Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 7 : Te Haapa‘o-maitai-noa-raa i Roto i te mau Tau Tamataraa : « Mai te mau Maru e tae atu i te Mahana Hanahana »


Pene 7

Te Haapa‘o-maitai-noa-raa i roto i te mau Tau Tamataraa : « Mai te mau Marumaru e tae atu i te Râ Hanahana »

« Te mau tane e te mau vahine atoa o te tavini i te Fatu, e vai mai ïa to ratou mau taime fifi, noa’tu te huru o to ratou haapa‘o maitai ; mai te mea râ e ora ratou ma te haapa‘o maitai, e pura mai ïa te maramarama i ni‘a iho ia ratou e e horo‘ahia mai ïa te tautururaa ».

No roto mai i te oraraa o Lorenzo Snow

I te ava‘e Febuare 1846 ua faahepohia te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia faaru‘e i to ratou mau fare i Nauvoo, Illinois. A faaineine ai ratou i te tere i te pae too‘a ô te râ i to ratou fenua apî tei fafauhia, ua pee atu ratou i te a‘o a te peresideni Young ia haamau i te mau vahi puhaparaa na ni‘a i to ratou haere‘a. Ua ora ratou i roto i te mau fare autaa e ua tanu i te mau maa hotu no te Feia Mo‘a o te pee mai ia ratou. I muri a‘e i to ratou faaearaa no te hoê taime poto i te tufaa fenua no Iowa i te hoê puhaparaa tei piihia te Garden Grove, ua haere atu o Lorenzo Snow e to’na utuafare i te hoê vahi ta te Feia Mo‘a i pii Te Mou‘a Pisega, i Iowa atoa. Ua piihia teie puhaparaa i te mou‘a i reira to te peropheta Mose iteraa i te fenua fafauhia o to’na ra nunaa.

E rave rahi mau ava‘e i muri a‘e i te taeraa’tu i te Mou‘a Pisega, ua piihia o Lorenzo ia faatere i te puhaparaa. Ua papa‘i oia i muri mai, « I teie taime, e mea vĕvĕ roa ïa te Feia Mo‘a i Pisega, e ere ana‘e i te pae no te maa e te ahu, i te mau pereoo e te mau puaatoro atoa râ no te haamata i to ratou tere. E rave rahi mau utuafare tei ere roa i te maa, e tei ti‘aturi i ni‘a i te aroha o to ratou mau taata tupu, e te rahiraa o te taime, tei ore roa i ineine i te faaohipa i taua viretu ra. Are‘a râ, na ni‘a’tu i teie mau mea atoa, ua roohia ïa te puhaparaa i te hoê ma‘i u‘ana, i te taime aita ho‘i i nava‘i te feia tino maitai no te atuatu i te feia ma‘i ; e ua tae mai te pohe i muri a‘e i te ma‘i, e ua pohe te mau metua tane, te mau metua vahine, te mau tamarii, te mau taea‘e, te mau tuahine, e te mau hoa here, e ua hunahia ratou na roto i te hoê oro‘a hunaraa iti, e te tahi aore e ahu tanuraa. No reira ua amui mai te mauiui e te oto i te vĕvĕ ».

Ua ite roa o Lorenzo iho i teie mau tamataraa. Ua ite oia e to’na utuafare i te ma‘i, te mau inoino, e te oto, e tae noa’tu i te poheraa o ta’na tamahine fanau apî o Leonora. Ua papa‘i oia, « Ua roohia o Leonora iti i te ma‘i e ua pohe oia, e ma te oto rahi ua huna matou i to’na tino i roto i te menema, ia vai oia ana‘e ra, atea roa i to’na metua tane e te metua vahine tei fanau mai ia’na ».

