Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 10 : « A haere mai i roto i te mau Hiero »


Pene 10

« A haere mai i roto i te mau Hiero »

« E mea faahiahia e te hanahana te mau rave‘a ta te Atua i hohora mai i mua ia tatou ; eita e nehenehe i te mana‘o taata ia opua i te reira. A haere mai i roto i te mau Hiero e e faaite atu ïa matou ia outou ».

No roto mai i te oraraa o Lorenzo Snow

I muri noa a‘e i to’na bapetizoraa e te haamauraa, ua haamata Lorenzo Snow i te haere i te mau rururaa i te Hiero no Ketelani. I reira, ua farii oia i te mau haamaitairaa varua rahi i piha‘iho i te peropheta Iosepha Semita e te tahi atu Feia Faatere o te Ekalesia. Ua papa‘i oia i roto i ta’na buka aamu : « Ua farii matou i reira te horo‘a o te tohuraa—te horo‘a no te parau ĕê—te horo‘a no te tatararaa i te parau ĕê—te mau orama e te mau moemoea maere i tu‘atihia te tahi e te tahi—ua faaroohia te himene a te mau pŭpŭ no te ra‘i, e ua ite-mata-hia te mau faaiteiteraa no te mana faaora, na roto i te faaohiparaa faatere a te mau Peresibutero. Ua faaorahia te ma‘i—ua faaroo te taata tari‘a turi—ua ite te matapô e ua haere te piri‘o‘i, i te mau taime atoa. Ua ite-papû-hia ua vai mai te hoê varua mo‘a e te hanahana—ua î teie fare mo‘a i te hoê mana varua ».1

Ua here Lorenzo Snow i te Hiero no Ketelani, no to’na iteraa e « ua faahanahana te Tamaiti a te Atua, i roto i To’na Hanahana, na roto i To’na parahi-arii-raa mai ». No reira, ua horuhoru oia a ti‘a’i oia no te taime matamua i te hoê fata i reira no te haapii atu. Ua parau oia, « Aita e reo e nehenehe e faaite i to’u mau mana‘o a ti‘a’i au no te taime matamua i te hoê o taua mau fata ra no te a‘o atu i te hoê amuiraa taata—ua ti‘a mai teie Taata mo‘a aita i maoro a‘enei i ni‘a i te paruru o te hoê fata—‘to’na rouru e mea teatea roa ïa mai te hiona mâ roa ra, to’na mata mai te ura auahi ra’—i reira atoa ho‘i to Mose, Elia, e Eliaha haereraa mai e te horo‘araa mai ia Iosepha Semita i te mau taviri no to ratou mau tau tuuraa evanelia ». [A hi‘o PH&PF 110.]2

E rave rahi mau matahiti i muri mai, i te 6 no eperera 1892, ua ti‘a’tu te peresideni Lorenzo Snow i mua i te tahi atu rururaa, teie taime i mua ïa i te Hiero no Roto Miti tei fatata roa i te oti i te patuhia. Fatata 40.000 Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei tei ruru mai i roto i te aua e haati ra i te Aua no te Hiero, e fatata hau atu 10.000 « tei haere i ni‘a i te mau fare e te mau vahi tapiri mai ia nehenehe ia ratou ia ite ».3 Ua haaputuputu mai te naho‘a taata no te hoê oro‘a i reira te ofa‘i faahope e tuuhia‘i i ni‘a i te tira teitei roa a‘e o te hiero. E i muri iho i taua mahana ra e tuuhia ïa te tii no te melahi Moroni i ni‘a i te ofa‘i faahope. Na roto i te faaueraa a te Peresideniraa Matamua, ua arata‘i te peresideni Snow, e Peresideni ho‘i oia i taua taime ra no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, i te Feia Mo‘a i roto i te Tuoraa Hosana. A haamaramarama ai oia i te naho‘a taata no ni‘a i te Tuoraa Hosana, ua faaite oia i to’na here e to’na anaanatae no te ohipa hiero.

