ekalesia.

Tei roto matou i te vĕvĕ e te aro ra matou ia nehenehe i te fenua e faaeahia, aita râ i nehenehe ia matou ia tau‘a ore i ta matou titauraa ia poro i te Evanelia na te ara ; no te mea ua horo‘a mai te Fatu i te faaueraa e ti‘a ia porohia te reira na te ao taatoa nei. O te hoê ïa o te mau tapa‘o haapapûraa no te hanahana o teie ohipa e i roto i te mau ti‘avaruraa e te mau hamani-ino-raa ua imi te Feia Mo‘a i te haapa‘o itoito i teie faaueraa a te Fatu.

I te amuiraa rahi a te Ekalesia tei tupu i te ava‘e Atopa 1849—e piti noa matahiti i muri a‘e i to te mau pionie tomoraa’tu i te afaa [no Roto Miti]—e rave rahi te mau Peresibutero tei piihia no te iriti i te mau misioni i te mau tufaa huru rau o te fenua nei. E maha o te Tino ahuru ma Piti Aposetolo tei faataahia no te arata‘i. Ua piihia te Aposetolo Erastus Snow ia haere i te fenua Scandinavia, te Aposetolo John Taylor i te fenua Farani, e o vau iho nei i te fenua Italia, e te Aposetolo Franklin D. Richards i te fenua Peretane, i reira ua haamau-a‘ena-hia te hoê misioni. I vai na matou i roto i te mau huru oraraa vĕvĕ roa, e to matou mau utuafare tei fatata i roto i te moni ore, ua riro ïa te reira ei hoê ohipa fifi roa no matou ; ua pii râ te Fatu, e ua ti‘a ia matou ia pahono, noa’tu eaha te tusia i titauhia.7

Ua horo‘a matou i to matou mau oraraa no te ohipa e e au ra aita matou i tau‘a rahi i to matou iho oraraa, ia nehenehe i to te ao ia ite e te vai nei te hoê Atua i roto i te mau ao mure ore ; ia nehenehe ho‘i ia ratou ia ite e te vai nei ta te Atua ohipa i teie taime e te mau ohipa a te mau tamarii a te taata nei. Te rahi noa ra te mana‘o o te taata e ere te haapa‘o ore i te mea hape. I roto iho i te mau tufaa Keresetiano no te utuafare taata, e mau tauasini e ahuru tauasini tei ore i ti‘aturi e te vai nei te auraa i rotopu i te Atua e te mau tamarii a te taata, noa’tu aita ratou i ineine i te parau no te mea e ere i te mea auhia e te taata. E ti‘a ia tatou ia ti‘a i ni‘a e ia rave i te mau tusia ia nehenehe i taua ti‘aturiraa e taua ite ra e tae mai i te mau tamarii a te taata nei.8

Ia pii ana‘e tatou i ta tatou mau misionare apî ia haere i te mau fenua na te ao nei, e feruri ratou, e i to ratou faarooraa i te ohipa i tupu i te feia tei haere i roto i te ao nei ei misionare, e ere ïa te hoê mana‘o maitai roa no te mau taata ia feruri i te mau tamataraa e te mau fifi ta ratou e faaruru atu. Te maitai râ tei roto ïa i to ratou hinaaro i te haamata e i te haapa‘o e i te pee i te mau titauraa.9

Te vai ra te mau mea no ni‘a i te hoê misioni e ere roa i te mea au roa no to tatou mau Peresibutero apî. Te ite nei ratou e e ti‘a ia ratou ia faatusia i te mau oaoaraa no te utuafare, e ua ite ratou e e haere ratou i rotopu i te mau taata o te ore roa e mauruuru i te mau taime atoa i te mea ta ratou e parau atu ia ratou ; i te tahi râ pae, e ite ratou e tei ia ratou ra te mau huero no te oraraa, e mai te mea e nehenehe ta ratou ia ite mai te hoê tane aore râ vahine parau-ti‘a, e haa ïa te Varua o te Fatu i ni‘a i to ratou mau aau e e penei a‘e e farii ïa ratou i teie poro‘i hanahana ta ratou e horo‘a’tu. Na te reira e horo‘a ia ratou i te oaoa e te mauruuru. Te tahi atu mea, e ite ratou i roto i teie ohipa te hoê rave‘a no ratou ia titau i te mea o te riro ei faufaa rahi no ratou i roto i ta ratou mau hopoi‘a a muri atu. E ohipa maere e i rotopu i te mau tauasini rata ta’u i farii no ô mai i te mau taata tei piihia ia haere i te misioni—fatata pauroa te mau feia apî tane—i to’u mana‘oraa maori râ hoê tei ore i pato‘i. No te aha râ ? No te mea ïa e tei ni‘a i teie mau Peresibutero apî te varua no te here e te tahuti ore, te Varua o te Mana Hope, e ua farii ratou i te mau heheuraa tei faaûru ia ratou ia rave i te mea e ore ho‘i te hoê faatianiraa e nehenehe e faaûru ia ratou ia rave.10 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 3 i te api 263.]

