Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 8 : « A Hi‘opo‘a mai Oe Ia’u, e te Atua, ia Ite ho‘i Oe i Tau Aau »


Pene 8

« A Hi‘opo‘a mai Oe Ia’u, e te Atua, ia Ite ho‘i Oe i Tau Aau »

Te tutava nei te Feia Mo‘a parau-ti‘a i te mau Mahana Hopea nei i te « haamau i te hoê naturaraa taata i mua i te Atua e nehenehe e ti‘aturihia i te taime ati ».

No roto mai i te oraraa o Lorenzo Snow

I te 15 no titema 1899, ua a‘o te peresideni Lorenzo Snow, e Peresideni ho‘i no te Ekalesia i taua taime ra, i te oro‘a hunaraa o te peresideni Franklin D. Richards, tei tavini ei Peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo. Fatata i te pae hopea o ta’na a‘oraa, ua parau te peresideni Snow, « Te ani nei au i te Fatu no Iseraela ia haamaitai mai i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia nehenehe ia ratou ia faaineine no te mau ohipa o te tupu mai i mua nei, ma to tatou aau ti‘a i mua i te Fatu ».

No te faahoho‘araa i te hinaaro ia tape‘a « i to tatou mau aau ti‘a i mua i te Fatu », ua faati‘a te peresideni Snow i te hoê aamu tei tupu ia’na e te peresideni Richards i te mau matahiti 1850, a riro ai raua ei mau Aposetolo apî. I taua taime ra, ua arata‘i te peresideni Brigham Young i te hoê faatiti‘aifaroraa i roto i te Ekalesia, ma te piiraa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te mau vahi atoa ia tatarahapa e ia faaapî i ta ratou faaotiraa ia ora i te hoê oraraa parau-ti‘a.

Ua haamana‘o te peresideni Snow, « I to te peresideni Young ti‘araa i ni‘a no te pii i te nunaa ia tatarahapa e ia faatiti‘aifaro, ua a‘o u‘ana oia no ni‘a i te mea e ti‘a ia ravehia i ni‘a i te tahi mau taata—e ti‘a i to ratou Autahu‘araa ia tatara-ê-hia’tu, no to ratou oreraa e faananea i te reira mai tei ti‘a ia ratou ia rave. E haamana‘o noa te mau taea‘e tei ora i taua mau mahana ra i te u‘ana o ta’na a‘o no ni‘a i teie faatereraa. Ua putapû te aau o te taea‘e Franklin e to’u atoa ; e ua paraparau maua ia maua iho no ni‘a i te reira ohipa. Ua faaoti a‘era maua e e haere maua i te peresideni Young ra e e pûpû atu i to maua Autahu‘araa. E mai te mea ua mana‘o oia, na roto i te i‘oa o te Fatu, e aita maua i faananea i to maua Autahu‘araa, e vaiiho ïa maua i to maua autahu‘araa. Ua haere atu maua ia’na ra, ua farerei ia’na ana‘e, e ua parau atu ia’na i teie parau. Te mana‘o nei au e te vai ra te mau roimata i roto i to’na na mata a parau ai oia, ‘Te taea‘e Lorenzo, te taea‘e Franklin, ua faananea maitai orua i to orua Autahu‘araa i mua i te Fatu. Ia haamaitai mai te Atua ia orua’ ».1

I roto i te taatoaraa o to’na oraraa, ua hinaaro te peresideni Snow e ia afaro to’na aau i mua i te Fatu, e ua faaitoito oia i te Feia Mo‘a ia hi‘opo‘a i to ratou iho huru parau-ti‘a. Ua a‘o oia na roto i te « hoê huru tei faarahi i to matou ite » i te hinaaro ia haamau i te « hoê naturaraa taata maitai, ei Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, i mua i te Atua to tatou Metua ».2 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 1 i te api 139.]

Te mau haapiiraa a Lorenzo Snow

Mai te mea ua haamau tatou i te hoê naturaraa taata maitai, e nehenehe ïa ta tatou e ani papû i te Atua ia ma‘imi i to tatou aau.

Te mana‘o puai roa nei au e, e te hi‘oraa hau atu i te faufaa rahi, e o te riro ei taviniraa rahi roa a‘e ia ho‘i atu tatou i te ao varua, o te haamauraa ïa i te hoê naturaraa taata maitai e te taa-maitai-hia ei Feia Mo‘a haapa‘o e te tamau i te mau Mahana Hopea nei i roto i teie oraraa tamataraa.

