Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 6 : Te Riroraa e mea Maitai Roa i mua i te Fatu : « Ia Maitai Rii A‘e â i te mau Mahana Tata‘itahi »


Pene 6

Te Riroraa e Mea Maitai roa i mua i te Fatu : « Ia Maitai Rii A‘e â i te Mau Mahana Tata‘itahi »

« Eiaha e titau ia riro ei mea maitai roa i taua iho taime ra. Mai te mea e na reira outou, eita ïa outou e mauruuru. Ia riro outou i teie mahana e mea maitai a‘e i nanahi ra, e ia riro ananahi e mea maitai a‘e i teie nei mahana ».

No roto mai i te oraraa o Lorenzo Snow

I te hoê taime, ua haere atu te peresideni Lorenzo i te hoê pureraa autahu‘araa i reira te hoê ti‘a no te mau pŭpŭ peresibutero tata‘itahi i te ti‘araa e te faaiteraa i te ohipa ta ta’na pŭpŭ i rave. A faaroo ai te peresideni Snow i teie nei feia apî, ua haamana‘o oia ia’na iho e rave rahi mau matahiti na mua’tu. Teie ta’na i parau i to’na ti‘araa’tu no te paraparau :

« Te hinaaro nei au e parau i te tahi mea, mai te mea e nehehene, o te ore roa e mo‘ehia ia outou, e te mana‘o nei au e nehenehe paha ta’u e parau.

« Te ite nei au, mai ta’u i ite i te rahiraa o te taime ia putuputu ana‘e te mau Peresibutero apî, e oia atoa ia putuputu ana‘e te mau Peresibutero paari rii, i te hoê taiâraa ia paraparau i mua i te taata. Te ite nei au i te reira i teie po‘ipo‘i i roto i te feia apî tane tei ti‘a mai no te faaite i to ratou mau mana‘o e no te horo‘a i te haamaramaramaraa no ni‘a i te ohipa taa ê ta ratou e rave nei.

« Penei a‘e e ere i te mea hape, mai te mea e faati‘a rii atu vau ia outou no ni‘a i te ohipa tei tupu ia’u a haamata ai au i te paraparau i mua i te taata, hou a riro ai au ei Peresibutero. Te haamana‘o nei au i te taime matamua a piihia ai au ia faaite i to’u iteraa papû … O te tahi mea ïa ta’u i mata‘u rahi, ua ite atoa râ vau e e hopoi‘a na’u ia ti‘a i ni‘a, tera râ ua tia‘i au, e ua tia‘i. Ua faaite te hoê taata i to’na iteraa papû, ua horo‘a te tahi ê atu taata i to’na iteraa papû, e te tahi ê atu taata, e ua fatata roa i te hope, e ua mata‘u noa â vau i te ti‘a i ni‘a. Aore roa vau i paraparau a‘enei i mua i te taata … [I te pae hopea] ua faaoti a‘era vau e ua tae i te taime e ti‘a atu vau. Ua na reira vau. E, i to outou mana‘o, eaha te roaraa o ta’u paraparauraa ? E au ra e hoê afa minuti—aita i hau atu i te hoê minuti. O tera ïa ta’u tautooraa matamua ; e te mana‘o nei au e mai te reira atoa te piti. E mea mâmahu vau… ua faaoti râ vau i to’u mana‘o, ma te paari e te papû, e i te mau taime atoa e piihia vau ia rave i te hoê hopoi‘a mai teie te huru e aore râ te tahi ê atu, e rave ïa vau i te reira noa’tu eaha te hopea i muri mai. O te reira ïa te hoê tufaa o te niu o to’u manuïaraa ei Peresibutero i Iseraela ».

Ua parau te peresideni Snow i te feia apî tane e aita i maoro roa i muri a‘e i teie ohipa tei tupu, ua faatere oia i ta’na apooraa matamua ei misionare rave tamau. Ua haamana‘o oia, « Aita roa vau i mata‘u a‘enei i roto i to’u oraraa mai ta’u i mata‘u i roto i taua apooraa ra ». « Ua pure au i te taatoaraa o te mahana, ua haere au o vau ana‘e e ua pure atu i te Fatu. Aore roa vau i paraparau a‘enei [i mua i te taata] maori râ i roto ana‘e i taua mau pureraa iritiraa mana‘o ra. Ua mata‘u vau i te reira. Aita vau i mana‘o e te vai ra te hoê taata tei mata‘u rahi i te hoê tereraa ohipa hau atu ia’u i taua taime ra. Ua haamata te apooraa, e ua î roa te piha i te taata … Ua haamata vau i te paraparau e te mana‘o nei au ua rave au fatata e maha ahuru ma pae minuti ».1 I roto i te tahi ê atu faati‘araa no ni‘a i taua iho apooraa ra, ua papa‘i oia : « I to’u ti‘araa’tu i mua i taua amuiraa ra, noa’tu e aita vau i ite i te hoê parau ta’u e nehenehe e parau, aita râ i maoro roa i to’u hamâmâraa i to’u vaha no te paraparau, ua parahi puai mai te Varua Maitai i ni‘a iho ia’u, ma te faaî i to’u feruriraa i te maramarama e ma te faaite mai i te mau mana‘o e te reo tano no te horo‘a’tu i te reira mau mana‘o. Ua maere te mau taata e ua titau i te hoê faahou â rururaa ».2