« Te mau parau no te tuoraa, Hosana ! » ua parau oia « o te ti‘a ia faahitihia, i te reira iho taime e aore râ i muri a‘e i te tuuraa o te ofa‘i faahope i teie mahana, ua omuahia ïa e te peresideni Iosepha Semita i te Hiero no Ketelani, e ua faahitihia te reira i roto i te hoê amuiraa hanahana i reira te mana o te Atua i te taeraa mai e te orama o te Mana Hope i te hohoraraahia mai i te mau taea‘e. E ere teie i te hoê faahitiraa parau matau-noa-hia, e hoê râ—e te ti‘aturi nei matou e taa-maitai-hia te reira—tuoraa mo‘a, e o te faaohipa-noa-hia i roto i te mau oro‘a faahiahia roa mai teie i mua ia tatou nei. Te ti‘aturi atoa nei matou e ia taa-papû-hia e te hinaaro nei matou i te mau taea‘e e te mau tuahine ia ore ia faahiti noa i te mau parau, ia î atoa râ to ratou mau aau i te mauruuru i te Atua no te ra‘i, o tei faatupu, na roto atu ia tatou nei, i teie ohipa faahiahia e te maere rahi. E toru ahuru ma iva matahiti i teie mahana i haamauhia‘i te niu ofa‘i—te ofa‘i tihi—o teie Hiero, ia haamana‘ohia e ia feruri-maite-hia te mau haamaitairaa faahiahia ta te Atua i ninii mai i ni‘a iho ia tatou, To’na nunaa, i roto i te rahiraa matahiti tei ma‘iri mai taua taime mai ra, te ti‘aturi nei matou e ia faahiti ana‘e te Feia Mo‘a i teie tuoraa, ia ite ïa ratou e no roto roa mai te reira i to ratou mau aau. Ia î to outou mau aau i te mauruuru ». Ua faaiteite oia i te Tuoraa Hosana e ua parau i muri iho, « I teie nei ia haere ana‘e tatou i mua i te Hiero, e ia faahaerehia teie tuoraa, te hinaaro nei matou ia tuo te mau tane e te mau vahine atoa i teie mau parau ma te puai hopea roa o to ratou mau reo, ia rurutaina te mau fare atoa i roto i teie oire, ia faaroo te mau taata atoa i roto i te mau tufaa atoa o te oire, e ia tae roa’tu te reira i roto i te mau ao mure ore ».4

Te faahoho‘a mai nei teie parau faaite no ni‘a i te oro‘a no te ofa‘i faahope i te tura e te oaoa rahi o te Feia Mo‘a i roto i te oro‘a :

« I te hora ahuru ma piti ti‘a i te avatea, ua ti‘a atu te peresideni Wilford Woodruff i mua i te pa‘epa‘e, i mua maitai i te amuiraa taata, tei faaea noa ma te hau hanahana. Ua tupu te mana‘o oaoa i roto i te aau o te mau taata a parau ai oia :

« ‘A ara, outou paatoa e te utuafare no Iseraela, e outou paatoa e te mau nunaa o te fenua nei ! E tuu ïa tatou i teie nei i te ofa‘i tapo‘i no te Hiero o to tatou Atua, te niu i haamauhia e i haamo‘ahia e te peropheta, e Hi‘o e Heheu Parau o Brigham Young’.

« I muri iho ua taumi te peresideni Woodruff i te hoê pitopito uira, ua tere papû atu te ofa‘i faahope o te Hiero i ni‘a i to’na ra ti‘araa. Te ohipa tei tupu i muri mai eita ïa e noaa i te mana o te reo ia faaite. Ua ti‘a mai te peresideni paari o te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, te Aposetolo Lorenzo Snow, e ua arata‘i e maha ahuru tauasini Feia Mo‘a i te tuo amuiraa :

« ‘Hosana ! hosana ! hosana ! i te Atua e te Arenio. Amene, amene, e amene !

« ‘Hosana ! hosana ! hosana ! i te Atua e te Arenio. Amene, amene, e amene !

« ‘Hosana ! hosana ! hosana ! i te Atua e te Arenio. Amene, amene, e amene !’

