Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 21 : Te Hereraa i te Atua Hau Atu i To Tatou Hereraa i to te Ao


Pene 21

Te Hereraa i te Atua Hau Atu i To Tatou Hereraa i to te Ao nei

« E ti‘a ia tatou ia tae… i te hoê faito teitei a‘e : e ti‘a ia tatou ia here i te Atua hau atu i to tatou here i to te ao nei ».

No roto mai i te oraraa o Lorenzo Snow

I muri noa a‘e i to Lorenzo Snow bapetizoraahia e haamauraahia i Ketelani, Ohio, e rave rahi Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e te tahi atoa feia faatere no te Ekalesia, i aro atu i te peropheta Iosepha Semita. Mai te au i te tatararaa a Lorenzo Snow, ua faatupuhia teie taivaraa na roto i te mana‘o nounou, oia ho‘i, te mau peu ataata taa ê ia moni-‘oi‘oi-hia. Ma te haapouirihia e te hoê hinaaro i te mau mea no te ao nei, ua fariu ê atu te nunaa i te mau haamaitairaa mure ore o te evanelia.

Fatata e 50 matahiti i muri iho, ua paraparau atu te peresideni Snow, e tavini ra ei Peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, i te hoê pŭpŭ no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i Logan, Utah. Ua faati‘a oia ia ratou i te mau tamataraa ta’na i ite mata i Ketelani ra e ua faaara oia ia ratou e eita e maoro roa e faaruru ratou i te hoê â mau tamataraa. Ua parau oia, « E tae vitiviti mai te tahi mea o te tamata ia outou, peneia‘e te hoê tamataraa rahi roa o ta outou i ore â i ite a‘enei ». « Are‘a râ, te mea noa e titauhia ia outou ia rave o te hi‘oraa ïa tei hea to tatou mau hape e to tatou mau paruparu, mai te mea te vai ra. Mai te mea e ua haapa‘o ore tatou na mua’tu, e faaapî na tatou i ta tatou mau fafauraa e te Atua e e faaoti na tatou, na roto i te haapaeraa maa e te pure, e e titau tatou e ia faaorehia ta tatou mau hara, e ia parahi mai te Varua o te Mana Hope i ni‘a iho ia tatou, e peneia‘e e nehenehe ia tatou ia ape i taua mau faahemaraa puai ra o te piri mai nei. Te piri mai nei te mau faahemaraa rahi. Ua ite outou i te mau hotu o teie varua nounou i Ketelani. No reira, a ara ».1

No te mea ho‘i e tano noa â te mau faaararaa a te peresideni Snow no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i teie mahana, tei roto ïa i teie pene i te rahiraa o ta’na a‘oraa i te Feia Mo‘a i Logan. Ua parau oia, « Peneia‘e e riro te tahi mau parau no ni‘a i to tatou huru i taua taime ra [i Ketalani] i te tauturu ia tatou i te mau mahana i mua nei—e e horo‘a mai ia tatou te tahi mau haapiiraa maitai ».2 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 1 i te api 286.]

Te mau haapiiraa a Lorenzo Snow

Ia faati‘a ana‘e te nunaa i te mau mea o teie ao ia tomo i roto i to ratou feruriraa e to ratou aau, e huri ê ratou i to ratou tua i te mau parau tumu mure ore.

Te haamana‘o maitai nei au i te mau tau fifi tei itehia i Ketelani… i reira te peropheta a te Atua i te nohoraa, i reira te Atua iho, e tae noa’tu ia Iesu, te Tamaiti a te Atua, i fâ mai ai e i faaite ai Ia’na iho i roto i To’na hanahana. Ua ti‘a oia i ni‘a i te paruru o te fata o te Hiero, tei patuhia na roto i te faaueraa. I raro i To’na na avae te hoê aroa i ohipahia i te auro mau ra, mai te huru re‘are‘a poiri rii ra. E mea teatea roa to’na rouru mai te hiona mâ roa ra. Ua anaana maira to’na mata e ua hau a‘e i te anaana o te mahana. To’na ra reo ra mai te taheraa ïa o te pape rahi. [A hi‘o PH&PF 110.] Ua tupu teie orama faahiahia i roto i te hiero tei patuhia i To’na ra hanahana. Tei Ketelani au i taua taime ra, e ua haere matou na roto i te mau mea, o ta’u e mana‘o nei, e tupu faahou mai â ia tatou nei. E mea taa ê roa te mau huru oraraa o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i taua taime ra ; e te mau ohipa i tupu i ni‘a i te nunaa e mea taa ê ïa … I taua tau ra ua tomo atu te hoê varua nounou i roto i te mau feruriraa o te nunaa o teie fenua. Te vai ra te mau nounouraa moni, te mau nounouraa a te mau fare moni, te mau nounouraa i te mau fenua, te mau nounouraa i te mau fenua no te oire, te mau nounouraa i roto i te tahi atu mau ohipa. Ua ti‘a mai taua varua nounou ra mai roto mai i te ao nei, e ua ta‘iri i te mau aau o te Feia Mo‘a mai te hoê are miti rahi e aore râ toparaa pape rahi, e e rave rahi tei topa, e tei taiva.3