Eita roa e ti‘a i te mau misionare ia haamo‘e e mau ti‘a ratou no te ra‘i, tei mau i te parau apî oaoa.

E tono matou i ta tatou mau Peresibutero ia poro i te Evanelia. Na vai e tono atu ia ratou ? … Na te Atua no Iseraela e tono ia ratou. Na’na teie ohipa. Aita e taata tahuti tei hau atu i te anaanatae i te manuïaraa o te hoê Peresibutero ia poro ana‘e oia i te Evanelia mai te Fatu tei tono ia’na no te poro i te nunaa e mau tamarii ho‘i na te Fatu. E mau tamarii ratou Na’na no roto i te tahi atu ao, e ua haere mai ratou i ŏ nei no te mea ua hinaaro te Fatu ia ratou ia haere mai.11

Te mana‘o nei matou e e manuïa rahi ïa outou [te mau misionare], no te mea te ite nei matou e ua piihia outou e te Atua. E ore roa te paari o te taata e mana‘o noa a‘e i teie huru ohipa. Te maere nei au ia feruri ana‘e au i te hanahana o teie ohipa. E nehenehe ta’u e parau e teie ihoâ te ohipa mau i titauhia no teie taime : e te mana‘o nei au e rave tatou i te reira ma to tatou varua atoa. A faatupu i te Varua o Iesu a parau ai oia e aore e mea e ti‘a ia’na ia rave maori râ te mea ta to’na Metua i faaue ia’na ia rave [a hi‘o Ioane 5:30].

Aita e pe‘ape‘a to outou mau fifi e to outou mau pau ; a faaru‘e i te mau mea anaanataehia e outou, e e riro ïa to outou manuïa i te rahi e te hanahana, e e ite ïa te Ekalesia taatoa i te mau maitai o ta outou mau ohipa.

Aita e pe‘ape‘a te tau‘a ore o te tahi mau taata i rotopu ho‘i ia ratou e ohipa ai outou, e te manuïa ore ta outou e farerei ; e vai mai ïa te Varua o te Fatu i ni‘a iho ia outou e e faaara outou i te mau varua o te mau taata ta outou e tavini, e e haavî outou i to ratou tau‘a-ore-raa… e mauruuru ïa outou no te mea ua rave faaoti outou i te ohipa i tonohia‘i outou ia rave…

Tei ia outou ra te îraa o te mana tei horo‘ahia i ni‘a ia outou, eiha roa râ outou e paraparau no ni‘a i te reira. E ite ïa outou e aita e faufaa no te paraparau i te reira ; e haapapû mai ïa te Varua o te Fatu i te reira, e e ite ïa te taata e te mau nei outou i te reira, e teie haapapûraa e teie mana‘o o to outou ïa mana.