« Ua apeehia te tuoraa tata‘itahi na roto i te tahiriraa o te mau horoi … Ua rari te mau mata o te mau tauasini taata i te mau roimata no te î o to ratou oaoa. E au ra ua rurutaina te fenua ma te haruru rahi tei tavevo atu i te mau aivi e haati ra i reira. Aita te hoê oro‘a hau atu i te rahi e aore râ hau atu i te hanahana mai teie oro‘a no te tuuraa i te ofa‘i faahope o te Hiero i papa‘ihia i roto i te aai. Aita te mau hosana i hope roa a himene ai te naho‘a taata i te himene hanahana, ‘Auê te Varua o te Atua’ ».5

Ua haamo‘a te peresideni Woodruff i te Hiero no Roto Miti hoê matahiti ti‘a i muri mai, i te 6 no eperera 1893, i muri a‘e i to te Feia Mo‘a haaraa e 40 matahiti no te faaoti i te reira. Ua piihia te peresideni Lorenzo Snow ia tavini ei peresideni matamua no taua hiero ra, e ua rave oia i teie piiraa e tae noa’tu i te taime ua riro mai oia ei Peresideni no te Ekalesia i te ava‘e Tetepa 1898. Te vai nei te hoê hoho‘a o te peresideni Snow i roto i te Hiero no Roto Miti i teie mahana, ei faahaamana‘oraa no to’na haapa‘oraa i te mea ta’na i pii e « ohipa rahi mau teie ta tatou e rave nei » i roto i te fare o te Fatu.6 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 1 i te api 161.]

Te mau haapiiraa a Lorenzo Snow

E haapii mai tatou i roto i te mau hiero i te mau haamaitairaa faahiahia ta te Atua i faaineine no te feia haapa‘o.

E mea faahiahia e te hanahana te mau rave‘a ta te Atua i hohora mai i mua ia tatou ; eita e nehenehe i te mana‘o taata ia opua i te reira. A haere mai i roto i te mau Hiero e e faaite atu ïa matou ia outou. Te mana‘o nei au e e rave rahi o outou tei haere atu i reira, e tei faaroo i te mau mea faahiahia ta te Atua i faaineine no te feia tei here Ia’na e o te tamau i te haapa‘o maitai e tae noa’tu i te hopea…

Ua faaineine oia i te mau mea atoa no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia nehenehe ia ratou ia hinaaro aore râ ia mana‘o no te faatupu i to ratou oaoa hope i roto i te mau tau mure ore aano.7 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 2 i te api 161.]

E faatupu tatou na roto i te mau oro‘a no te hiero i te mau taamuraa mo‘a o te nehenehe e taati amui i te mau utuafare no te tau e a muri noa’tu.

A feruri i te mau fafauraa tei fafauhia’tu ia outou i roto i te oro‘a nehenehe e te hanahana tei faaohipahia i roto i te fafauraa no te faaipoiporaa i roto i te Hiero. Ia apitihia e piti Feia Mo‘a i roto i te faaipoiporaa, e fafauhia te mau fafauraa ia raua no ni‘a i to raua huaai o te haere mai tera tau mure ore i tera tau mure ore.8

Ua farii tatou e rave rahi paari e te ite no ni‘a i te mau mea e haamaere nei i to te ao nei, ia paraparau ana‘e tatou no ni‘a i te reira mau mea. Ua haapii mai tatou e, i roto i te mau hiero, e nehenehe ia tatou ia faatupu i te mau taamu o te ore e mou i te poheraa, o te tae roa’tu râ i roto i te tau mure ore ; te mau taamu mo‘a o te taati i te mau utuafare no te tau e a muri noa’tu.9 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 3 i te api 162.]

I roto i te mau hiero e farii tatou i te mau oro‘a no te faateiteiraa no to tatou mau fetii tei pohe.

E farii ïa te mau tamaroa e te mau tamahine atoa a te Atua i te rave‘a e titauhia no te faateiteiraa e te hanahana … Te vai nei hoê ana‘e rave‘a e nehenehe ai e noaa te faateiteiraa e te hanahana. E ti‘a ia tatou ia bapetizohia no te matararaa hara e ia tuuhia te rima i ni‘a iho ia tatou no te fariiraa i te Varua Maitai. E mea titau-roa-hia teie e te tahi atu mau oro‘a no te faateiteiraa e te hanahana ; e i te mau vahi i reira te mau taata e ora ai e aita te Evanelia i tae atu, e nehenehe i teie mau mea ia ravehia e to ratou mau hoa. Ua haere mai tatou i roto i te ao nei i teie nei no te rave i teie mau mea—o tera ïa te hoê o te mau opuaraa tumu no to tatou haereraa mai. Eita e nehenehe ia tatou ia ore e haapuai i ni‘a i te faufaa rahi no teie ohipa.10