I roto i teie mau huru o te oraraa, ua tauturu o Lorenzo i te Feia Mo‘a ia faaruru i to ratou mau tamataraa ma te faaroo. Ua papa‘i to’na tuahine o Eliza, « Ma te mana‘o itoito—te ite i te rave i te ohipa, e te hoê mana‘o papû o te ore roa e haaparuparu, ua faaite mai oia e ua nehenehe ia’na i te rave i te hoê ohipa rû ta te tahi atu ho‘i mau taata i mata‘u i te rave ». Ua haamana‘o oia, « Te mea matamua ta’na i rave o te faaitoitoraa ïa e te faatahoêraa i te mau puai o te mau taata ». Ua faanaho oia i te mau tane i roto i te mau pŭpŭ ohipa. Ua haere te tahi i te mau oire tapiri mai no te imi i te moni no te maa e te ahu. Ua faaea mai te tahi i te puhaparaa, ua haapa‘o ratou i te mau utuafare i reira, ua tanu i te mau maa hotu, e ua hamani e ua tata‘i i te mau tauhaa e nehenehe e faaohipahia i roto i te mau puhaparaa tapiri mai.

Taa ê noa’tu i te tautururaa i te Feia Mo‘a ia rave amui i te ohipa, ua faaitoito o Lorenzo ia ratou ia faaamu ia ratou i te pae varua e ia oaoa i te mau faaoaoaraa maitai. Ua parau oia e « i roto i te mau ava‘e roa o te tau to‘eto‘e, ua imi au i te faaanaanatae i te mau mana‘o e te itoito o te Feia Mo‘a i Pisega, eiaha na roto noa i te faanahoraa i te mau pureraa haamoriraa i roto i te mau tufaa taa ê o te puhaparaa, na roto atoa râ i te haamauraa e te faaitoitoraa i te mau huru faaoaoaraa maitai atoa…

« Ei hi‘oraa, e tamata ïa vau i te faataa atu i te hoê, ta’u i faanaho no te faaoaoa i te rahiraa taata e nehenehe ia’u e farii i roto i to’u fare haehaa, e fare e hoê noa tahua, fatata ahuru ma pae e toru ahuru avae te rahi [fatata e maha e te afa metera te aano e e iva metera te roa], tei hamanihia i te mau tapû raau, e te hoê tapo‘i fare repo e te tahua repo, e i te tahi hopea fare o te hoê ïa haapupuraa auahi au noa i te teitei, tei hamanihia i te matie tei tapuhia mai roto mai i te fenua. E no taua oro‘a ra ua tapo‘i matou i te tahua i te hu‘ahu‘a matie mâ, e ua tapo‘i i te mau patu i te mau tapo‘i uouo no ni‘a mai i to matou mau ro‘i aore e huruhuru.

« Nahea i te tu‘ama maitai i to matou piha ha‘utiraa no te oro‘a e fatata mai ra o te hoê ïa feruriraa faufaa rahi roa tei titau rahi i to matou aravihi. Ua manuia râ matou. Mai te apoo i reira to ratou tanuraahia, ua ma‘iti matou i te mau nave rarahi e nehenehe roa a‘e—ua paŏ i te rotoraa, e ua tamau i te mau mori hinu poto i roto, ma te tuu atea’tu te tahi i te tahi na ni‘a i te mau patu, ma te faatautau te tahi i ni‘a i te aroaro, tei hamanihia i te repo fenua e te matie. Ua horo‘a mai taua mau mori ra i te hoê… varua hau e te marû, e ua horo‘a mai te mori mai roto mai i taua mau pa’a nave ra i te hoê hi‘oraa nehenehe.

« I roto i te mau faaoaoaraa i te pô, e rave rahi to’u mau hoa, tei haapoupou maitai mai ia’u e to’u utuafare no te maitai taa ê e no te aravihi tei faaiteitehia mai na roto i teie mau faa‘una‘unaraa taa ê e te moni ore ».

Ua haamana‘o o Lorenzo e « i roto i taua taime ra ua tupu te oraora e te oaoa ». Ua faaoaoa oia e ta’na mau manihini i te tahi e te tahi na roto i te mau a‘oraa, te mau himeneraa e te mau tai‘oraa. Ua parau oia, « I te pae hopea, ua mauruuru maitai te taatoaraa, e ua haapurara atu, ma te oaoa mai te mea râ e ere ratou mai te mau taata aita e utuafare ».1 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 1 i te api 128.]