E ite ïa outou i te tahi mau taata o te mana‘o nei e mea rahi a‘e to ratou ite i to outou, mai te mea râ e rave outou i ta outou hopoi‘a mai tei parauhia, e hou outou a faaru‘e ai ia ratou, e ite ïa ratou e e mea rahi rii a‘e to outou ite i to ratou, e ua haamaitai e ua tauturu ho‘i outou ia ratou…

A tamata i te faahoa i te feia i tonohia’tu ho‘i outou. Na te haehaa ïa ta outou e faaite e te Varua o te Fatu o te parahi i ni‘a iho ia outou e faaite e ua faaineinehia e ua piihia outou no te toro‘a ta outou e mau ra. A tamata i te taa i te natura taata e a rave mai te au i te reira, no te faaoaoa i te mau taata atoa e ia au maitai te mau mea atoa…

Te vai nei te hoê rave‘a e nae‘ahia‘i te aau o te mau taata atoa, e e ohipa ïa na outou ia imi i te rave‘a e tae atu ai i te aau o taua mau taata ra…

Te hinaaro nei au e parau i roto i to’u nei aau, Ia haamaitai mai te Atua ia outou. E faataahia ïa outou hou a haere atu ai outou, e e pure ïa matou no outou e e mana‘ona‘o rahi matou ia outou. Ia mărû to outou aau e ia haehaa outou. Ia hi‘o ana‘e outou i te mau taata ta outou e haapii, e piti huru e nehenehe e faaûru ia outou ; a tahi, ei taata a‘o e paraparau maitai paha outou e e haaputapû paha outou i te aau o teie mau taata ; e te piti, e tupu mai te uiraa, eaha ho‘i ta’u ohipa i ŏ nei ? No te ueueraa i te mau huero no te ora i roto i te mau aau o te mau taata ta outou e haapii ; e ti‘a ia outou ia pure i roto i to outou aau, « E te Fatu, ia na reirahia ïa ; e nehenehe anei ia’u ia farii i te mana na roto i to Oe Varua no te haaputapû i te aau a to oe mau taata ? » Taua pure poto râ o tera ana‘e ïa ta te hoê peresibutero e faahiti. Tera ana‘e te mea ta outou e faahiti. « E nehenehe anei ia’u ia parau i te tahi mea no te faaora i teie mau varua ? » Teie te mea ta te Peresideiraa Matamua… e te taatoaraa o to outou mau taea‘e e hinaaro ia outou ia rave.12

A fariu i to outou mana‘o i te faaanaanaraa i to outou mauhaa tama‘i varua. Ua ite au e ia tuu-ana‘e-hia ta’u mau ohipa pae tino i te hiti, e rotahi ïa to’u mata i ni‘a i te mau mea no te pae varua ; A pure, e te mau taea‘e, e eiaha e mana‘o e ino te tino ia haapae i te maa … Eiaha e parau ha‘uti rahi roa, [e] a haapa‘o maitai eiaha e faariri i te Varua. Ua ite au i roto i ta’u misioni, e i muri a‘e i te hoê e aore râ e piti hepetoma, ua nehenehe ia’u ia haamo‘e i te utuafare, e ua faaitoito te Varua o te Atua ia’u. E hutihia te Varua i te ti‘amâraa e te oaoa, eiaha râ ia rahi roa’tu te oaoa … A tamau noa i te pure ia vai mai te Varua o te Atua i ni‘a ia outou mai ni‘a mai i to outou upoo e tae atu i to outou mau manimani avae.13

Eiaha roa te mau Peresibutero e haa nei i roto i te ô vine ia haamo‘e e e mau ti‘a ratou no te ra‘i, e mau taata afa‘ifa‘i i te parau apî e te oaoa i te mau taata tei ore i ite i te Fatu.…

I to te peropheta Iosepha Semita tonoraa i te mau Peresibutero matamua i te hoê fenua ĕê, ua ite atea oia i te huru o te fariiraa a te mau taata ia ratou, e ua parau oia ia ratou e e mea iti roa te taata o te farii ia ratou ei mau tavini na te Atua, e pato‘i ïa te rahiraa ia ratou, e ore ho‘i ratou e faaroo i ta ratou parau poro‘i. Teie ïa te huru o te mau tavini a te Atua mai te haamataraa mai â o te tau, e e ti‘a ia tatou ia oaoa i te mau hotu no te mau ohipa itoito, noa’tu e mea iti roa tei arata‘ihia na roto atu ia tatou i te hoê iteraa no te parau mau…