I te mau taime e ani te hoê taata ĕê i te ohipa, aore râ te hoê ti‘araa faufaa rahi, e titau-pinepine-hia e ia faaite mai oia i te mau parau e haapapû ra i to’na ti‘amâraa, no roto mai i te mau taata ti‘aturihia, te mau rata patururaa e te faaiteraa o te riro ei mea faufaa rahi roa, no te paturu i te aniraa tauturu e te mau fana‘oraa taa ê, o tei riro ho‘i ei mea fifi aita ana‘e teie mau parau haapapûraa. E noaa ohie noa te hoê naturaraa taata tei papa‘ihia, mai tei parauhia, ta te hoê taata e nehenehe e tuu i roto i to’na pute ; tera râ, ia au i ta’u hi‘opo‘araa, e mea pinepine ia itehia e te mau taata e te vai ra ta ratou parau papa‘ihia no to ratou naturaraa taata aita ïa to ratou iho naturaraa taata mau e faaitera ra i te reira huru.

Te vai nei te mau taata i rotopu ia tatou tei itehia ei mau melo no teie Ekalesia o te tutava rahi nei e ia ite-maitai-hia ratou e te mau taata e haati ra ia ratou, are‘a râ to ratou iho naturaraa taata mau, e aore râ te rotoraa o taua mau taata ra, ua tapo‘ihia ïa e aore râ ua hunahia … Mea faufaa roa teie pure ta’u e [faahiti atu] « A Hi‘opo‘a mai Oe Ia’u, e te Atua, ia Ite ho‘i Oe i Tau Aau : e tamata hua mai ia’u, e ia ite oe i tau mana‘o ; e hi‘o mai, e eiaha ei haamainaina to roto ia’u ia oe ra, E aratai oe ia’u i te e‘a e tia i te vai-maite-raa te maitai ra » [Salamo 139:23–24]—e pure teie ta Davida i roto i to’na oraraa i nehenehe i te pûpû atu i te Fatu ma te ite maitai e ma te ti‘aturi rahi. Te vai ra râ te mau taime ua ite oia i te mana‘o paruparu e te rurutaina i te pûpûraa’tu i teie huru pure.

Te ti‘aturi nei au e nehenehe ta te rahiraa o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, i roto i te hoê tufaa rahi o to ratou mau oraraa, e haafatata’tu i te Fatu ma te ti‘aturi rahi e ia pure atoa i teie pure—« A Hi‘opo‘a mai Oe Ia’u, e te Atua, ia Ite ho‘i Oe i Tau Aau, e hi‘o mai, e eiaha ei haamainaina to roto ia’u » ; e mai te mea, tatou, ei nunaa, e nehenehe ta tatou e ora ia nehenehe ho‘i ia tatou ia pi‘o i te mau taime atoa i mua i te Fatu e ia pûpû atu i te hoê pure mai teie te huru, auê ïa ohipa oaoa e, auê ïa fâ tei noaa ia tatou i roto i te parau-ti‘a e te ohipa maitai ! … E ani au i te [taata tata‘itahi] ia faaohipa i teie pure ta Davida, e ia hi‘o e nahea râ oia i te ora mai te au i to’na maramarama, no te faariro mau i te reira ei mau tufaa no ta’na haamoriraa i te Atua. E rave rahi o te ore e manuïa i te piri atu i teie faito no te maitai no te mea te rave huna ra ratou i te mau mea i te mau vahi eita te mata tahuti e nehenehe e ite, o te faatea ê atu ho‘i ia ratou i te Mana Hopea ra e o te faaoto i te Varua o te Atua. Eita e nehenehe i taua mau huru taata ra e faaohipa i teie pure, eita e nehenehe ia ratou maori râ ia tatarahapa ratou i ta ratou mau hara e ia tata‘i ratou i te hape ta ratou i rave, e ia faaoti ratou ia riro e mea maitai a‘e i te mau mahana i mua ia ratou hau atu i to ratou huru na mua a‘era, e ia haamau i te hoê naturaraa taata i mua i te Atua e nehenehe e ti‘aturihia i te taime tamataraa, e o te faati‘a ia ratou ia amui atu i te mau taata mo‘a e i te Metua iho ia haere atu ratou i roto i te ao varua