Ua haamata te tahi o ratou [te Feia Mo‘a i Ketelani] i te nounou ; ua haamo‘e ratou i to ratou faaroo, ua haamo‘e ratou i te mau parau tumu i heheuhia mai ia ratou, e e rave rahi tei farii i te haapiiraa taata no taua tau ra e ua faatea-ê-hia’tu e te mana‘o nounou. Ua tupu mai te mau fifi—te mana‘o nounou e te mărôraa—e no to’na mauruuru ore ia ratou, ua faatae mai te Fatu i te haamouraa i rotopu ia ratou e ua amahamaha ratou i roto i to ratou puhaparaa.4

Na mua noa a‘e i teie taivaraa rahi ua ninii mai te Fatu i te mau haamaitairaa faahiahia i ni‘a i te nunaa. Ua niniihia mai te mau horo‘araa a te Evanelia e tae noa’tu i te hoê faito rahi mau—te mau faufaa ïa no te ora mure ore. Ua utuutuhia ratou e te mau melahi. Mai ta’u i parau na mua’tu ua paraparau te Tamaiti a te Atua i Ta’na mau tavini. I te oro‘a haamo‘araa o te Hiero e mea faahiahia te mau haamaitairaa ta te nunaa i farii. I roto i taua taime haamaitai-rahi-hia ra e te Atua, ua haere atu o vau iho i te mau rururaa e rave rahi tei tupu i roto i te Hiero. Ua faatere matou i te mau apooraa pure, e te mau pureraa iritiraa mana‘o, e e mea faahiahia te mau iteraa papû ta te mau taea‘e e te mau tuahine i faaite. Ua tohu ratou, ua parau na roto i te mau reo ĕê, e ua rahi te faaiteraa i te mau parau ĕê. Ua fatata roa teie mau haamaitairaa e fariihia e te taatoaraa o te nunaa i Ketelani. E mea haapa‘o to ratou mau aau i taua taime ra ; ua ite ratou e ua nehenehe ia ratou ia faatusia i ta ratou mau tao‘a atoa. Ua fatata ratou i te mana‘o e te parahi ra ratou i mua i te aro o te Atua, e e mea tano ihoâ ïa ia mana‘o ratou i te reira i raro a‘e i teie mau haamaitairaa faahiahia.

Teie mau haamaitairaa atoa e te tahi atu â, aita e taime no te tai‘o atu, ua oaoahia ïa e te Feia Mo‘a na mua noa a‘e i te taime i haamata ai teie varua nounou i te tomo atu i roto i te aau o te mau taata. E nehenehe e mana‘ohia e i muri iho i te fariiraa i teie mau faaiteraa hanahana e eita roa te faahemaraa e faaturori i te Feia Mo‘a. Ua na reira râ te faahemaraa e ua haapurara ia ratou, i na hopea e maha.

E mea maere paha ia hi‘ohia’tu, ua tomo atoa teie varua no te nounou i roto i te pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e te pŭpŭ no na Peresideni e Hitu no te mau Hitu Ahuru ; oia mau, aita e pŭpŭ autahu‘araa i roto i te Ekalesia tei ore i noaahia e teie nei varua nounou. A rahi ai taua varua ra, ua apee mai ïa te amahamaharaa. Ua haamata te mau taea‘e e te mau tuahine i te faahapa e i te mărô te tahi e te tahi, no te mea aita to ratou mau mana‘o i tu‘ati.