Ua faaite te peresideni Snow i te haapiiraa ta’na i hinaaro i te feia apî tamaroa ia hapii mai roto mai i te ohipa tei tupu ia’na : « E to’u mau hoa apî here e, te vai nei te hoê rave‘a no outou ia riro ei taata rahi mai ta outou e hinaaro ia riro mai. Ia haamata outou i to outou oraraa e haamau paha outou i to outou aau i ni‘a i te mau mea fifi roa ia noaa, e noaa râ ia outou. I roto i ta outou mau tutavaraa matamua no te haamâha i to outou mau hinaaro eita paha outou e manuïa, e eita atoa paha ta outou mau tautooraa tamau e manuïa. Are‘a râ ia riro ta outou mau tautooraa ei mau tautooraa mau, e mai te mea ua haamauhia to outou mau hinaaro i ni‘a i te parau-ti‘a, e ti‘a ïa i te ite tei noaa ia outou a tutava ai outou i te mau hinaaro o to outou aau ia riro ei maitai no outou, e tae noa’tu i ta outou mau hapa, mai te mea e rave outou i te mau hapa, e riro ïa te reira ei maitai no outou ».3

Teie te hoê parau tumu auhia e te peresideni Snow. Ua faahaamana‘o pinepine oia i te Feia Mo‘a i te faaueraa a te Fatu ia maitai roa, e ua haapapû oia ia ratou e e na roto i to ratou iho itoito e na roto i te tautururaa a te Fatu e nehenehe ïa ia ratou ia haapa‘o i taua faaueraa ra. Ua haapii oia, « E ti‘a ia tatou ia ite i roto i to tatou aau e o te Atua to tatou Metua, e noa’tu e rave tatou i te mau hape e e mea paruparu tatou, mai te mea râ e ora maitai tatou mai tei maraa ia tatou e maitai ïa te mau mea atoa no tatou ».4

Te mau haapiiraa a Lorenzo Snow

Na roto i te itoito, te faaoroma‘i e te tautururaa a te ra‘i, e nehenehe ïa ia tatou ia haapa‘o i te faaueraa a te Fatu ia maitai roa.

« E tae a‘era i te iva o te ahururaa e ma iva o to Aberama matahiti, ua fa maira Iehova ia Aberama ra, na ô maira, O vau te Atua mana hope ra ; e na mua oe i tau aro ma te hapa ore ta oe ». [Genese 17:1.]

Ei tu‘atiraa i te reira e faahiti ïa vau i te hoê tufaa o te mau parau a te Faaora i roto i ta’na a‘oraa i ni‘a i te Mou‘a, i te irava hopea no te pene pae a Mataio.

« Ia maitai roa ho‘i outou mai to outou Metua i te ao e maitai roa ra ». [Mataio 5:48.]…

Ua haapii mai tatou e ua fâ atu te Fatu ia Aberahama e ua fafau atu ia’na te mau fafauraa faahiahia roa, e hou a ineine ai oia i te farii i te reira ua ravehia te hoê titauraa papû ia’na, oia ho‘i ia ti‘a ia’na [Aberahama] ia maitai roa i mua i te Fatu. E ua rave te Fatu i teie â titauraa i ta’na ra mau Pĭpĭ, e e ti‘a ia ratou ia riro ei mea maitai roa, mai Ia’na e To’na Metua i te Ao ra i maitai roa ra. Te mana‘o nei au no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei teie tumu parau ; e te hinaaro nei au e horo‘a i te tahi mau mana‘o no te tauturu, ei haaferuriraa i te feia no ratou teie parau.

Te hinaaro nei te Fatu ia horo‘a i te mau haamaitairaa teitei roa a‘e i ni‘a i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ; tera râ, mai ia Aberahama, e ti‘a ïa ia tatou ia faaineine ia tatou iho no te reira, e no te raveraa i te reira, taua iho ture ra ta te Fatu i horo‘a atu ia’na o te reira atoa ïa tei horo‘ahia mai ia tatou ia haapa‘o. Ua titau-atoa-hia ia tatou ia tae i te hoê faito maitai roa i mua i te Fatu ; e i roto i teie ohipa aita te Fatu, mai te tahi atu taime, i rave i te hoê titauraa o te ore e nehenehe i te haapa‘ohia, i te tahi râ pae, ua faataa Oia i te rave‘a no te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei ia faaohipa e i reira ia ratou e nehenehe ai e haapa‘o i Ta’na faaueraa mo‘a. I te taime a titau ai te Fatu i te reira ia Aberahama, ua horo‘a Oia ia’na i te rave‘a e nehenehe ai ia’na ia haapa‘o i taua ture ra e ia haapa‘o hope roa i te titauraa. Ua farii oia i te faufaa taa ê no te Varua Mo‘a, mai tei parauhia e ua porohia te evanelia ia Aberahama, e na roto i taua evanelia ra i nehenehe ai ia’na ia farii i taua tautururaa ra no te ra‘i mai tei faati‘a ho‘i ia’na ia maramarama i te mau mea a te Atua, e aita ana‘e te reira eita ïa te taata e nehenehe ia na reira ; aita ana‘e te reira eita te taata e nehenehe e tae i te hoê faito maitai roa i mua i te Fatu.