Te ti‘aturi nei au e te pure nei au e ore roa ïa te hoê Peresibutero o te haa nei… tei horo‘a ia’na iho e tae noa’tu i teie taime ia hahi atu i roto i te mau faahemaraa o te ao nei. Te vai nei te hoê rave‘a papû no te ape i te reira, o te aperaa’tu ïa i te ino, oia, te hi‘oraa iho o te ino. E tuuhia mai te faahemaraa i roto i te mau huru atoa i mua ia ratou. Teie ïa te huru raveraa a te enemi o to tatou faaoraraa ; e ohipa râ na te mau Peresibutero no Iseraela ia pato‘i i te faahemaraa, e no te rave-manuïa-raa i te reira e ti‘a ïa ia ratou ia paruru ia ratou iho ia ore ia viivii i te mau mea no teie nei ao … Ia faatupu e ia faaherehere ana‘e ratou i te varua no ta ratou misioni, e ia ite ratou i te faufaa rahi no to ratou piiraa teitei i roto i te Mesia o Iesu, e ia ora mai te au i te varua no to ratou piiraa, e nehenehe ïa ia ratou ia ti‘a ei mau arata‘i e ei mau faaora no te nunaa, ma te faaite atu ia ratou i te maramarama no te ra‘i, eiaha râ ia riro mai te tahi atu mau taata ; mai te mea râ e taahi ratou i ni‘a i te fenua o te enemi e e farii i te mau peu o te ao nei, e faaerehia ïa ratou i to ratou puai e riro mai ho‘i ratou mai te tahi atu mau taata, e ua tano roa ia ratou ia ho‘i i te fare ma te oto rahi mai te tahi mau taata tei topa, e no te faaoto i te aau o te feia ta ratou i here no to ratou ho‘i huru … Ia tamau ana‘e ratou i te imi i te Fatu na roto i te haehaa, ma te mata rotahi i ni‘a i To’na hanahana, e ma te hinaaro i roto i to ratou aau i te faaora i te mau varua taata, e na te raveraa i te mau mea atoa e nehenehe ia ratou no te faatupu i to ratou faaoraraa, e noaa ïa ia ratou te oaoa eita e noaa i te faahitihia no te mau ohipa ta ratou i rave i te tino nei, e e riro ïa ratou i te pae hopea i te farii i piha‘iho i te Metua e te Tamaiti i te mau mea faahiahia e te hanahana eita e noaa i te taata tahuti nei ia taa e aore râ ia feruri.14 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 4 e 5 i te api 263.]

E oaoa to tatou mau aau ia tauturu tatou ia vetahi ê ia farii i te îraa o te evanelia.

Te ti‘aturi nei matou… e no te faatupu i teie ohipa, ia faaohipahia ïa te faaoroma‘i, te faaroo, te itoito, te tape‘a-noa-raa e te faaoroma‘i rahi ; i roto râ i te mau oire… e rave rahi tauasini o te farii i te pae hopea i te Evanelia, e i roto i te tahi o teie mau oire e titauhia ia e rave rahi mau ava‘e no te raveraa i te ohipa ma te manuïa ore hou e noaahia‘i taua mau parau tumu ra i te haapa‘ohia … I te tahi mau [taime] e ti‘a ia tatou ia rave eiaha noa tau mau ava‘e e mau matahiti râ ; ua papû râ ia tatou, e na roto i te faaroo, te pure, e te ohipa, e te mau haamaitairaa a te Fatu, e haavî ïa e e upooti‘a ïa tatou i ni‘a i teie mau fifi no te tura e te hanahana o te Atua ; e taa ê noa’tu i te reira, e noaa ïa ia tatou te oaoaraa e ua rave tatou i ta tatou hopoi‘a, ua tamâ tatou i to tatou mau ahu i te toto o te mau taata atoa.15