… E ti‘a ia tatou ia iro ei mau tane e ei mau vahine mau ; e ti‘a ia tatou ia faarahi roa i to tatou faaroo, e e ti‘a ia tatou ia ti‘amâ no te hoaraa o te Varua Maitai no te tauturu ia tatou i roto i te ohipa no te parau-ti‘a i te mau taime atoa, ia nehenehe ia tatou ia faatusia i to tatou iho hinaaro e ia auraro i te hinaaro o te Metua, ia aro atu i to tatou natura hi‘a, e ia rave i te maitai no te here i te raveraa i te maitai, ia rotahi noa to tatou mata i ni‘a i te tura e te hanahana o te Atua. No te rave i te reira e ti‘a ïa ia vai mai te hoê feruriraa ia ite i ta tatou hopoi‘a, ia ite e tei ni‘a te mata o te Atua ia tatou e e ti‘a i ta tatou mau ohipa atoa e te mau tumu no taua mau ohipa ra ia tiaauhia ; e ia vai tamau noa te hoê auraa au maitai ia tatou e te Varua o te Fatu.3 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 2 i te api 139.]

Te haapii mai nei te mau hi‘oraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a nahea ia haamaitai i to tatou naturaraa taata.

Mea rahi te mau mea ta’u e faahiahia nei i roto i te naturaraa taata o te mau peropheta, i to Mose ihoa râ. Te faahiahia nei au i to’na hinaaro papû i te faatupu i te parau e te hinaaro o te Atua no Iseraela, e to’na ineine i te rave i te mau mea atoa e vai ra i roto i te mana o te taata, ma te tauturuhia e te Mana Hope ; e hau atu i mau mea atoa, te faahiahia nei au i to’na parau-ti‘a e to’na faaroo i te Fatu…

Te faahiahia nei te Atua i te mau tane e te mau vahine i teie mahana o te tamau noa nei i te hoê haere‘a afaro e o te nehenehe e parau e, noa’tu te mau mana o Satane o tei faanahohia no te aro ia ratou, E haere ê atu oe, e Satani [a hi‘o Luka 4:8], e o te ora nei i te hoê oraraa parau-ti‘a, te hoê oraraa Atua, e mana ïa to taua mau taata ra i piha‘iho i te Atua e ta ratou mau pure e mea tia-rahi-hia mai ïa [a hi‘o Iakobo 5:16]. Ei hi‘oraa, ua noaa ia Mose te mana rahi i piha‘iho i te Mana Hope no te taui i Ta’na [te Atua] opuaraa i te tahi taime. Ia haamana‘ohia e ua riri te Fatu i te ati Iseraela e ua parau atu Oia ia Mose e e haamou Oia ia ratou, e e rave ê atu Oia ia Mose e e faariro ia’na ei hoê nunaa rahi, e e tuu atu i ni‘a iho ia’na e to’na ra huaai te mea Ta’na i fafau atu ia Iseraela. Ua ti‘a’tu râ teie faatere e teie iriti ture rahi, o tei tape‘a i ta’na parau, i ropû e i reira ua ti‘aoro atu i te Fatu no to’na nunaa ; na roto i te mana ta’na e nehenehe e faaohipa e tei faaohipahia e ana, ua riro oia ei rave‘a o tei faaora i te nunaa i te haamouraa. [A hi‘o Exodo 32:9–11 ; Iritiraa a Iosepha Semita, Exodo 32:12.] Eaha ra ïa te tura e te hanahana o Mose i te ti‘araa’tu i mua i te mata o te Fatu, e auê ïa tumu no To’na mauruuru i to’na iteraa e te vai ra taua huru taata ra no te faatere i To’na nunaa ma‘itihia, i roto i to ratou huru etaeta e te pouri.