Aita tatou i haere mai i roto i teie ao mai tera noa. Ua haere mai tatou no te hoê opuaraa taa ê, e mea papû roa e mea na roto i te tahi mau faanahoraa i roto i te tahi ao, i reira ho‘i to tatou faaearaa hou a haere mai ai i roto i teie oraraa. Oia mau, i roto i te mau Hiero te rave nei tatou i te hoê ohipa rahi mau no to tatou mau fetii tei pohe. Ua farii tatou i tera taime e tera taime i te mau faaiteraa faufaa rahi e ua farii te Atua i teie ohipa o ta tatou e rave nei i roto i to tatou mau Hiero. Ua itehia te mau faaiteraa hau atu i te maere e te mau taata o te haa nei no to ratou mau tupuna. E ohipa rahi mau teie ta tatou e rave nei. E rave rahi tauasini taata tei bapetizohia no to ratou feia tei pohe i roto i te tereraa i mua o ta tatou mau ohipa i roto i te mau Hiero…

I teie nei, te faati‘a nei tatou i roto i ta tatou mau Hiero i te mau taata ia tomo mai, i muri a‘e i to ratou imiraa i to ratou mau tupuna, noa’tu eaha te roaraa i muri, e ia bapetizohia no to ratou metua tane, papa ruau, e tupuna tei pohe e haere noa’tu â mai tei nehenehe ia ratou i te imi i to ratou reni. I muri iho te faati‘a nei tatou ia ratou ia taatihia te mau vahine faaipoipo i ta ratou mau tane faaipoipo, mai te au i te reni tupuna, mai tei nehenehe ia ratou i te imi i to ratou reni. A rave na i te hi‘oraa o te hoê taure‘are‘a viivii ore tei ora hou te Evanelia i faaitehia‘i i te mau tamarii a te taata nei … Ua faaipoipo oia i te hoê vahine, e ua faati‘a i te hoê utuafare ; aita râ oia i farii noa a‘e i te haamaitairaa no te farii i te Evanelia mai ia outou e o vau nei. Ua haapii râ oia i to’na utuafare i te mau ture morare, e e taata here e te hamani maitai oia i ta’na vahine faaipoipo e ta’na mau tamarii. Eaha atu â ïa ta’na e nehenehe e rave ? Eita e ti‘a ia’na ia faahapahia no te mea aita oia i farii i te Evanelia ; no te mea aita e Evanelia no te farii. Eita e ti‘a ia’na ia ere i ta’na vahine faaipoipo no te mea i to’na faaipoiporaa ia’na aita i nehenehe ia’na ia haere atu i te hoê Hiero e ia taatihia ta’na vahine ia’na no te tau e a muri noa’tu. Ua rave oia mai te au i te ite maitai roa a‘e ta’na i farii, e ua faaipoipohia ta’na vahine ia’na no te tau, mai te au i te peu tumu o te fenua. E faatura tatou i taua faaipoiporaa ra, tei faahanahanahia mai te au i te mau ture no to’na ra fenua … E taati tatou i te mau tamarii i to ratou mau metua e te mau vahine faaipoipo i ta ratou mau tane, e na reira noa’tu â i ni‘a i te reni.11

Ua parau te Faaora i te hoê taime, « Amene, amene, e parau atu vau ia outou, ua fatata e teie nei â te hora e faaroo ai tei pohe i te reo o te Tamaiti a te Atua »; e ua parau faahou â Oia i teie parau faahiahia : « e te faaroo ra, e ora ïa ». Ioane 5:25.] Te ti‘aturi nei au e e mea iti roa o tei ore i farii i te parau mau. E faaroo ratou i te reo o te Tamaiti a te Atua ; e e faaroo ratou i te reo o te Autahu‘araa a te Tamaiti a te Atua, e e farii ratou i te parau mau e e ora ratou. E farii teie mau taea‘e e mau tuahine o te rave itoito nei i te ohipa i roto i te mau hiero i te hanahana no te riroraa ei mau faaora no to ratou mau fetii e mau hoa o ta ratou ho‘i i rave te mau oro‘a.12 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 4 i te api 162.]