Te mau haapiiraa a Lorenzo Snow

E tauturu te mau tamataraa e te mau ati ia tatou ia haamaitai i te pae varua e ia faaineine no te hanahana tiretiera.

Mai te mea aita e mau tamataraa e aore râ aita e mau tusia, eita ia e nehenehe ia tatou ia haa no to tatou faaoraraa e ia faatupu i te mau opuaraa a te Atua.2

Ua farerei te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te mau tamataraa e te mau ati. Ua opua te Atua ia na reirahia e ti‘a ai. E nehenehe ia’u ia parau e i roto i te oraraa varua [matamua], a horo‘ahia‘i ia tatou te opuaraa ia haere mai i roto i teie ao tamataraa, e ia haere na roto i te oraraa ta tatou e farii nei i teie nei, e ere ïa i te mea au maitai e te oaoa ; e ere ïa te mau opuaraa i te mea oaoa i roto i te mau mea atoa mai tei hinaarohia. Aita râ e feaaraa e ua ite e ua maramarama maitai tatou e, no te faatupu i to tatou faateiteiraa e to tatou hanahana, ua ti‘a roa ïa teie raveraa ; e noa’tu paha e ere i te mea au roa i to tatou hi‘oraa, ua ineine râ tatou i te haapa‘o i te hinaaro o te Atua, e no reira ua tae mai tatou i ô nei.3

Ua faaoti te Fatu i roto i To’na aau e e tamata Oia ia tatou e tae noa’tu i te taime ua ite Oia i te mea Ta’na e nehenehe e rave no tatou. Ua tamata Oia i Ta’na Tamaiti o Iesu … Hou Oia [Te Faaora] i haere mai ai i ni‘a i te fenua nei, ua ite te Metua i To’na haere‘a e ua ite Oia e e nehenehe Ta’na e ti‘aturi i ni‘a Ia’na i te taime e fifi ai te ora o te mau ao ; e ua maururu Oia. Mai te reira atoa ia tatou iho nei. E tamata Oia ia tatou, e e tamau noa â oia i te tamata ia tatou, ia nehenehe Ia’na ia tuu ia tatou i ni‘a i te mau ti‘araa teitei roa a‘e i roto i te oraraa nei e ia tuu mai i ni‘a iho ia tatou te mau hopoi‘a hau atu i te mo‘a.4

Mai te mea e manuïa tatou i roto i te faarururaa i te mau tamataraa u‘ana na roto i to tatou haapa‘o-maitai-noa-raa e te tape‘a-maitai-raa i to tatou parau-ti‘a, ia tae ana‘e i te hopea o to tatou mau tamataraa e nehenehe ïa ta tatou e ti‘aturi i te hoê niniiraa rahi e te puai o te Varua e te mana o te Atua—te hoê horo‘araa rahi i ni‘a i te mau taata atoa o tei haapa‘o i ta ratou mau fafauraa…

Ua ui te tahi o to tatou mau taea‘e mai te mea i muri a‘e i teie oraraa, e ti‘a ia ratou ia riro ei hoa mau no te mau Peropheta e te Feia Mo‘a no mutaa ihora, tei faaruru i te mau tamataraa e te mau hamani-ino-raa ; e te Feia Mo‘a… tei mauiui i Ketelani, i Missouri e i Ilinois. Ua faaite te mau taea‘e tei faahitihia e ua oto ratou no te mea aita ratou i amuihia’tu i taua mau tau mâuiuiraa ra. Mai te mea te vai ra te hoê o teie mau taea‘e i ô nei, e parau ïa vau, no te tamahanahana ia ratou, e ti‘a ia outou ia tia‘i maa taime iti e e farii ai outou i taua mau huru ohipa ra, no te oaoaraa o to outou aau. Eita outou e o vau nei e maitai roa maori râ na roto i te mâuiuiraa : Aita i nehenehe ia Iesu ia na reira [a hi‘o Hebera 2:10]. I roto i Ta’na pure e umunaroraa i roto i te Ô no Gesetemane, ua faahi‘o Oia i te rave‘a tamâraa e titauhia i roto i te mau oraraa o te feia e hiaai nei i te haapapû i te hanahana no te hoê basileia tiretiera. Eita roa e ti‘a i te hoê taata ia ape i te reira na roto i te imiraa i te tahi mau faanahoraa mono.5