I te [hoê] taime, hou a tere atu ai au i Italia, ua tere atu vau i Manchester, Macclesfied, Birmigham, Cheltenham, Ronedona, Southampton e te mau Amuiraa ‘Apatoa [i te Fenua Peretane] … Ua oaoa vau i te farereiraa e rave rahi mau taata ta’u i faahaere mai i roto i te Ekalesia [e va‘u matahiti na mua’tu]; e aita e faufaa ia’u ia parau atu ia outou e ua riro te farerei-faahou-raa i teie mau taata ei oaoaraa mau tei riro ei ohipa oaoa ia hi‘o atu. Ua parau te Aposetolo Ioane i to’na ra tau, « Ua ite tatou e, mai te pohe mai tatou, e tei te ora mai nei, no te mea te aroha nei tatou i te mau taeae ». [1 Ioane 3:14.] Teie here ta to tatou mau misionare e ite nei no te mau nunaa o te fenua nei, e te here ta te mau taata e ite nei no te mau Peresibutero tei afa‘i atu ia ratou te poro‘i o te Evanelia, ua riro ïa ei iteraa papû tei nava‘i no te haapapû i te feia aau parau-ti‘a e no ô mai i te Atua ra te poro‘i e tei piha‘iho Oia ia tatou. Teie mana‘o mo‘a e te hanahana, tei faaarahia i roto ia tatou e te Varua Maitai, ua faataa ïa ia tatou ei hoê nunaa taata i te toe‘a o te utuafare taata ; e teie te mana‘o o te faataui i te taatoaraa o te ao nei, e o te haapapû i te taata ti‘aturi ore e e ere noa te Atua te Metua no tatou paatoa, e mau hoa e e mau tavini râ tatou No’na.16

Ua horo‘a vau i to’u ora i te taviniraa i te Fatu ; ua tuu vau ia’u taatoa i ni‘a i te fata no te tusia, ia nehenehe ia’u ia faahanahana ia’na, ia haapa‘o maitai i to’na hinaaro, e ia haaparare i te mau parau tumu no te oraraa i rotopu i te mau tamarii a te taata nei. Ia feruri au i te mau mea i tupu na, e ia hi‘o vau i te rima o te Fatu i te iriti-faahiahia-raa i to’u haerea, e to’na haamanuïaraa ia’u i roto i te mau mea atoa no teie misioni hau atu i te mau mea ta’u i ti‘aturi, ua itoito faahou vau i te haere i mua ; eita te reo e manuïa i te faaite i te mauruuru hohonu i roto i to’u aau no ta’na mau haamaitairaa. I taua mau taea‘e e Feia Mo‘a ra, tei ite-taa-ê-hia te maitai o to ratou aau e to ratou anaanatae no te ohipa a te Atua i roto i ta ratou mau misioni, ia ninii-hua-hia mai ïa te mau haamaitairaa a te Teitei Roa ra i ni‘a ia ratou, i muri mai i te mau matahiti e faaroo ïa ratou i te reo mărû o te mau tauasini, e te mau ahuru tauasini o taua mau fenua ra i te tuoraa i te arueraa i te Mana Hope no te maramarama o te heheuraa, e ia oaoa atoa to ratou mau aau i muri iho i te iteraa oaoa e ua rave ratou i te tahi tufaa no te faatupuraa i teie ohipa faaoraraa hanahana.17 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 6 i te api 263.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tautururaa, a hi‘o i te mau api vii–xi.

  1. A tai‘o i te mau api 253–55, e a feruri i te mau pahonoraa a Lorenzo Snow i te uiraa « Eaha ho‘i ta’u ohipa i ŏ nei ? » Nahea teie nei uiraa e haamaitai ai i te mau melo atoa no te Ekalesia i roto i ta ratou mau rave‘a no te faaite i te evanelia ?

  2. A feruri i te a‘o a te peresideni Snow i roto i te tufaa e haamata i ni‘a o te api 255. A feruri e nahea outou e nehenehe ai e pee i teie a‘o no te tauturu i te tahi taata ia oaoa mau.

  3. Ua parau te peresideni Snow i te mau tusia ta’na e ta vetahi ê i rave ia nehenehe ia ratou ia faaite i te evanelia (te mau api 256–58). Eaha te mau hi‘oraa ta outou i ite no te mau taata tei faatusia no te faaiteraa i te evanelia ? I to outou mana‘o no te aha te mau taata i ineine ai i te rave i teie mau tusia ?

  4. Nahea e nehenehe ai i te mau haapapûraa i te mau api 259–60 e tauturu ai i te hoê misionare rave tamau ? Nahea e nehenehe ai ia ratou ia tauturu ia tatou tata‘itahi a faaite ai tatou i te evanelia ? Eaha te mau rave‘a e nehenehe ai ia tatou ia faaohipa i teie mau haapiraa no te tauturu i te tahi taata o te feaa ra i te tavini i te hoê misioni ?

