Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 13 : Te Sotaiete Tauturu : Te Aroha Mau e te Paieti Mau


Pene 13

Te Sotaiete Tauturu : Te Aroha Mau e te Paieti Mau

« Aita’tu e faanahonahoraa tei haamauhia ma te hoê fâ hanahana a‘e. To’na niu o te aroha mau ïa, oia ho‘i te hinaaro mau ïa i te Mesia ».

No roto mai i te oraraa o Lorenzo Snow

I te tau ve‘ave‘a no te matahiti 1901, ua faanahonaho te peresideniraa rahi no te Sotaiete Tauturu i te hoê mahana faaoaoaraa na te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i roto i te Afaa no Roto Miti. Ua farii te peresideni Snow i te hoê aniraa ia haere e paraparau i te pŭpŭ. Ua haamata oia i ta’na a‘oraa ma te parau e : « Te mauruuru nei au i te haamaitairaa taa ê ia faaea mai hoê hora e aore râ e piti i piha‘iho ia outou i teie avatea, e te ti‘aturi nei au ua oaoa paatoa outou i teie mahana. E mau ohipa maitai te ha‘utiraa e te faaoaoaraa, e te oaoa nei au i te ite atu ia outou te mau tuahine i te raveraa i te tahi mau faafaaearaa e te faaoaoaraa, no te mea o outou o te haa puai nei i te mau mahana atoa i roto i to outou mau utuafare e i roto i te Sotaiete Tauturu e mea ti‘a roa ia outou ia fana‘o i te taatoaraa o te faaoaoaraa e nehenehe e noaa ia outou ».

Ua tavini to’na tuahine o Eliza R. Snow, te piti o te peresideni rahi o te Sotaite Tauturu, e ua faaite te peresideni Snow i to’na mauruuru no te ohipa a te Sotaiete Tauturu. Ua parau oia no ni‘a i te mau vahine no te Ekalesia, « E mea fifi ia mana‘o i te mea i ti‘a i te Ekalesia ia rave, e aore râ eaha te haereraa i mua o te ohipa a te Fatu, mai te mea aita ratou ». No te horo‘araa i te hoê hi‘oraa, ua faahiti oia i te faanahoraa no te ohipa misionare a te Ekalesia i taua taime ra, i reira i pii-pinepine-hia ai te mau tane faaipoipo ia tavini i te mau misioni rave tamau : « I to matou, te mau tane, haereraa’tu i te mau misioni i te ara, aita ïa te misioni a te mau vahine i roto i te utuafare i mâmâ rii mai a‘e ia faaauhia i ta matou misioni i te ara, e i roto i te mau ati e te ereraa ua faaite mai ratou i te hoê faaoroma‘iraa, te hoê puai e te hoê atuaturaa ia ratou iho tei riro ei faaûruraa mau. Mauruuru e te Atua no te mau vahine no teie Ekalesia ! Terâ te huru o to’u mau mana‘o i teie mahana a amui mai ai au i teie amuiraa ».1 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 1 i te api 194.]

Te mau haapiiraa a Lorenzo Snow

Te faahoho‘a nei te mau melo no te Sotaiete Tauturu i te aroha mau e te paieti mau.

Ua faanahonahohia te Sotaiete Tauturu… e te peropheta Iosepha Semita, i raro a‘e i te faaûruraa a te Fatu … Ua itehia te reira i teie mahana mai te hoê o te mau mana puai roa a‘e no te maitai i roto i te Ekalesia…