E ti‘a ia tatou ia tutava i te rave i te ohipa hiero e te aamu utuafare, noa’tu e titauhia ia tatou te faatusiaraa.

I teie nei, e ti‘a te reira ia riro ei fâ i roto i te feruriraa o te mau tane e te mau vahine atoa ia haere i roto i to tatou mau Hiero e ia rave i teie ohipa. E ohipa rahi teie e te faufaa rahi atoa. Ia haere ana‘e tatou i roto i te tahi oraraa e ia ite i to tatou mau hoa tei pohe e ora ra i reira, mai te mea aita tatou i rave i te ohipa e titauhia no to ratou faateiteiraa e hanahana eita ïa tatou e oaoa maitai e e ere ïa te reira i te hoê farereiraa maitai roa.

Eiaha tatou e ti‘a’i noa i te taime au e te tano ; e ti‘a râ ia tatou ia tutava noa’tu e titauhia ia tatou te hoê faatusiaraa ha‘iha‘i roa i roto i te hoê ti‘araa no te rave i teie ohipa … Te hinaaro onoono nei matou e ia ore te mau taea‘e e te mau tuahine ia haapa‘o ore i teie ohipa faufaa rahi. Ua ite anei outou eaha te ohipa tumu i roto i na tauasini matahiti faafaaearaa [te Mileniuma] ? O tera ïa te mea ta matou e tamata nei i te ti‘aoro i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia rave i teie taime. E patuhia ïa te mau hiero i te mau vahi atoa i ni‘a i teie fenua, e e haere atu ïa te mau taea‘e e te mau tuahine i roto e peneia‘e e rave i te ohipa i te ao e te pô no te haavitiviti i te ohipa e no te rave i te mau ohipa e titauhia hou e nehenehe ai i te Tamaiti a te Taata ia pûpû atu i To’na basileia i To’na ra Metua. E ti‘a i teie ohipa ia ravehia hou e nehenehe ai i te Tamaiti a te Taata ia haere mai e ia farii i To’na basileia no te pûpû atu i To’na ra Metua.13 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 5 i te api 162.]

Ia tomo ana‘e tatou i roto i te hiero ma te aau mâ, e haamaitai te Fatu ia tatou mai te au i te mea Ta’na i ite e mea maitai a‘e no tatou.

E ite tatou e ia haere ana‘e tatou i roto i teie mau hiero e oaoa tatou i te Varua o te Fatu hau atu i roto i te tahi ê atu vahi. E mau fare teie no te Fatu, e te ravehia nei i roto i to ratou mau patu Ta’na ohipa tei hau atu i te faufaa…

Te mauruuru nei au e ia haere te mau taata i roto i teie mau hiero, eita ratou, e [haere atu i rapae au] ma te ore e ite e e mea maitai a‘e ratou e ma te hoê faaotiraa i roto i to ratou mau feruriraa ia rave maitai a‘e i te ohipa ta ratou i rave. Teie te ite ta matou e hinaaro ia noaa i te Feia Mo‘a…

A haapa‘o maitai noa, te mau taea‘e e te mau tuahine, e a tape‘a noa e tae noa’atu i te hopea ; a haere mai i te hiero e a rave i ta outou ohipa i reira, e e oaoa ïa outou ia outou iho, e e faaineine-maitai-a‘e-hia outou no te pato‘i atu i te mau mea au ore o te ao nei.14