No reira, no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ; eita e nehenehe ia ratou ia tapae i taua huru faito morare pae varua ra maori râ na roto i te tautururaa e te atuaturaa mana [a te ra‘i]. Eita atoa e nehenehe i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia haapa‘o hope roa i teie ture i te mau huru taime atoa. E titau te reira i te taime ; e titau te reira i te faaoroma‘iraa rahi e te haavîraa o te mana‘o e te aau no te haapa‘o i teie faaueraa. E noa’tu e eita paha tatou e manuïa i te haamataraa i roto i ta tatou mau tamataraa, eiaha râ te reira ia haaparuparu i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i roto i ta ratou tutavaraa i te faaohipa i te hoê faaotiraa ia haapa‘o i te hoê titauraa rahi. O Aberahama, noa’tu e faaroo to’na no te haere i mua i te Fatu mai te au i teie nei ture hanahana, i te tahi mau taime ua tamata-u‘ana-hia to’na faaroo, aita râ oia i haaparuparu no te mea ua faaohipa oia i te hoê faaotiraa ia haapa‘o i te hinaaro o te Atua.

E mana‘o paha tatou e eita e nehenehe ia tatou ia ora i te ture no te maitai-roa-raa, e mea fifi roa te ohipa no te haamaitai-roa-raa ia tatou. E parau mau rii paha te reira, te vai noa râ te parau e e faaueraa teie na te Mana Hope ia tatou e eita e nehenehe ia tatou ia ore ia ite i te reira. Ia faaruru ana‘e tatou i te mau taime tamataraa, o te taime ïa no tatou ia fana‘o i taua haamaitairaa taa ê ra ia pure i te Fatu no te puai e te maramarama, te ite e te maitai e nehenehe ai ia tatou ia haavî i te paruparu o te tino o ta tatou ho‘i e tamau noa i te aro atu.5 [A hi‘o i te mau mana‘o tauturu 1 e 2 i te api 116.]

Ia haapa‘o ana‘e tatou i te hoê titauraa a te Fatu, e maitai roa ïa tatou i roto i taua ohipa ra.

Ua piihia o Aberahama ia faaru‘e i to’na nunaa e te fenua [a hi‘o Aberahama 2:1–6]. Ahani aita oia i haapa‘o i teie titauraa, aita ïa oia e fariihia e te Fatu. Ua haapa‘o râ oia ; e a faaru‘e ai oia i to’na vahi faaearaa, aita e feaaraa, te ora ra oia i te haapa‘oraa i teie nei ture hanahana no te maitai-roa-raa. Ahani aita oia ia manuïa i roto i teie ohipa e mea papû roa aita i noaa ia’na i te haapa‘o i te mau titauraa a te Mana Hope. E a faaru‘e ai oia i te fare o to’na ra metua tane, e a auraro ai oia iho i teie tamataraa, te rave ra ïa oia i te mea ta to’na iho feruriraa e ta te Varua o te Atua i faati‘a ia’na i te rave, e aore roa e taata e nehenehe i te rave maitai atu â, e aore roa oia i hape i to’na raveraa i teie ohipa.

I to te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i roto i te mau fenua na te ara fariiraa i te evanelia, e te taeraa mai te reo o te Mana Hope ia ratou ia faaru‘e i te mau fenua o to ratou ra mau metua, ia faaru‘e i to ratou mau fetii mai ia Aberahama i na reira, ua haapa‘o ratou i teie titauraa, e ua haere ratou ma te haapa‘oraa i teie ture, e ua riro ratou ei mea maitai roa mai te mau taata e nehenehe e riro ei mea maitai roa i roto i te huru oraraa e i te vahi i reira ratou i te haaraa, e ere no te mea ua maitai ratou i roto i te ite aore râ i te mana, e te tahi atu â; i roto râ i to ratou mau mana‘o, to ratou parau-ti‘a, `te mau tumu e te faaotiraa. E a tere ai ratou na ni‘a i te moana, aita ratou i amuamu e i mutamuta, ua haapa‘o râ i te mau a‘o tei horo‘ahia ia ratou e ua faatere maitai ia ratou iho i roto i te mau mea atoa, ua maitai roa ïa ratou mai ta te Atua i titau ia ratou ia riro.