Aita e rave‘a ê atu e nehenehe ai i te Feia Mo‘a ia haamaitai i to ratou oraraa varua e ia faaineine no te hoê faufaa ai‘a i roto i te basileia tiretiera maori râ na roto i te ati rahi. O te rave‘a ïa e faarahihia‘i te ite e e haamauhia‘i te hau i te pae hopea na te ao taatoa. Ua parauhia e ahani te vai ra te hau e te ruperupe i roto i to tatou mau vahi atoa i teie nei, eita ïa tatou e haapa‘o. O tera ana‘e ïa te taatoaraa o te mea e hinaarohia e te mau taata e rave rahi ; eita ïa ratou e tutava i te titau i te mau mea no te ora mure ore.6

Ua mâuiui tata‘itahi e aore râ ua mâuiui amui tatou e e mauiui faahou â tatou, e no te aha ra ? No te mea te titau nei te Fatu i te reira ia tatou no to tatou haamo‘araa.7 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 2 i te api 128.]

Ia faaea haapa‘o maitai noa ana‘e tatou i roto i te mau tamataraa e te mau faahemaraa, te faaite ra ïa tatou e te here nei tatou i te Atua hau atu i to tatou here i to te ao nei.

I roto i to tatou mau tamataraa te vai nei ïa te mau faahemaraa e na roto i te reira e nehenehe ai ta tatou e faaite i te rahiraa o to tatou haafaufaaraa i ta tatou haapa‘oraa faaroo. Ua matau outou i te aamu o Ioba no ni‘a i taua tumu parau ra. Ua horo‘ahia ia’na te hoê iteraa no ni‘a i te ti‘a-faahou-raa, e no ni‘a i te Faaora, e ua ite oia e noa’tu e pohe oia e ite râ oia, i te mau mahana hopea, i To’na ra Faaora i ni‘a i te fenua nei [a hi‘o Ioba 19:25–26]. Ua faaite mai te mau faahemaraa ta’na i faaruru e ua haafaufaa oia i teie mau hi‘oraa no te ra‘i i ni‘a‘e i te mau mea ê atu…

No te mea e Hoa te Atua no tatou eita ïa tatou e mata‘u. E tamau noa â paha tatou i te auraro i te mau huru-au-ore e rave rahi. Na roto râ i te reira e nehenehe ïa ia tatou ia faaite atu i te mau melahi e mea here a‘e tatou i te mau mea a te Atua i te mau mea o te ao nei.8 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 3 i te api 128.]

Ia faaea haapa‘o-maitai-noa ana‘e tatou, e haapuai ïa te Fatu ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i te mau faahemaraa e ia faaoroma‘i i te mau tamataraa.

E faaruru paha te rahiraa o outou i te mau tamataraa u‘ana, ia maitai roa’tu to outou faaroo, ia rahi to outou ti‘aturiraa, ia faarahihia to outou ite no ni‘a i te mau mana o te ra‘i ; e tupu ïa teie hou outou e faaorahia‘i. Mai te mea e tupu mai te hoê fifi… mai te mea e tae mai te tamataraa, e mai te mea e faahepohia outou i te faaruru i te reira ; mai te mea e vaiihohia Satane ia haere na rotopu atu ia outou, e ta’na mau mana faatiani aravihi e te haavare ; mai te mea e tae mai te rima tuutuu ore no te hamani ino i ni‘a iho ia outou—i reira, i taua taime ra, a faateitei i to outou mau upoo i ni‘a e a oaoa i te mea e ua itehia to outou ti‘amâ ia mâuiui mai ia Iesu, te Feia Mo‘a e te mau peropheta mo‘a ; e a ite e ua fatata mai te taime e faaorahia‘i outou.