Te misioni a te Sotaiete Tauturu o te tautururaa ïa i tei hepohepo, o te utuuturaa ïa i te feia ma‘i e te feia paruparu, o te faaamuraa ïa i tei vĕvĕ, te faaahuraa ïa i tei tahaa, e te haamaitairaa i te mau tamaroa e te mau tamahine atoa a te Atua. Aita e faanahonahoraa i haamauhia na mua’tu ma te hoê fâ hanahana a‘e. Ta’na niu o te aroha mau ïa, oia ho‘i te hinaaro mau ïa i te Mesia [a hi‘o Moroni 7:47], e ua faaiteitehia taua varua ra i roto i te mau taviniraa atoa a te Sotaiete Tauturu i rotopu i te nunaa. Ua parau te Aposetolo Iakobo e « o te paieti mau e te ino ore i mua i te Atua o teie ïa : o te hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ati, e te tia‘i maitai ia’na iho, eiaha ia viivii i teie nei ao ». Iakobo 1:27.] No te fariiraa i te reira ei mea mau, ua faahoho‘a mau te mau melo no te Sotaiete Tauturu i roto i to ratou oraraa i te paieti mau e te ino ore ; no te mea ua utuutu ratou i tei vai i roto i te ati, ua tauahi ratou i to ratou rima aroha i te otare e te mau vahine ivi, e ua tia‘i maitai ia ratou iho ia ore ia viivii i teie nei ao. E nehenehe ta’u e faaite papû atu e aita’tu e mau vahine paieti a‘e e măta‘u rahi a‘e i te Atua i roto i te ao nei maori râ te mau vahine e itehia i roto i te Sotaiete Tauturu.2 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 2 i te api 194.]

E rave te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te ohipa i piha‘iho i te mau taata tei mau i te autahu‘araa no te faahaere i te mau ohipa o te basileia o te Atua i mua.

I riro noa na ei tumu no to’u oaoa te iteraa i te huru itoito o to outou tururaa, ei mau tuahine no te Sotaiete Tauturu, i te mau tavini a te Fatu i roto i te mau huru taime atoa. Ua itehia outou i piha‘iho i te Autahu‘araa, tei ineine no te haapuai i to ratou mau rima e no te rave i ta outou tufaa i te tautururaa i te faahaereraa i te mau ohipa no te basileia o te Atua ; e a tauturu ai outou i roto i teie mau ohipa, e farii papû ïa outou i te tahi tufaa no te manuïaraa o te ohipa e no te faateiteiraa e te hanahana ta te Fatu e horo‘a i Ta’na mau tamarii haapa‘o maitai

… Aita e Episekopo paari e ore e mauruuru i te mau ohipa a te Sotaiete Tauturu i roto i ta’na paroita. Eaha ta te hoê Episekopo e nehenehe e rave mai te mea aita e Sotaiete Tauturu ? E parau ïa vau i te mau Episekopo atoa i roto i te Ekalesia, a faaitoito i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu, e a paturu ia ratou i roto i ta ratou ohipa no te aroha e te hamani maitai, e e riro ïa ratou ei haamaitairaa no outou e no te nunaa.3 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 3 i te api 194.]

E mea maitai ia vai mai te mana o te Sotaiete Tauturu i roto i te mau utuafare atoa.

E a‘o ïa vau i te mau taea‘e ia faaitoito i ta ratou mau vahine faaipoipo ia [haere atu i roto i] te sotaiete… no te mea e mea maitai ia vai mai te mana no teie faanahonahoraa i roto i te mau utuafare tata‘itahi. Te ani nei au ia outou, e to’u mau tuahine, e ia ta‘ita‘i outou i teie mana i te mau vahi atoa e haere outou i roto i ta outou mau tere i roto i te mau utuafare o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Ua faaite maramarama mai te Fatu ia outou i te natura o to outou auraa Ia’na e te mea e titauhia ia outou ei mau vahine faaipoipo e e mau metua vahine. A haapii i teie mau mea i te mau vahine ta outou e hahaere nei, te feia apî tamahine ihoa râ…

Outou, e to’u mau tuahine, ei melo no te Sotaiete Tauturu e ei metua vahine i Iseraela, e ti‘a ïa ia outou ia faaohipa i te taatoaraa o to outou mana… no te ti‘araa metua vahine mau e te haapa‘oraa i te fafauraa o te faaipoiporaa.12 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 4 i te api 194.]

A tupu ai te Ekalesia i te rahi, e farii ïa te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te mau rave‘a rahi atu â no te taviniraa.