Ua opua te Fatu ia afa‘i ia tatou i roto i te basileia tiretiera. Ua faaite oia na roto i te heheuraa e e mau huaai tatou Na’na, tei fanauhia i roto i te mau ao mure ore, e ua haere mai tatou i ni‘a i teie fenua no te tumu taa ê no te faaineineraa ia tatou iho ia farii i te îraa o te hanahana o to tatou Metua ia ho‘i ana‘e tatou i mua i To’na ra aro. No reira, e ti‘a ia tatou ia imi i te rave‘a ia tape‘a i teie ture no te haamo‘a i ta tatou mau opuaraa, mau hinaaro, mau mana‘o e mau hiaai ia mâ e ia mo‘a te reira e ia auraro tatou i te hinaaro o te Atua i roto i te mau mea atoa, e eiaha ra i to tatou iho hinaaro, ia rave râ i te hinaaro o to tatou Metua. E mea maitai roa ïa taua huru taata ra i roto i to’na ti‘araa, e e farii ïa oia i te haamaitairaa a te Atua i roto i te mau mea atoa ta’na e rave e i te mau vahi atoa ta’na e haere.

E hema râ tatou i te peu maamaa, i te paruparu o te tino e e mea rahi e aore râ e mea iti to tatou ite ore, no reira e hape tatou. E, aita râ e tumu e ore ai tatou e hinaaro i te haapa‘o i teie faaueraa a te Atua, ia ite ihoa râ e ua horo‘a mai oia ia tatou te rave‘a no te raveraa i teie ohipa. Te ite nei au e teie te auraa no te parau maitai-roa-raa, mai tei faahitihia e to tatou Faaora e te Fatu ia Aberahama.

E maitai roa paha te hoê taata i roto i te tahi mau mea eiaha râ i roto i te tahi ê atu. Te taata o te haapa‘o maitai i te parau paari e mea maitai roa ïa oia ia au i taua ture ra. Ia tatarahapa ana‘e tatou i ta tatou mau hara e ia bapetizohia tatou no te matararaa hara, e mea maitai roa ïa tatou ia au i taua faanahoraa ra.6 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 3 i te api 116.]

Eiaha e haaparuparu te mana‘o ia ore tatou e manuïa, e nehenehe ta tatou e tatarahapa e e ani i te Atua i te puai no te rave maitai atu â.

I teie nei ua parauhia tatou e te Aposetolo Ioane, e « e tamarii tatou na te Atua i teie nei, e aita i itea to tatou huru a muri atu : ua ite râ tatou e, ia fâ mai oia ra, e riro tatou mai ia’na atoa te huru ; e ite ho‘i tatou ia’na i to’na ra huru mau. E te taata atoa tei ia’na taua tiairaa’ra ia’na ra, te haamaitai ra ïa ia’na iho, mai ia’na atoa e maitai ra ». [A hi‘o 1 Ioane 3:2–3.] Te ti‘aturi nei te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia tae i teie faito no te maitai-roa-raa ; te ti‘aturi nei tatou ia riro mai to tatou Metua e Atua te huru, ia riro ei mau tamarii maitai e te ti‘amâ no te parahi i mua i to’na ra aro ; te ti‘aturi nei tatou e ia fâ mai te Tamaiti a te Atua, e farii ïa tatou i to tatou mau tino tei faaapîhia e tei faahanahanahia, e e « faahuru-ê-hia teie mau tino haehaa, ia hoê atoa huru i to’na iho tino maitai rahi ra ». [A hi‘o Philipi 3:21.]

Teie ïa ta tatou mau ti‘aturiraa. I teie nei e ui na tatou i teie uiraa ia tatou iho : Ua haamau-maitai-hia anei to tatou mau ti‘aturiraa ? Oia ho‘i, te imi ra anei tatou ia tamâ ia tatou iho ? Nahea te hoê Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e nehenehe ai ia faati‘a ia’na iho maori râ te imi ra oia ia tamâ ia’na iho mai te Atua tei maitai roa ra, maori râ te imi ra oia ia ore roa’tu ei hara i to’na aau i mua i te Atua e i te taata i te mau mahana atoa o to’na oraraa ? E mea papû te haere nei e rave rahi o tatou mai tera mahana e tera mahana i tera hepetoma e tera hepetoma, i tera ava‘e e tera ava‘e, i mua i te Atua, ma te hapa ore, ma te faatere maitai ia tatou iho e ma te imi u‘ana e na roto i te marû i te Varua o te Atua no te arata‘i i to tatou haere‘a i te mau mahana atoa ; e te vai nei paha te hoê taime e aore râ mau taime i roto i to tatou oraraa, e tamata-rahi-hia tatou e peneia‘e e taahoa roa tatou ; e noa’tu râ te reira, aita ïa e tumu e ore ai tatou e tamata faahou, ma te hoê itoito apî e te mana‘o papû i te faatupu i ta tatou fâ.7