Te hinaaro nei au, e to’u mau taea‘e e mau tuahine i te ti‘aoro atu ia outou ma te aroha mau. A faaitoito—eiaha e mata‘u ; no te mea e tae ‘oi‘oi mai te mahana e tamarôhia‘i to outou mau roimata, e tamahanahanahia‘i to outou mau aau, e e amu ai outou i te hotu o ta outou mau ohipa…

Ia vai parau-ti‘a noa, te haapa‘o maitai, te roo maitai, te marû e te haehaa, te itoito e te mata‘u ore, a faatupu i te haapeu ore, a riro mai te Fatu ra te huru ; a tape‘a i te parau mau na roto anei i te auahi e aore râ te o‘e, te hamani-ino-raa e aore râ te pohe.9

Mai te taime i farii ai tatou i te Evanelia e tae noa mai i teie nei taime, ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i tera e tera taime i te mau tamataraa e te mau ati, mai te mea e nehenehe ia tatou ia pii i te reira ; e i te tahi mau taime no to ratou huru ino ua ite tatou e e mea fifi roa i te farii i taua mau tamataraa ra ma te mutamuta ore e te amuamu ore. E i roto râ i taua mau taime ra ua haamaitai te Fatu ia tatou e ua horo‘a rahi mai i To’na Varua ia nehenehe ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i te mau faahemaraa e ia faaoroma‘i i te mau tamataraa.10

Te mau tane e te mau vahine atoa o te tavini nei i te Fatu, noa’tu te huru o to ratou haapa‘o-maitai-raa, e vai mai to ratou mau taime fifi ; mai te mea râ ua ora ratou ma te haapa‘o maitai, e pura mai ïa te maramarama i ni‘a iho ia ratou e e horo‘ahia mai ïa te tautururaa.11

Te mea noa e titauhia ia tatou no te paruru maitai roa ia tatou i roto i te mau huru atoa o te mau pe‘ape‘a e aore râ te hamani-ino-raa, o te raveraa ïa i te hinaaro o te Atua, ia vai parau-ti‘a, ia haapa‘o-maitai-noa e ia haapa‘o i te mau ture ta tatou i farii ; ia hamani maitai ia vetahi ê; eiaha ia na ni‘a’tu i te mau ti‘araa o te taata ; ia ora i te mau parau atoa na roto mai i te vaha o te Atua e e tauturu mai ïa to’na Varua Mo‘a ia tatou i te mau huru atoa, e e matara mai ïa tatou mai roto mai i teie mau mea atoa ma te haamaitai-rahi-hia i roto i to tatou mau fare, i roto i to tatou mau utuafare, i roto i ta tatou mau nănă, i roto i ta tatou mau faaapu—e e haamaitai mai te Atua ia tatou na roto i te mau rave‘a atoa. E e horo‘a mai oia ia tatou te ite na ni‘a iho i te ite, te maramarama na ni‘a iho i te maramarama, te paari na ni‘a iho i te paari.

Ia amui mai te Atua i ta’na haamaitairaa i ni‘a i teie nei nunaa. Ia haapa‘o maitai tatou ia tatou iho, ia haapa‘o-maitai-noa i te mau ture atoa ta tatou i farii, ia imi i te maitai no vetahi ê ma to tatou aau atoa, e e ninii mai ïa te Atua i to’na Varua i ni‘a iho ia tatou, e i te pae hopea e upooti‘a ïa tatou.12 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 3 i te api 128.]

Ia haamana‘o ana‘e tatou i te mau tau fifi, e ite ïa tatou e ua tauturu to tatou mau tamataraa ia tatou ia haafatata’tu i te Atua.