Aita e faufaa na’u ia faaite hu‘ahu‘a atu i te mea ta te Sotaiete Tauturu i rave i mutaa ihora, ua itehia ta’na ohipa faahiahia na Ziona taatoa, e i roto i te mau tufaa e rave rahi o te ao nei. Te mea papû ra, ua haapa‘o oia i ta’na misioni, e eita ta’na ohipa e noaahia e aore râ e aifaitohia e te tahi ê atu faanahoraa aroha. E ti‘a i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia te‘ote‘o i te reira e i te mau mea ta’na i faatupu, e ia mauruuru i to tatou Metua i te Ao ra no To’na faaûruraa i Ta’na tavini te peropheta ia haamau i taua faanahonahoraa ra. Ua î te ananahiraa o te Sotaiete Tauturu i te fafauraa. A tupu ai te Ekalesia i te rahi, e rahi atoa ïa te faufaa o te Sotaiete Tauturu, e e rahi atu â to’na puai no te hamani maitai i tei itehia i mutaa ihora. Mai te mea e amui paatoa te mau tuahine no te paturu i te sotaiete, e faatupu ïa oia i te hoê ohipa puai mau e e riro ïa ei haamaitairaa tamau no te Ekalesia. E mea mauruuru ia hi‘o i te mau vahine i te faito matahiti i ropû ia anaanatae i roto i teie faanahonahoraa mai te mau vahine paari, e ia na reira ana‘e ratou e ite ïa ratou e e haapuaihia ïa to ratou faaroo, e noaa mai ïa ia ratou te mau mana‘o aano no ni‘a i te oraraa e te mau hopoi‘a, e e e nuu ïa ratou i mua na ni‘a i te e‘a o te haereraa i mua e te maitai-roa-raa.5

Mai te haamataraa mai o ta ratou ohipa ua horo‘ahia te haamaitairaa a te Atua i ni‘a [i te mau vahine no te Ekalesia], e ua mata‘ita‘i au ma te oaoa rahi e te anaanatae rahi i to ratou haereraa i mua … E mea maere roa to ratou manuïaraa, e e mea faahiahia to te Atua haamaitairaa ia ratou e te niniiraa i ni‘a iho ia ratou To’na Varua. E nehenehe ia’u ia parau ma te faatura e, ua riro ratou mai te mau melahi e ti‘a ra i mua i te aro o te nunaa o te ao nei.6 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 5 i te api 195.]

E haamaitaihia ïa te mau tuahine o te ti‘aturi i te Atua e o te tavini Ia’na i roto i teie oraraa e a muri noa’tu.

Teie te mea ta matou e hinaaro nei i te haapapû atu i roto i te mau aau o te mau tuahine, ia faufaahia ratou i roto i to ratou ti‘araa e eiaha ia haaparuparu no te mau fifi i ni‘a i te e‘a, ia ti‘aturi râ ratou i te Atua e ia hi‘o atu Ia’na, e te fafau atu nei au ia outou, e niniihia mai ïa Ta’na mau haamaitairaa faahiahia i ni‘a ia outou. Teie ïa ta outou ohipa e ite … E parau faahou atu â vau, eiaha e haaparuparu, a haere râ e a rave i te ohipa maitai, a faaohipa i te faaroo, e a tutava i te haamaitai i te mau rave‘a atoa o te tae mai ia outou ra. Te hinaaaro nei matou ia faaohipa outou i te mau taleni atoa ta te Atua i horo‘a mai i ni‘a iho ia outou. E o teie ïa te rave‘a no to outou manuïaraa. Ia haamata ana‘e te hoê taata i te tere na ni‘a i te hoê e‘a ta te Fatu i tapa‘o, e ia rave i te ohipa maitai Na’na, e mea papû roa ïa e manuïa oia. Tei reira mau oia i te vahi ta te Atua e hinaaro, e i te reira vahi outou e nehenehe ai, ma te tura, e ani i te Atua i Ta’na haamaitairaa.7

Te hinaaro nei au ia parau atu, e ia haamaitai mai te Atua i te feia faatere e te mau melo no te Sotaiete Tauturu. Te rave nei outou i te hoê misioni rahi, e te hinaaro nei au e faaitoito ia outou eiaha e rohirohi i roto i te ohipa maitai [a hi‘o PH&PF 64:33]. Te titau paatoa nei tatou i te hanahana tiretiera, e eita e nehenehe e parauhia na roto i te reo taata te hanahana o te mau haamaitairaa i mua ia tatou. Mai te mea e tamau noa outou i te haapa‘o i te ohipa ta outou e rave nei, e noaa ïa ia outou teie hanahana, e e oaoa rahi atu â outou i mua i te aro o te Atua e o te Arenio. E hoonahia ia tutava i te reira ; e hoonahia te faatusiaraa, e e maitai te tane e aore râ te vahine o tei haapa‘o ia noaa te reira. Ia haamaitai mai te Atua ia outou paatoa.8 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 6 i te api 195.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tautururaa, a hi‘o i te mau api vii–xi.