Te hinaaro nei te Fatu e faaite i te aau aroha i Ta’na mau tamarii i ni‘a i te fenua nei, te titau nei râ Oia ia ratou i te tatarahaparaa mau ia hara ratou e aore râ ia ore ratou e rave i ta ratou hopoi‘a. Te titau nei oia i to ratou haapa‘oraa e ia tutava ratou i te faaru‘e i te mau hara atoa, i te tamâ ia ratou iho e ia riro mau ei nunaa Na’na, Ei Feia Mo‘a Na’na, ia faaineinehia ratou no te haere atu i mua i To’na ra aro, ia faarirohia mai Ia’na ra te huru i roto i te mau mea atoa e ia faatere i piha‘iho Ia’na i roto i To’na hanahana. No te faatupu i te reira e ti‘a ïa ia ratou ia haere na roto i te e‘a afaro e te piriha‘o, ia faariro i to ratou mau oraraa ei mea anaana a‘e e ei mea maitai a‘e, ia î ratou i te faaroo e te aroha, oia ho‘i te hinaaro mau o te Mesia, e ia rave itoito i te mau hopoi‘a atoa i roto i te Evanelia.8

Ahani e nehenehe ia tatou ia tai‘o i te hu‘ahu‘araa o te oraraa o Aberahama e aore râ te mau oraraa o te tahi atu mau taata rahi e te mo‘a e ite papû ïa tatou e aita ta ratou mau tautooraa ia riro ei taata parau-ti‘a i manuïa i te mau taime atoa. No reira eiaha tatou e haaparuparu mai te mea eita tatou e upooti‘a i roto i te hoê taime paruparu ; are‘a râ, e tatarahapa ti‘a tatou i te hape e aore râ i te hapa ta tatou paha i rave, e mai te mea e nehenehe e tata‘i i te reira, e ia imi i te puai apî no ô mai i te Atua ra no te haere tamau i mua e ia rave maitai a‘e â.

Ua nehenehe ia Aberahama ia haere maitai roa i mua i te Atua i te mau mahana atoa i te taime a faaru‘e ai oia i te fare o to’na metua tane e ua faaite oia i te mau tapa‘o no te hoê feruriraa teitei tei haavî-maitai-hia i roto i te rave‘a ta’na i rave a mârô ai ta’na mau tiai puaa e te mau tiai puaa a ta’na tamaiti fetii o Lota [a hi‘o Genese 13:1–9]. E ua tae mai râ te hoê taime i roto i te oraraa o Aberahama, tei riro e taime fifi roa ; te hoê mea o te ore roa e noaa i te ferurihia ; i te taime a parau ai te Fatu ia’na ia pûpû i ta’na tamaiti here hoê roa ra ei tusia, o oia ho‘i ta’na i ti‘aturi e na roto ia’na e tupu ai te fafauraa rahi ta te Fatu i horo‘a ia’na ; na roto râ i te faaiteraa i te mana‘o tae ua nehenehe ia’na ia upooti‘a i ni‘a i te tamataraa, e ia faaite i te Atua i to’na faaroo e to’na parau-ti‘a [a hi‘o Genese 22:1–14]. E mea fifi roa ia mana‘o e ua farii o Aberahama i teie huru feruriraa no ô mai i to’na ra mau metua haamori idolo ; e mea papû râ ia ti‘aturi e na roto i te haamaitairaa a te Atua ua nehenehe ia’na i te farii i te reira, i muri a‘e i te aroraa i te tino mai ia tatou, e te manuïa-ore-raa i te tahi mau taime e te upooti‘araa i muri iho e tae noa’tu i te taime ua nehenehe ia’na ia faaruru i teie huru tamataraa paari mau.

Ua parau te Aposetolo Paulo, « Ia hoê atoa o outou huru aau e to te Mesia ra to Iesu ; o te huru ïa oia no te Atua, e aore oia i parau e haru toro‘a ia faito atoa oia i te Atua ». [A hi‘o Philipi 2:5–6.] I teie nei te taata atoa tei ia’na teie tia‘iraa e tamâ ïa oia ia’na iho mai te Atua atoa i mâ ra, e e tamata ïa oia i te haere ma te maitai roa i mua ia’na. Te vai nei to tatou mau huru haapa‘o ore e to tatou mau paruparu ; e ti‘a ia tatou ia haavî ‘oi‘oi i te reira, e e ti‘a ia tatou ia oomo i teie mana‘o i roto i te aau o ta tatou mau tamarii, ia tupu te mata‘u i te Atua i roto ia ratou mai to ratou apîraa ra, e ia haapii ratou i te faatere maitai ia ratou iho i mua Ia’na i roto i te mau huru mea atoa.