Ia feruri ana‘e tatou i te mea ta te Fatu i rave no tatou na mua’tu, to tatou oraraa i teie mahana e ta tatou mau opuaraa no ananahi, e nunaa haamaitaihia ïa tatou ! Ua mana‘o vau i te tahi mau taime e te hoê o te mau maitai rahi roa a‘e ta te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e nehenehe e fatu o te aau mehara ïa no to tatou Metua i te Ao ra no te mea Ta’na i tuu mai i ni‘a iho ia tatou e te e‘a Ta’na i arata‘i ia tatou. Peneia‘e e ere te haereraa na ni‘a i taua e‘a ra i te mea au roa i te mau taime atoa ; ua ite râ tatou i muri a‘e e taua mau huru auraa ore roa ra ua riro ïa ei haamaitairaa no tatou.13

Te tamataraa tata‘itahi ta te hoê taata e faaruru, mai te mea e haapa‘o maitai noa oia i roto i taua tamataraa ra e e faatura oia i te Atua e ta’na haapa‘oraa faaroo ta’na i tomo atu i roto, i te pae hopea o taua tamataraa ra e aore râ ati rahi ra e fatata roa ïa taua taata ra i te Atua, e rahi roa ïa to’na faaroo, to’na paari, to’na ite e to’na mana, e e rahi ïa to’na ti‘aturiraa ia ani atu i te Fatu i taua mau mea ra ta’na e hinaaro. Ua ite au i te mau taata tei rurutaina te mana‘o ia haere atu na roto i te tahi mau ati, e i muri a‘e i to ratou haereraa na roto i te tamataraa, ua parau mai e ua nehenehe ia ratou i te haafatata’tu i te Fatu ma te ti‘aturi rahi e i te ani atu i taua mau haamaitairaa ra ta ratou i hinaaro…

E ti‘a roa ia tatou ia oaoa e ia î i te poupou e te mauruuru, noa’tu te mau fifi e haati nei ia tatou. E eaha te atearaa o to tatou haereraa i mua, eaha te rahiraa ite tei noaa ia tatou e eaha’tu â te rahiraa ta tatou e nehenehe i te faaoroma‘i i teie nei, e piti e aore râ e pae matahiti i ma‘iri a‘enei, e e nehenehe anei ta tatou e faaoroma‘i i teie nei hau atu â i te mau matahiti i ma‘iri a‘enei ? Ua haapuai te Fatu ia tatou e ua faarahi ia tatou i roto i to tatou tupuraa. Mai te aiû, ia paari ana‘e oia eita oia e ite nahea oia i te fariiraa i te puai e te huru i tupu ai to’na tino. E mea rahi a‘e oia i teie matahiti i te matahiti i ma‘iri a‘enei. Mai te reira atoa to tatou haereraa i mua i te pae varua. Mea puai a‘e tatou i teie mahana i te hoê matahiti i ma‘iri a‘enei.14

Te mau tusia ta outou i rave, te mau tamataraa ta outou i faaoroma‘i e te mau ereraa ta outou i mâuiui… e mo‘ehia ïa, e e oaoa ïa outou e ua noaa ia outou te ite ta teie mau mea i horo‘a mai … E ti‘a ia tatou ia haapii i te tahi mau mea na roto i te mau mea ta tatou i mâuiui, e te ite tei roaa mai na roto i taua rave‘a ra, noa’tu e e mea mâuiui te rave‘a, e mea faufaa rahi râ no tatou i roto i te tahi atu oraraa…

Ua ite au e aita to outou mau oraraa i riro e mea maitai noa i te mau mahana atoa ; e mea papû roa ua faaruru outou e rave rahi mau tamataraa e peneia‘e ua na roto mai outou i te mau ati e rave rahi ; na roto râ i te vai parau-ti‘a-noa-raa e fatata ïa outou i te faura mai roto mai i te mau marumaru i roto i te râ hanahana o te ao tiretiera.15 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 4 i raro nei.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tautururaa, a hi‘o i te mau api vii–xi.

  1. A feruri i te aamu i te mau api 119–22. Nahea i nehenehe ai i teie rahiraa Feia Mo‘a ia oaoa noa’tu to ratou mau mâuiui ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faaitoito i te mau taata e faaruru ra i te mau tamataraa ?