  5. A tai‘o faahou ai outou i te a‘o a te peresideni Snow i te mau api 258–61, a feruri e nahea râ te reira e faaohipahia‘i i roto i te oraraa o te mau melo atoa o te Ekalesia. Ei hi‘oraa : I to outou mana‘oraa eaha te auraa « ia faaru‘e i te mau mea e anaanataehia e outou » ? Eaha te tahi mau rave‘a huru ê atu e nehenehe ia outou ia imi « ia nae‘ahia te aau o te mau taata atoa » ?

  6. A tai‘o i te paratarafa hopea i roto i te pene, i reira ho‘i to te peresideni Snow faaiteraa i te oaoa o te vai maoro mai no ni‘a i te ohipa misionare. I nafea outou i te iteraa i te oaoa o te ohipa misionare ? No te aha i te tahi mau taime e ti‘a‘i ia tatou ia faaoroma‘i hou a ite roa‘i tatou i teie oaoa ?

Te mau Papa‘iraa Mo‘a : Alama 26:1–8, 35–37 ; PH&PF 12:7–8 ; 18:10–16 ; 84:88

Tauturu Haapiiraa : « A ani i te mau piahi ia ma‘iti i te hoê tufaa e ia tai‘o muhumuhu noa i te reira. A ani ia ratou ia haaputuputu tata‘i piti e aore râ, tata‘i toru i roto i te pŭpŭ tei ma‘iti i te hoê â tuhaa e ia aparau i te mea ta ratou i apo mai » (no roto mai i te api xi o teie buka).

Te mau nota

  1. Journal and Letterbook, 1836–1845, Church History Library, 33; a hi‘o « The Grand Destiny of Man », Deseret Evening News, 20 no tiurai 1901, 22.

  2. « The Grand Destiny of Man », 22.

  3. I roto Eliza R. Snow Smith, Te Oraraa e te Buka Utuafare a Lorenzo Snow (1884), 48.

  4. « Rata na te peresideni Snow », Millennial Star, 12 no tetepa 1901, 595.

  5. Deseret News, 15 no me 1861, 82.

  6. Deseret News, 11 no mati 1857, 3; i roto i te nene‘iraa matamua, te api 3 ua tapa‘o-hape-hia ei api 419.

  7. I roto « Scandinavians at Saltair », Deseret Evening News, 17 no atete 1901, 8.

  8. I roto « Laid to Rest: The Remains of President John Taylor Consigned to the Grave », Millennial Star, 29 no atete 1887, 549.

  9. I roto « Report of the Funeral Services Held over the Remains of Daniel Wells Grant », Millennial Star, 20 no tiunu 1895, 386.

  10. I roto i te Conference Report, Eperera 1901, 2–3.

  11. Deseret Weekly, 12 no me 1894, 637.

  12. « Mau Haapiiraa i te mau Misionare », Improvement Era, Titema 1899, 126–29; Ua horo‘a o Lorenzo Snow i teie a‘o i te mau taea‘e tei piihia iho nei ia tavini ei mau misionare no te Taatiraa no te Haamaitairaa te tahi i te tahi. Ua nene‘ihia ta’na a‘oraa i roto i te Improvement Era e te tatararaa e ua « î te reira i te mana‘o tauturu e te a‘o i te mau taata rave ohipa atoa ».

  13. I roto Journal History, 9 no eperera 1862, 4.

  14. « Rata na te peresideni Snow », 595–96.

  15. « The Malta Mission », Millennial Star, 5 no tiunu 1852, 237.

  16. « Rata na te peresideni Snow », 595.

  17. « A‘oraa i te Feia Mo‘a i te Fenua Peretane », Millennial Star, 1 no titema 1851, 365.

« Ia farii ana‘e te hoê taata i te ite, e tura‘ihia oia ia faaite i te reira i te tahi atu mau taata ; ia oaoa ana‘e te hoê taata, e haapii te varua e haati ra ia’na ia tutava i te faaoaoa ia vetahi ê ».

« A faaru‘e i te mau mea e anaanataehia e outou, e e riro ïa to outou manuïa i te rahi e te hanahana, e e ite ïa te Ekalesia taatoa i te maitai o ta outou mau ohipa ».