Mai te mea e nehenehe i te tane faaipoipo ia ora e ta’na vahine faaipoipo i te hoê mahana ma te mârô ore e aore râ ma te hamani-ino-ore i te hoê noa a‘e taata e aore râ ma te ore roa e faaoto i te Varua o te Atua na roto i te hoê noa a‘e rave‘a, e mea maitai roa ïa ; ua maitai roa ïa oia i taua taime ra. I muri iho ia tamata oia i te na reira atoa i te mahana i muri mai. Mai te mea e mana‘o tatou e eita oia e manuía i roto i ta’na tamataraa i te mahana i muri mai, aita ïa e tumu eita oia e manuïa ia na reira i te toru o te mahana…

E ti‘a i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia faatupu tamau noa i teie fâ teitei ta te mau aposetolo i mutaa ihora i faanaho maitai mai. E ti‘a ia tatou ia tamata i te haere i te mau mahana atoa ma te hara ore i to tatou aau i mua i te taata atoa. E ua tuu mai te Atua i roto i te Ekalesia i te tahi mau rave‘a e nehenehe ai tatou ia tauturuhia, oia ho‘i, te mau Aposetolo e te mau Haapii Evanelia, e te tahi atu â, « no te maitai o te Feia Mo‘a », e te tahi atu â. [A hi‘o Ephesia 4:11–12.] E ua horo‘a mai oia i ni‘a iho ia tatou to’na Varua Mo‘a tei riro ho‘i ei arata‘i papû, o te ti‘a ei melahi na te Atua, i piha‘iho ia tatou, ma te parau mai ia tatou i te mea e rave e ma te horo‘a ia tatou te puai e te tauturu ia tupu ana‘e mai te mau tamataraa i ni‘a i to tatou haere‘a. Eita e ti‘a ia tatou ia faati‘a ia tatou iho ia haaparuparu i te mau taime e ite ai tatou i to tatou paruparu. E mea varavara tatou i te ite i te hoê taime i roto i te mau hi‘oraa hanahana atoa tei horo‘ahia mai e te mau peropheta tahito e no teie anotau, i faatia‘i ratou i te Diabolo ia haaparuparu i to ratou mana‘o ; ua tamau noa râ ratou i te haavî, ia noaa te rê e ia faaineine ia ratou iho no te îraa o te hanahana.9 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 4 i te api 116.]

Na roto i te tautururaa no te ra‘i mai, e nehenehe ia tatou ia ora i ni‘a’tu i te mau peu maamaa e te mau mea faufaa ore o te ao nei.

I te taime e tuu ai tatou i roto i to tatou mau feruriraa te iteraa e te vai mau nei te mana i roto ia tatou iho na roto i te evanelia ta tatou i farii, no te haavî i to tatou mau hiaai e i to tatou mau hinaaro pae tino, e ia auraro tatou i te hinaaro o to tatou Metua i te Ao ra i roto i te mau mea atoa, e ia ore tatou ia riro ei rave‘a no te faatupu i te mana‘o au ore i roto i to tatou iho utuafare e i roto i te mau taata ta tatou e amui nei, ia tauturu râ tatou i te faatupu i te hoê ra‘i iti i ni‘a i te fenua nei, i reira ïa e nehenehe ai ia parauhia e ua manuïa te afaraa o te aroraa. Te hoê o te mau fifi tumu e mauiuihia nei e te mau taata e rave rahi o teie ïa, e mea ‘oi‘oi tatou i te haamo‘e i te fâ rahi o te oraraa, te tumu i tono mai ai to tatou Metua i te Ao ra ia tatou i ô nei no te ahu i te tahuti ore, e no te piiraa mo‘a atoa tei piihia ia tatou ; e aita tatou e faahaere nei ia tatou na ni‘a a‘e i te mau mea faufaa ore, te faati‘a pinepine nei râ tatou ia tatou iho ia pou mai i raro i te faito o to te ao nei ma te faaere ia tatou i te tautururaa no te ra‘i mai ta te Atua ho‘i i haamau, o te nehenehe ho‘i e faati‘a ia tatou ia haavî i te reira. Aita ïa tatou i hau a‘e i te toe‘a o to te ao nei mai te mea aita tatou e faatupu i te mana‘o ia maitai roa, mai to tatou Metua i te ao ra i maitai roa ra.