O teie anei ïa te huru e tupu mai i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ta’u e a‘o nei i teie nei ? Te mata‘u nei e te tae mai nei te reira, e eaha ïa te ohipa e tupu mai ia outou e ere ïa na’u e parau atu. E ite râ outou i te reira ; e peneia‘e e mea titauhia e ia farerei outou i te reira

… Ua topa te afaraa o te pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, i te tau i Ketelani, i raro a‘e i teie mau mana ino. Na teie mana‘o nounou, teie here i te auro—te atua o te ao—i faatupu i teie ohipa oto roa. E mai te mea ua tupu teie huru ohipa i ni‘a i te feia tei mau i te autahu‘araa teitei roa a‘e i ni‘a i te fenua nei, eaha ïa te huru o te reira i ni‘a ia tatou, o tatou ho‘i, peneia‘e, tei ore i farii i te maramarama, te ite e te aravihi tei mauhia e ratou ?…

E mau taata maitai outou … Te here nei te Atua ia outou. Te oaoa nei Oia no to outou parau-ti‘a, e eita Oia e hinaaro ia ite faahou i te mau ohipa… tei tupu i Ketelani. Aita e faufaa no te reira. Tei roto i to tatou iho mau rima te mana ia paruru ia tatou iho i taua mau mea ra tei faa- amahamaha i te Feia Mo‘a i Ketelani e tei haamarua i te afaraa o te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo. Aita te Fatu e hinaaro e ia ite-faahou-hia teie mau ohipa, i teie mahana hopea nei.5

E ti‘a ia rahi te paari e te maramarama o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia ore ho‘i ratou ia topa atu i roto i teie mau huru herepata. Eita te taata e maitai. Aita e maitai no te hoê taata ia huri ê atu i to’na tua i teie mau parau tumu hanahana e i taua mau mea ra tei fariihia mai roto mai i te mau ao mure ore—ia huri ê i to tatou mau tua i teie mau mea e ia taa ore e ia haapa‘o i te mau mea faufaa ore no teie ao. Aita to tatou e maitai i reira. Noa’tu eaha te faahemaraa e nehenehe e tae mai i ni‘a ia tatou e aore râ ta tatou e faaruru nei e ti‘a ia tatou ia faaroo i te aamu no mutaa ihora e ia ore ia faati‘a ia tatou ia haavîhia oi tatarahapa rahi tatou.6 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 2 i te api 276.]

Ua fafau tatou ia faataa ê ia tatou i te mau mea no te ao e ia haapa‘o i te basileia o te Atua.

Te atua o teie ao o te auro ïa e te ario. Te haamori nei to te ao i teie atua. E mea puai roa teie atua no ratou, noa’tu eita ratou e hinaaro i te faaite i te reira. Teie nei, ua faanaho te Atua i roto i Ta’na arata‘iraa e, e ti‘a i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia faaite i to ratou haereraa i mua i roto i te ite, te paari e te mana o te Atua ia ore ia nehenehe i te atua o teie ao ia upooti‘a i ni‘a ia ratou. E ti‘a ia tatou ia tae i taua vahi ra. E ti‘a atoa ia tatou ia tae i te tahi atu faito, te hoê faito teitei a‘e : e ti‘a ia tatou ia here i te Atua hau atu i to tatou here i to te ao nei, hau atu i to tatou here i te e auro aore râ te ario, e ia here i to tatou taata tupu mai ia tatou iho.7

Mai te mea… eita tatou e manuïa i te haapa‘oraa i te mau fafauraa ta tatou i rave, oia ho‘i, te faaohiparaa i to tatou taime, te taleni, e te aravihi no te paturaa i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei, nahea ïa e nehenehe ai ia tatou ia ti‘aturi i te ti‘a mai i te po‘ipo‘i no te ti‘a-faahou-raa matamua, tei apitihia’tu i te ohipa rahi no te faaoraraa ? Mai te mea e pee tatou i roto i to tatou huru, ta tatou mau peu e mau ohipa i… te ao nei, ma te faaiteraa e no to te ao tatou, i to outou mana‘o, e to’u mau taea‘e, e horo‘a mai anei te Atua ia tatou i te mau haamaitairaa ta tatou e hinaaro nei i te fatu ? Te parau atu nei au ia outou, eita roa ! … E ti‘a ia tatou ia patu i roto ia tatou iho te parau-ti‘a no te ra‘i e ia tanu i roto i to tatou mau aau te parau-ti‘a o te Atua. Ua parau te Fatu, na roto i te peropheta Ieremia, « E tuu vau i tau ture i roto ia ratou, e papa‘i au i te reira i roto i to ratou aau ; e e riro vau ei Atua no ratou, e ei taata ho‘i ratou no‘u ». [Ieremia 31:33.] Teie ïa ta te Fatu e tutava nei i te rave, e e faatupu ïa Oia i te reira i roto ia tatou mai te mea e haapa‘o tatou i to’na hinaaro.8

Te haamauruuru nei au i te Atua e i teie mau tau no te haaviiviiraa e te ino i roto i te ao nei, te vai nei to tatou mau tane e mau vahine mo‘a e te parau-ti‘a o te pûpû nei i taua mau taleni teitei ra ta te Atua i horo‘a ia ratou no To’na arueraa e To’na hanahana. E nehenehe ta’u e parau â, e te vai nei e mau tauasini tane e vahine paieti e te roo maitai, ta te Fatu i haaputuputu mai roto mai i te mau fenua, o tei ineine atoa i te pûpû i to ratou taime e ta ratou mau taleni no te tauturu i te faatupuraa i te ohipa a te Atua no te maitai o Ta’na mau tamarii.9 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 3 i te api 276.]