I roto ia Iona, e ite faahou ia tatou i te hoê huru anaanatae o te naturaraa taata. A faaite ai te mau ihitai i to ratou mata‘u i te ore ratou e nehenehe e faaora i to ratou pahi i ni‘a i te miti puai, e no to’na ite e te tere ta’na i rave eita ïa e tapae atu i Ninive mai ta te Fatu i faaue ia’na, ua ti‘a a‘era oia i ni‘a e ua fa‘i ihora e o oia ia te tumu no te ati e tupu ra ia ratou, e ua ineine oia ia faatusiahia no te maitai o te mau taata i ni‘a i te pahi. [A hi‘o Iona 1:4–12.] Te vai atoa ra i roto i te tahi atu mau peropheta e mau taata a te Atua, noa’tu to ratou mau paruparu i te tahi mau taime, mai ia Iona, te tahi mea rahi mau e te faahiahia i roto i to ratou naturaraa taata.4 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 3 i te api 139.]

E tupu-rii-rii noa mai te mau huru parau-ti‘a o te naturaraa taata i roto ia tatou ia faaohipa tatou i te faaroo e ia tatarahapa i ta tatou mau hape.

Taua mau huru ra no te naturaraa taata mai ta tatou i ite maitai i roto i te mau taata parau-ti‘a no mutaa ihora, aita ïa te reira i tupu noa mai, aita atoa i noaa noa mai i roto i te hoê mahana, te hoê hebedoma, te hoê ava‘e, aore râ te hoê matahiti, e mau tupuraa riirii râ, e hotu no te haapa‘oraa tamau i te Atua e i te parau mau, taa ê i te mau haapoupouraa e aore râ te mau faahaparaa a te taata

… E e mea faufaa rahi no tatou, ei Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, ia taa e ia haamana‘o e e tae mai te ora na roto i te maitai o te Atua e na roto i te tupuraa i roto ia tatou taua mau ture ra o tei faatere i taua mau taata parau-ti‘a ra tei faahitihia‘enei. Te auraa e ere ïa no te rave i te maitai no te arueraa a te taata ; no te rave râ i te maitai no te mea na roto i te raveraa i te maitai e faatupu ïa tatou i roto ia tatou iho te huru atuaraa, e na reira ïa tatou e apiti atu ai i te huru atuaraa, o te riro mai i muri iho ei tufaa no to tatou huru…

Aita anei tatou e rave nei i te tahi mau taime i te mau mea e oto ai tatou i te raveraa ? Ia ite ana‘e tatou e mea hape te mau mea ta tatou e rave ra, mea ti‘a ia faaea tatou i te rave i taua mau mea ra ; ia ite ana‘e i te ino e faatitiaifaro ïa tatou, o tera ana‘e ïa ta tatou e nehenehe e rave, e o tera ana‘e o te mea e nenenehe e anihia i te taata. Tera râ e mea papû roa i te rahiraa o te taime, no te tahi mau taata, mea hau a‘e to ratou mana‘o e to ratou mata‘u i te itehia te hape ta ratou e rave i te raveraa i te hape iho ; e feruri ratou i te mea ta te taata e parau ia faaroo ratou i te reira, e te tahi atu â. E i te tahi pae, e tura‘ihia te tahi ia rave i te tahi mau mea no te farii i te haapoupouraa a to ratou mau hoa, e ia ore ana‘e ta ratou mau ohipa e au-maitai-hia e aore râ e fariihia, e mana‘o ïa ratou e ua mau‘a noa te mea ta ratou i rave, e ua manuïa ore roa te ohipa maitai ta ratou i rave.

I teie nei, mai te mea e hinaaro mau tatou i te haafatata’tu i te Atua ; mai te mea e hinaaro tatou i te faatano atu ia tatou iho i te mau varua maitai o te mau ao mure ore ; mai te mea e hinaaro tatou i te haamau i roto ia tatou iho taua faaroo ra ta tatou i tai‘o na e na roto ho‘i i te reira i rave ai te Feia Mo‘a i tahito ra i te mau ohipa faahiahia e ti‘a ïa ia tatou, i muri a‘e i to tatou fariiraa i te Varua Mo‘a, ia faaroo i ta’na mau omuhumuhuraa e ia pee i ta’na mau parau, e eiaha roa te hoê a‘e ohipa i roto i to tatou mau oraraa ia faaatea ê atu ia’na ia tatou iho : e parau mau e e mau taata paruparu tatou tei ineine i te mau huru taime atoa i te faaoto i te Varua o te Atua ; no reira i te taime ihoâ e ite ai tatou e te hara ra tatou, e ti‘a ïa ia tatou ia tatarahapa i taua ohipa hape ra e mai te mea e nehenehe, ia tata‘i e aore râ ia faariro te hape ta tatou i rave ei mea maitai. Na roto i te raveraa i teie haere‘a e haapuai ïa tatou i to tatou huru naturaraa taata, e faahaere ïa tatou ia tatou iho i mua, e e haapuai tatou ia tatou iho i mua i te faahemaraa ; e e tae i te taime, no te rahi o te mau mea ta tatou i haavî, e maere ïa tatou ia tatou iho no te haereraa i mua ta tatou i rave i roto i te faatereraa ia tatou iho, e i te haamaitairaa ia tatou.5 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 4 i te api 139.]