Teie ïa te ti‘aororaa a te Faaora i te feia mo‘a i mutaa ihora, e mau taata ho‘i o tei au i te mau hiaai e o tei farii i te mau faahemaraa mai te au i ta tatou e farii nei, e ua ite Oia e e haapa‘o te mau taata e aore râ eita ratou e haapa‘o i te reira ; aita roa a‘e te Fatu i titau e e ore roa Oia e titau i te mau mea i Ta’na mau tamarii o te ore roa e noaa ia ratou i te rave. E ti‘a ïa i te mau Peresibutero no Iseraela o te ti‘aturi nei i te haere i mua i to te ao nei no te poro i te evanelia no te faaora i rotopu i te hoê u‘i pi‘o e te faaturi, i rotopu i te hoê nunaa taata tei î i te ino e te viivii, ia faatupu i teie huru varua taa ê. E eiaha ratou ana‘e, te taatoaraa râ, te feia apî tane e tamahine atoa no teie Ekalesia tei ti‘amâ i te parauhia ei feia mo‘a, o te ti‘a i te faatupu i teie hinaaro ia haapa‘o i teie titauraa ia ore to ratou aau e hara i mua i te Atua. E ohipa nehenehe ia vai noa mai teie fâ i mua i te feia apî e aore râ te feia paari ; e mea oaoa ihoa râ ia hi‘o i to tatou feia apî ia rave i te hoê haere‘a e nehenehe ai ia itehia te maramarama e te ite o te Atua ia anaana i ni‘a i to ratou mau hoho‘a mata, ia noaa ia ratou te hoê maramaramaraa ti‘a no ni‘a i te oraraa e ia nehenehe ia ratou ia ora na ni‘a‘e i te mau peu maamaa e te faufaa ore o te ao nei e te mau hape e te mau ino o te taata nei.10

Aita e faufaa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia haape‘ape‘a no ni‘a i te mau mea o teie nei ao. E mo‘e paatoa te reira. E ti‘a râ i to tatou mau aau ia faatumu i ni‘a i te mau mea no ni‘a nei ; ia tutava i taua faito maitai roa ra tei vai i roto ia Iesu te Mesia o tei auraro i te Metua i roto i te mau mea atoa, e ua noaa ia’na To’na faateiteiraa hanahana e ua riro mai ei hoho‘a no To’na mau taea‘e. Eaha ia tatou e haape‘ape‘a ai no ni‘a i teie mau mea pae tino mai te mea e mea rahi mau e te hanahana to tatou hopea ? Mai te mea e here tatou i te Fatu, e haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, e pee i To’na mau maitai e e tutava i te mau mea mure ore o To’na basileia, e maitai ïa te mau mea atoa no tatou e i te pae hopea e upooti‘a e e noaa ïa te rê ia tatou.11

I roto i ta outou mau ohipa e to outou huru ia haamana‘o noa outou e te faaineine nei e te haamau nei outou no outou iho i teie nei i te hoê oraraa o te orahia e a muri noa’tu ; eiaha e rave i te ohipa e haamâ ai outou e aore râ o ta outou e ore e hinaaro i te rave i te ra‘i, eiaha e faaohipa i te hoê rave‘a no te faatupu i te hoê fâ o ta te hoê aau tiretiera e ore e farii. Noa’tu e tura‘i te mau mana‘o e te mau hiaai ia outou ia na reira, a vaiiho noa râ i te mau ture no te mâ, no te tura, no te mo‘a e no te viivii ore ia arata‘i e ia faatere i te mau taime atoa.12

Eita e nehenehe ia tatou ia riro mai ei mea maitai roa i taua iho taime ra, e nehenehe râ ia tatou e riro mai ei mea maitai rii a‘e i te mau mahana tata‘itahi.

E tupu te tamarii rii mai te tamarii-rii-raa e tae atu i te taure‘are‘araa, e mai te taure‘are‘araa e tae atu i te paariraa, na roto i te tupuraa tamau e te papû; eita râ e nehenehe ia’na ia parau e nahea e aore râ afea te tupuraa e tupu ai. Eita oia e ite e te tupu ra oia ; na roto râ i te haapa‘oraa i te mau ture no te ea e te haapa‘o-maite-raa i roto i to’na haere‘a e tae ïa oia i te paariraa. Mai te reira atoa o tatou iho te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. E tupu e e rahi tatou. Eita tatou e ite i taua iho taime ra ; i muri a‘e râ i te area hoê matahiti e ite ïa tatou e tei ni‘a roa tatou i te aivi, e te fatata’tura tatou i te tupu‘ai mou‘a. E ite tatou e e faaroo to tatou i te Fatu ; e ua riro Ta’na mau tautururaa ei haamaitairaa i te mau taime atoa ; e ua tu‘atihia tatou i ni‘a Ia’na ; e o Oia mau to tatou Metua, e te arata‘i nei Oia ia tatou i roto i te oraraa nei.13

Eiaha e titau ia riro ei mea maitai roa i taua iho taime ra. Mai te mea e na reira outou, eita ïa outou e mauruuru. Ia maitai a‘e outou i teie mahana i nanahi ra, e ia maitai a‘e outou ananahi i teie mahana. Te mau faahemaraa tei upooti‘a rii i ni‘a ia tatou i teie mahana, eiaha ïa e vaiiho i te reira ia upooti‘a i ni‘a ia tatou ananahi. No reira a tamau noa i te riro ei mea maitai a‘e i te mau mahana tata‘itahi ; eiaha e vaiiho i to outou oraraa ia haere ê atu ma te ore e hamani maitai ia vetahi ê e ia outou iho.14

E ti‘a i te mahana hopea tata‘itahi e aore râ te hepetoma hopea tata‘itahi ia riro ei mea maitai roa a‘e i ta tatou i ite, oia ho‘i, e ti‘a ia outou ia faahaere rii ia outou iho i mua i te mau mahana atoa, i roto i te ite e te paari, e i roto i te aravihi i te raveraa i te maitai. A paari ai tatou e ti‘a ia tatou ia ora piri atu â i te Fatu i te mahana tata‘itahi i muri mai.15 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 5 i te api 117.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tautururaa, a hi‘o i te mau api vii–xi.