Te pee nei tatou i te hi‘oraa o te Faaora ia pato‘i ana‘e tatou i te hoo i te mau hanahana o te ora mure ore no te mau tao‘a no te ao nei.

E nehenehe ta outou e ti‘aturi… i te farerei i te mau fifi i ni‘a i te e‘a o te oraraa, o te tamata i ta outou faaotiraa e tae noa’tu i te mau faito teitei, e e faahemahia paha te tahi o outou ia tioi ê atu i te e‘a o te parau mau e te tura, e, mai ia Esau, ia hinaaro i te faaru‘e i te mau hanahana o te ora mure ore no te tahi noa maa taime iti no te faaoaoa e no te haamaha i to’na mau hinaaro [a hi‘o Genese 25:29–34] ; no reira… a rave i te taime no te pee i te hi‘oraa o to tatou Faaora i te taime i pûpûhia’tu ai te hanahana o teie ao mai te mea e rave oia i te tahi ohipa maamaa ; ua pahono atu oia i to’na taata faahema, « E haere ê atu oe e Satani ! » [A hi‘o Luke 4:5–8.]10

E ite au na roto i te feruriraa no ni‘a i te oraraa, e e mea poto roa teie ao ia faaauhia i te oraraa a muri atu ; e i vai noa na to tatou maramarama, te atuaraa i roto ia tatou, e ere i te mea i hamanihia, e e vai noa mai â e a muri noa’tu [a hi‘o PH&PF 93:29]. No teie mau mea, e mea maitai ïa no tatou te mau taata maramarama, ia ite e e hope teie oraraa i roto tau mahana noa, e i muri iho e tae mai ai te ora mure ; e mai te au i to tatou haapa‘oraa i te mau faaueraa, e maitai a‘e ïa to tatou i taua mau taata ra tei ore i haamaitai ia ratou.11

E faatahoê te evanelia i te aau o te mau taata o te farii i te reira, aita e huru-ê-raa, aita e huru-ê-raa i rotopu i te feia ona e te feia vĕvĕ; ua hoê tatou mai te hoê taata no te raveraa i te mau hopoi‘a tei topa mai i ni‘a ia tatou … Teie nei e ani atu vau i te uiraa, O vai tei farii i te tahi mea, o vai te nehenehe mau e parau i te mau tao‘a no teie ao e mau taoa’ na’na ? Eita vau e pahono atu, e tiaau noa vau no te tahi noa tao‘a, e faahapahia râ vau e te Atua no te faaohiparaa i te reira e te huru tereraa ohipa. Ua farii te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te ture no te evanelia na roto i te mau heheuraa a te Atua, e mea papa‘i-maitai-hia te reira ia nehenehe i te taatoaraa ia taa. E mai te mea ua maramarama e ua taa ia tatou te ti‘araa ta tatou e ti‘a nei i te fariiraa i te reira a tomo ai tatou i roto i te fafauraa na roto i te bapetizoraa no te matararaa hara, e ti‘a ïa ia tatou ia haamana‘o e te titau nei te ture ia tatou ia mata na i te imi i te basileia o te Atua, e ia faarirohia to tatou taime, te taleni e te aravihi ei mea iti i mua i te ohipa a te Atua [a hi‘o Mataio 6:33 ; 3 Nephi 13:33]. Ahani aita, nahea e nehenehe ai ia tatou ia ti‘aturi i te mau mahana i mua nei, ia faarirohia teie fenua ei vahi faaearaa no te Atua e Ta’na Tamaiti, ia farii i te mau ora mure ore e ia ora e ia faatere i piha‘iho ia’na ?