Ia faaherehere tatou i to tatou naturaraa taata parau-ti‘a, e piri atu â ïa tatou i te Fatu.

Ua farii tatou i te hoê Evanelia faahiahia mau i roto i to’na mau tereraa : na roto i te haapa‘oraa i ta’na mau titauraa e nehenehe ïa ia tatou ia farii i te mau haamaitairaa maitai roa a‘e tei fafauhia e aore râ tei horo‘ahia i te taata i te mau tau atoa o te ao nei. Are‘a râ, mai te tamarii e te ha‘uti e aore râ te tao‘a ha‘uti, te faaoaoa pinepine atoa nei tatou ia tatou iho na roto i te mau mea pae tino, ma te haamo‘e i te mau rave‘a e vai ra ia tatou no te faatupu i roto ia tatou te mau ture mure ore e te faahiahia o te oraraa e te parau mau. Te hinaaro nei te Fatu ia haamau i te hoê auraa piri roa i rotopu Ia’na iho e o tatou nei ; te hinaaro nei Oia ia haere tatou i mua ei taata e ia rahi to tatou ite, e nehenehe i te reira e ravehia na roto ana‘e i te rave‘a o te Evanelia mure ore tei faaineine-taa-ê-hia no teie tumu. Ua parau te Aposetolo Ioane : « E te taata atoa tei ia’na taua tiairaa’ra ia’na ra, te haamaitai ra ïa ia’na iho, mai ia’na [te Mesia] atoa e maitai ra ». [1 Ioane 3:3.] Te faaohipa ra anei te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te mau ture no te Evanelia i to ratou mau oraraa, e i te faatupuraa i te opuaraa a te Atua ?

… Eaha ta tatou e nehenehe e rave i roto i te reira mau huru no te faateitei a‘e â ia tatou i roto i te parau-ti‘a a to tatou Atua ? Eaha te mau maitai, te mau haamaitairaa e te mau faufaa taa ê ta teie faanahoraa no te ora, ta tatou ho‘i e haapa‘o, e horo‘a mai, e eaha te mau rave‘a e faaohipahia no te faatupu i te reira ? Mai te mea e titauhia te hoê tusia e mea tano roa ïa no te feia atoa o te hinaaro i te faariro i ta ratou haapa‘oraa faaroo ei tuatapaparaa, e o te tautoo nei i te haapa‘o i te mau titauraa, na roto i te oraraa i te reira i te mau mahana atoa o to ratou oraraa, ia faaite i to ratou hinaaro i te auraro i te hinaaro o Iehova, ma te iteraa i to’na rima i roto i te tamataraa e i roto atoa i te tau ruperupe

… E mea maitai ïa ia hi‘opo‘a maite ia tatou iho, ia aparau ia tatou iho i roto i te piha huna, o te haapapû i te huru o to tatou ti‘araa… i mua i te Fatu, e mai te mea e titauhia ia faaapî tatou i to tatou itoito e to tatou haapa‘o-maitai-raa, e ia faarahi i ta tatou mau ohipa maitai.