  1. Ua ite te peresideni Snow e te faatupu nei te faaueraa ia maitai roa i te mana‘o pe‘ape‘a i roto i te tahi Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei (te mau api 103–06). A tuatapapa ai outou i teie pene, a imi i te mana‘o tauturu e nehenehe e tamahanahana i te tahi taata e haape‘ape‘a nei no ni‘a i te faaueraa ia maitai roa.

  2. I roto i te tufaa e haamata i te api 103, te parau « tautururaa no ni‘a mai » o te tautururaa ïa no ô mai i te Fatu. Eaha te mau rave‘a e tauturu ai te Fatu ia tatou ia maitai-roa-ra ?

  3. I te api 103, a hi‘opo‘a i te mau mana‘o o te peresideni Snow no ni‘a ia Aberahama e te mau pionie matamua Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. I to outou mana‘o eaha te auraa ia maitai roa « i roto i te vahi i reira [tatou] i te ohiparaa » ? A feruri hohonu eaha ta outou e nehenehe e rave ia maitai roa’tu â i roto i to outou « mau mana‘o… parau-ti‘a, mau tumu e mau faaotiraa papû ».

  4. Ua parau te peresideni Snow, « eita e ti‘a ia tatou ia faati‘a ia tatou iho ia haaparuparu te mana‘o ia ite ana‘e tatou i to tatou paruparu » (api 113). Nahea tatou e nehenehe ai i te ti‘a’tu i ni‘a‘e i te mau mana‘o haaparuparu ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 110–13.)

  5. Nahea te iteraa e eita e ti‘a ia outou ia « titau ia maitai roa i taua iho taime ra » e tauturu ai ia outou ? (A hi‘o i te api 115.) A feruri i te mau rave‘a papû e nehenehe ai ia outou ia pee i te a‘o a te peresideni Snow ia « maitai rii a‘e â i te mau mahana tata‘itahi ».

  6. A imi hoê e aore râ e piti faahitiraa parau i roto i teie pene o tei faaûru taa ê ia outou. Eaha te mea ta outou i au no ni‘a i teie mau faahitiraa parau ?

Te mau Papa‘iraa Mo‘a : 1 Nephi 3:7 ; 3 Nephi 12:48 ; Etera 12:27 ; Moroni 10:32–33 ; PH&PF:32–34 ; 67:13 ; 76:69–70

Tauturu Haapiiraa : « E putapû te mau taata ia farii-ana‘e-hia to ratou mau mana‘o. E faaitoito taa ê paha outou i te farii i te mau mana‘o o te taata tata‘itahi e, mai te mea e nehenehe, a faariro i te mau mana‘o ei tufaa no te tuatapaparaa a te piha haapiiraa » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 35–36).

Te mau nota

  1. I roto « Anniversary Exercises », Deseret Evening News, 7 no eperera 1899, 9.

  2. I roto Eliza R. Snow Smith, Te Oraraa e te Buka Utuafare a Lorenzo Snow (1884), 16.

  3. I roto « Anniversary Exercises », 9.

  4. I roto « Impressive Funeral Services », Woman’s Exponent, Atopa 1901, 36.

  5. Deseret News: Semi-Weekly, 3 no tiunu 1879, 1.

  6. Deseret News: Semi-Weekly, 3 no tiunu 1879, 1.

  7. Deseret News: Semi-Weekly, 3 no tiunu 1879, 1.

  8. Deseret Semi-Weekly News, 4 no atopa 1898, 1.

  9. Deseret News: Semi-Weekly, 3 no tiunu, 1879, 1.

  10. Deseret News: Semi-Weekly, 3 no tiunu 1879, 1.

  11. Deseret Semi-Weekly News, 4 no atopa 1898, 1.

  12. Millennial Star, 1 no titema1851, 363.

  13. I roto i te Conference Report, Eperera 1899, 2.

  14. Improvement Era, Tiurai 1901, 714.

  15. Improvement Era, Tiurai 1899, 709.

I roto i te A‘oraa i ni‘a i te Mou‘a, ua parau te Faaora, « Ia maitai roa ho‘i outou mai to outou Metua i te ao ra e maitai roa ra » (Mataio 5:48).

Ua faaue te Fatu ia Aberahama, « E na mua oe i tau aro ma te hapa ore ta oe » (Genese 17:1).

E ti‘a ia tatou ia tutava i te mau mahana atoa ia haamaitai i to tatou mau auraa e te mau melo no te utuafare.