  1. Ua parau te peresideni Snow e e mea fifi ia feruri i te tereraa o te ohipa a te Fatu i mua e aita te mau vahine o te Ekalesia (te api 189). Nahea te mau vahine e tauturu ai i te ohipa a te Fatu i teie mahana ?

  2. A feruri i te mau parau a te peresideni Snow no ni‘a i te misioni a te Sotaiete Tauturu (te api 190). A feruri i te hoê taime i faatupu ai te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i teie misioni na roto i te tautururaa ia outou e aore râ to outou utuafare. Nahea taua mau ohipa ra i haamaitai ai i to outou oraraa ?

  3. A tai‘o faahou i te tuhaa e haamata i raro i te api 191. Nahea te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e « faahaere ai i te ohipa o te basileia o te Atua i mua » ? Eaha te mau hi‘oraa ta outou i ite mata i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e te mau taea‘e no te autahu‘araa i te haa amuiraa ?

  4. A feruri i te piiraa a te peresideni Snow i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu ia faaohipa i to ratou mana « no te ti‘araa metua vahine mau e te haapa‘oraa i te fafauraa o te faaipoiporaa » (te api 191). No te aha e hinaarohia‘i teie mana i roto i te ao nei i teie mahana ? Nahea e nehenehe ai i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu ia tauturu i te feia apî tamahine ia faaineine no te faaipoiporaa hiero e no te ti‘araa metua vahine ?

  5. Ua parau te peresideni Snow, « A tupu ai te Ekalesia i te rahi, e rahi atoa ïa te ohipa a te [Sotaiete Tauturu] e e puai roa’tu â to’na maitai i na mua’tu » (api 192). I roto i te ao nei i teie mahana, eaha ta te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e nehenehe e rave no te faarahi i to ratou mana no te hamani maitai ?

  6. A tuatapapa i te tuhaa e haamata i te api 193. A feruri i te mau rave‘a i arata‘ihia ai outou « i te vahi ta te Atua e hinaaro ia [outou] ia haere ». Nahea to te Atua tautururaa ia outou i roto i teie mau tautooraa ?

Te mau Papa‘iraa Mo‘a : Isaia 1:17 ; Mataio 25:34–40 ; Mosia 4:26–27 ; Alama 1:29–30 ; Moroni 7:44–48

Tauturu Haapiiraa : « A faaineine ai outou i te haapii, a haapapû e e faaohipa outou i te mau rave‘a huru rau no te haapii mai tera haapiiraa e tera haapiiraa. Oia ho‘i te faaohiparaa i te tahi mea ohie mai te hoê hoho‘a peni e aore râ te hoê tabula papa‘i i roto i te hoê haapiiraa e te hoê tabula uiraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa i roto i te tahi atu haapiiraa » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 89).

Te mau nota

  1. I roto « Te Peresideni Snow i te Sotaiete Tauturu », Deseret Evening News, 9 no tiurai 1901, 1.

  2. I roto « Te Peresideni Snow i te Sotaiete Tauturu », 1.

  3. I roto « Te Peresideni Snow i te Sotaiete Tauturu », 1.

  4. I roto « Te Peresideni Snow i te Sotaiete Tauturu », 1.

  5. I roto « Te Peresideni Snow i te Sotaiete Tauturu », 1.

  6. Young Woman’s Journal, Tetepa 1895, 577–78.

  7. Young Woman’s Journal, Tetepa 1895, 578

  8. I roto « Te Peresideni Snow i te Sotaiete Tauturu », 1.

Mai te mau mahana matamua o te Ekalesia, ua haa amui te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e ua haapuai te tahi e te tahi i te pae tino e te pae varua.

Mai te mau mahana matamua o te Ekalesia, ua haa amui te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e ua haapuai te tahi e te tahi i te pae tino e i te pae varua.

« Ua faahoho‘a mau te mau melo no te Sotaiete Tauturu i roto i to ratou mau oraraa te paieti mau e te ino ore ».