  2. A tuatapapa i te mau haapiiraa a te peresideni Snow no ni‘a i te tumu e ti‘a’i ia tatou ia farii i te mau tamataraa (te mau api 122–24). I to outou mana‘oraa eaha te auraa ia « imi te mau mea no te ora mure ore » ? I to outou mana‘oraa no te aha te mau taata e rave rahi e ore ai e « imi i te mau mea no te ora mure ore » ma te mau tamataraa ore ?

  3. Nahea e ti‘a’i ia tatou ia pahono atu i te mau tamataraa e te mau faahemaraa ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 125–27.) Nahea te Fatu e tauturu ai ia tatou i te mau tau tamataraa ?

  4. A tai‘o i te tufaa hopea i roto i teie pene. Eaha tei noaa mai ia outou na roto i te mau tamataraa ta outou i ite ?

  5. A hi‘o i te hoê e aore râ e piti faahitiraa parau i roto i teie pene o te horo‘a mai ia outou te ti‘aturiraa. Eaha te mea ta outou i au no ni‘a i te mau faahitiraa parau ta outou i ma‘iti ? A feruri i te mau rave‘a e nehenehe ai ta outou e faaite atu i teie mau parau mau i te hoê melo no te utuafare e aore râ i te hoê hoa e hinaaro nei i te faaitoitoraa.

Te mau Papa‘iraa Mo‘a : Deuteronomi 4:29–31 ; Salamo 46:1 ; Ioane 16:33 ; Roma 8:35–39 ; 2 Korinetia 4:17–18 ; Mosia 23:21–22 ; 24:9–16 ; PH&PF 58:2–4

Tauturu Haapiiraa : A feruri i te farerei na mua i te tahi mau piahi no te ani i ratou ia faaineine i te faaite mai i te tahi mau aamu e tu‘ati i ni‘a i te pene. Ei hi‘oraa, hou a haapii ai i teie pene, ei tautururaa e nehenehe ia ani i te tahi nau taata ia faaineine no te aparau mai no ni‘a i te mea ta ratou i haapii mai na roto mai i to ratou mau tamataraa.

Te mau nota

  1. A hi‘o Eliza R. Snow Smith, Te Oraraa e te Buka Utuafare a Lorenzo Snow (1884), 89–93.

  2. Millennial Star, 18 no eperera 1887, 245.

  3. Deseret Weekly, 4 no novema 1893, 609.

  4. Millennial Star, 24 no atete 1899, 532.

  5. Deseret News: Semi-Weekly, 9 no Febuare 1886, 1.

  6. Deseret News, 11 no eperera 1888, 200; no roto mai i te hoê a‘oraa a Lorenzo Snow tei horo‘ahia i te amuiraa rahi no eperera 1888.

  7. Deseret News, 28 no atopa 1857, 270.

  8. Deseret News, 11 no eperera 1888, 200.

  9. « Address to the Saints in Great Britain », Millennial Star, 1 no titema 1851, 364.

  10. Deseret Weekly, 4 no novema 1893, 609.

  11. Millennial Millennial Star, 24 no atete 1899, 531.

  12. Deseret News: Semi-Weekly, 2 no titema 1879, 1.

  13. I roto i te Conference Report, Eperera 1899, 2.

  14. Deseret News, 11 no eperera 1888, 200.

  15. I roto i te « Old Folks Are at Saltair Today », Deseret Evening News, 2 no tiurai 1901, 1; poro‘i i te hoê pŭpŭ no te mau melo paari o te Ekalesia ; faaineineihia e Lorenzo Snow i te faito matahiti e 88 e tei tai‘ohia e ta’na tamaiti o LeRoi.

I te taime a ti‘avaruhia‘i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i rapae‘au i to ratou mau fare i Nauvoo, Illinois, e rave rahi tei ite i te oaoa i rotopu i to ratou ati rahi.

Ua nana‘o te hoê Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei tei puhapa i te Mou‘a no Pisega i teie hoho‘a i roto i te hoê buka aamu.

E nehenehe i to tatou iteraa papû no Iesu Mesia e paturu e e tamahanahana ia tatou i te mau tau tamataraa.