Aita e feaaraa, ia parauhia no te taato‘araa o te nunaa, e te haamaitai rahi nei tatou ia tatou iho i mua i te aro o te Atua. Noa’tu râ e te reira ihoâ te huru, ua papû ia’u e te vai ra te mau taata i rotopu ia tatou tei haamaitaihia e te mau horo‘araa a te varua e o te nehenehe ia faatupuhia, o te nehenehe ia faaohipa-rahi-hia atu â, mai te mea e ma‘iti ratou ia na reira, e o te nehenehe e haere ‘oi‘oi atu â i roto i te mau e‘a no te mo‘araa e ia piri rahi atu â i te Fatu. Tera râ te faatere rahi nei te varua o te mau mea no teie ao ia ratou e no reira ratou e ore ai e faarahi i taua mau mana e mau haamaitairaa varua ra ; eita ratou e tuu ia ratou iho i roto i taua auraa piri roa ra e te Fatu o tei riro ho‘i ei haamaitairaa taa ê no ratou.6

To tatou huru naturaraa taata, ei Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e ti‘a ïa ia faaherehere-mâ-hia, noa’tu eaha te hoo e aore râ te tusia. Te huru naturaraa taata tei faariihia e te Atua, e hoona ïa ia paruruhia, noa’tu e mea na roto i te hoê oraraa haavî tamau-noa-raa ia’na iho.

Na roto i teie huru oraraa e nehenehe ïa ia tatou ia tia‘i… ma te haapapûraa rahi e… e faakoronahia tatou e te mau tamaroa e te mau tamahine a te Atua, e e fatu tatou i te faufaa e te hanahana o te hoê basileia Tiretiera.7 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 5 i raro nei.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api vii–xi.

  1. A tai‘o faahou ai outou i te aamu i te mau api 131–32, eaha ta outou i haapii mai na roto i te ohipa ta Elder Lorenzo Snow e Elder Franklin D. Richards i rave ? A feruri nahea e nehenehe ai ia outou ia faaiteite atu i teie mau parau tumu i te mau melo o te utuafare e aore râ ia vetahi ê.

  2. Ua parau te peresideni Snow, « E ti‘a ia tatou ia riro ei mau tane e e mau vahine mau » (api 133). I to outou mana‘o eaha ïa te auraa ia riro ei tane e aore râ ei vahine mau ?

  3. A feruri i te mau mana‘o o te peresideni Snow no ni‘a i te mau hi‘oraa o Mose e o Iona (te mau api 133–35). Eaha ta outou i ite i roto i teie mau aamu o te nehenehe e tauturu ia tatou ia haamaitai i to tatou huru naturaraa taata ?

  4. A feruri i te taatoaraa o te piti o te paratarafa i te api 136. I to outou mana‘o no te aha e ti‘a’i ia tatou ia ite i to tatou mau hape no te haapuai i to tatou huru naturaraa taata ? Nahea e nehenehe ai ia tatou ia faati‘a ia tatou iho ia hi‘o i to tatou iho mau paruparau ma te ore e haaparuparu i to tatou mana‘o ?

  5. A tai‘o faahou i te a‘o a te Peresideni Snow i roto i te tufaa hopea o te pene (te mau api 137–38). A feruri i te rave i te taime no te hi‘opo‘a ia outou iho e no te faaoti e nahea outou i te ti‘a’tu i mua i te Fatu.

Te mau Papa‘iraa Mo‘a : Salamo 24:3–5 ; 2 Petero 1:2–11 ; Mosia 3:19 ; Alama 48:11–13, 17 ; Etera 12:25–28 ; PH&PF 11:12–14 ; 88:63–68

Tauturu Haapiiraa : A ani i te mau taata ia ma‘iti i te hoê tufaa i roto i te pene e ia tai‘o mamû noa i te reira. A ani ia ratou ia amui ei pŭpŭ tata‘i piti e aore râ tata‘i toru taata i roto, o tei ma‘iti i te hoê â tuhaa e ia aparau i te mea ta ratou i haapii mai.

Te mau nota

  1. Deseret Semi-Weekly News, 19 no titema 1899, 5.

  2. Deseret News: Semi-Weekly, 15 no atete 1882, 1.

  3. Deseret News: Semi-Weekly, 15 no atete 1882, 1.

  4. Deseret News: Semi-Weekly, 15 no atete 1882, 1.

  5. Deseret News: Semi-Weekly, 15 no atete 1882, 1.

  6. Deseret News: Semi-Weekly, 15 no atete 1882, 1.

  7. Deseret News: Semi-Weekly, 9 no Febuare 1886, 1.

Peresideni Franklin D. Richards

Noa’tu te « mau paruparu o Iona », e nehenehe râ ta tatou e haapii mai na roto mai i to’na mau huru « faahiahia e te poupou ».