O vai ïa te parau e e ti‘aturiraa maitai a‘e e aore râ e rave‘a maitai a‘e to te taata moni, e aore râ te feia e rave rahi ta ratou mau taleni, i te farii i teie mau haamaitairaa i te taata vĕvĕ, e aore râ te mau taata e hoê ana‘e ta ratou taleni ? Mai ta’u i maramarama, te taata o te ohipa i roto i te fare toa, mai te taata nira ahu, te tamuta, te taata hamani tiaa e aore râ i roto i te tahi atu ohipa hamaniraa tauhaa, e o te ora mai te au i te ture o te Evanelia, e e taata parau-ti‘a oia e te haapa‘o maitai i roto i ta’na piiraa, e nehenehe ïa i taua taata ra ia farii i teie mau haamaitairaa e te taatoaraa o te mau haamaitairaa no te Fafauraa Apî e te Mure Ore mai te tahi atu taata ; na roto i to’na haapa‘o-maitai-raa, e fatu ïa oia i te mau terono, te mau hau hui arii e te mau mana, e rahi mai ta’na mau tamarii mai te mau fetia i te reva e aore râ te mau one tatahi. Te ui nei au, O vai tei farii i te tahi haamaitairaa rahi a‘e i teie ?12 [A hi‘o i te mau mana‘o tauturu 3 e 4 i raro nei.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tautururaa, a hi‘o i te mau api vii–xi.

  1. A feruri i te aamu i te api 27. Eaha te mea i roto i te mau mea no te ao nei e arata‘i i te nunaa ia haamo‘e i ta ratou haapa‘oraa faaroo ? Nahea e nehenehe ai ia tatou ia haapa‘o i to tatou mau hinaaro pae tino ma te ore e haavîhia e te mau mea no teie nei ao ?

  2. A feruri i te tufaa e haamata i te api 280. Nahea to tatou here i te Atua e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia ore tatou e haavîhia e te mau mea no teie ao ?

  3. Ua haapii te peresideni Snow e ua fafau tatou ia « faaohipa i to tatou taime, te taleni e te aravihi no te paturaa i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei » (api ). A feruri e nahea e nehenehe ai ia outou ia tape‘a i teie fafauraa.

  4. A tai‘o faahou i te tufaa hopea i roto i te pene. Nahea e nehenehe ai i teie mau parau mau ia tauturu ia tatou ia tape‘a i ta tatou mau fafauraa ? « Mea poto roa teie ao ia faaauhia i te ora mure ore ». Eita e nehenehe i te hoê taata ia « pii mau i te mau tao‘a no teie ao ei mau tao‘a na’na ».

Te mau Papa‘iraa Mo‘a : Mataio 6:19–24 ; Ioane 17:15 ; 1 Ioane 2:15–17 ; Iakoba 2:13–19 ; Moromona 8:35–39 ; PH&PF 38:39 ; 63:47–48 ; 104:13–18

Tauturu Haapiiraa : Na te mau aparauraa i roto i te mau pŭpŭ na‘ina‘i « e horo‘a i te rave‘a i te hoê pŭpŭ taata rahi ia paraparau i roto i te hoê haapiiraa. Te mau taata e feaa rii i te pahono e faaite paha ratou i to ratou mau mana‘o i roto i te mau pŭpŭ na‘ina‘i eiaha râ i mua i te taatoaraa o te pŭpŭ » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 161).

Te mau nota

  1. Deseret Semi-Weekly News, 4 no tiunu 1889, 4.

  2. Deseret Semi-Weekly News, 4 no tiunu 1889, 4.

  3. Deseret Semi-Weekly News, 4 no tiunu 1889, 4.

  4. Deseret News, 11 no eperera 1888, 200; no roto mai i te hoê a‘oraa ta Lorenzo Snow i horo‘a i te amuiraa rahi no eperera 1888.

  5. Deseret Semi-Weekly News, 4 no tiunu 1889, 4.

  6. Deseret News, 11 no eperera 1888, 200.

  7. Deseret Semi-Weekly News, 4 no tiunu 1889, 4.

  8. Deseret News: Semi-Weekly, 23 no tenuare 1877, 1.

  9. Deseret Semi-Weekly News, 4 no tiunu 1889, 4.

  10. I roto Eliza R. Snow Smith, Te Oraraa e te Buka Utuafare a Lorenzo Snow (1884), 486.

  11. Brigham City Bugler, Supplement, 1 no atete 1891, 2.

  12. Deseret News: Semi-Weekly, 23 no tenuare 1877, 1.

I muri a‘e i te mau orama faahiahia i roto i te Hiero no Ketelani, e rave rahi Feia Mo‘a tei taiva.

Mai te taata apî tao‘a rahi tei paraparau i te Faaora (a hi‘o Mataio 19:16–22), e faahemahia te tahi mau taata i teie mahana ia fariu ê atu i te mau taata i roto i te fifi.