O ratou o te [tomo atu] i roto i te Hiero ma te aau mâ e te varua tatarahapa eita ïa ratou e haere mai i rapae au i te hiero ma te ore e farii i te mau haamaitairaa taa ê, noa’tu e mea taa ê rii teie mau haamaitairaa i roto i te tahi huru oraraa, e aore râ i te mau haamaitairaa ta te tahi paha e tia‘i nei … Te tia‘i nei paha te tahi o te Feia Mo‘a ia fâ mai te mau melahi utuutu… e aore râ te ti‘aturi nei ratou i te ite atu i te aro o te Atua. E ere paha i te mea maitai no outou ia farii i taua mau faaiteiteraa ra. Ua ite te Fatu eaha te mea maitai a‘e no te taata tata‘itahi, e e faaau ïa Oia i Ta’na mau horo‘araa no te faatupuraa i te maitai rahi roa a‘e i roto i te mau taata tei farii i te reira. E mea tia‘ihia râ e e farii te Feia Mo‘a tata‘itahi o tei haapa‘o maitai e o te tomo atu i roto i taua Fare ra i te hoê haamaitairaa o te horo‘a i te mauruuru rahi i roto i taua taata ra. Hou teie mau taata e tomo atu ai i roto i te Hiero e [haere atu] ai i rapae au, e tupu ïa te tahi mea i roto i to ratou aau e to ratou iteraa o te riro ei tautururaa no ratou i roto i to ratou mau oraraa a muri atu. Ei Feia Mo‘a mau i te mau Mahana Hopea nei e farii ïa ratou i te reira.15 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 6 i te api 162.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tautururaa, a hi‘o i te mau api vii–xi.

  1. A tai‘o i te aamu no ni‘a i te oro‘a no te ofa‘i faahope no te Hiero no Roto Miti (te mau api 153–56). Mai te mea ua tae atu outou i te hoê oro‘a haamo‘araa hiero, a feruri eaha ta outou i ite i taua taime ra. Ia rave ana‘e tatou i te Tuoraa Hosana, eaha ïa ta tatou e faaite ra i te Fatu ?

  2. A tai‘o faahou i te aniraa a te peresideni Snow ia « haere mai i roto i te mau Hiero » (api 156). A feruri e nahea e nehenehe ai ia outou ia farii i teie aniraa e nahea outou e faatae atu ai i teie aniraa i te mau melo no te utuafare e te mau hoa.

  3. A tuatapapa ai outou i te piti o te tufaa i te api 156, a feruri i te mau haamaitairaa e nehenehe e tae mai na roto i te fariiraa i te mau oro‘a no te hiero e te raveraa i te mau fafauraa no te hiero. Nahea teie mau haamaitairaa i haamaitai ai ia outou e to outou utuafare ?

  4. A tai‘o i te tufaa e haamata i te hopea o te api 157. Nahea tatou e riro ai ei « mau faaora no to [tatou] mau fetii e mau hoa » ia rave ana‘e tatou i teie ohipa ? Eaha te mau rave‘a ta te Ekalesia i horo‘a mai no te tauturu ia tatou ?

  5. Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te horo‘a i te haapa‘o maitai e te taime e hinaarohia no te ohipa hiero e te aamu utuafare ? (A tai‘o faahou i te tufaa e haamata i te hopea o te api 159).

  6. Eaha te tahi o te mau haamaitairaa varua ta tatou e nehenehe e farii no tatou iho ia rave ana‘e tatou i te ohipa hiero ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 160–61.)

Te mau Papa‘iraa Mo‘a : PH&PF 97:15–17 ; 109:1–23 ; 128:15–18 ; 132:19 ; 138:57–59

Tauturu haapiiraa : « E nehenehe ta outou e tauturu i te feia ta outou e haapii ra ia rahi atu â to ratou ti‘aturi i to ratou aravihi no te faaô i roto i te hoê aparauraa mai te mea e, e pahono outou ma te maitai i te mau mana‘o tae atoa. Ei hi‘oraa, e nehenehe ta outou e parau e, ‘mauruuru no ta oe pahonoraa. ‘E mea maitai roa’… e aore râ, ‘e hoho‘a maitai roa te reira’ e aore râ, ‘ua mauruuru roa vau i te mau mea atoa ta oe i parau mai i teie mahana’ » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 64).

Te mau nota

  1. I roto Eliza R. Snow Smith, Te Oraraa e te Buka Utuafare a Lorenzo Snow (1884), 11.

  2. I roto Te Oraraa e te Buka Utuafare a Lorenzo Snow, 11–12.

  3. A hi‘o J. H. A., Millennial Star, 2 no me 1892, 281.

  4. Millennial Star, 4 no tiurai 1892, 418.

  5. Millennial Star, 2 no me 1892, 281–82.

  6. Millennial Star, 27 no tiunu 1895, 403.

  7. Deseret Semi-Weekly News, 30 no mati 1897, 1.

  8. Deseret Semi-Weekly News, 30 no mati 1897, 1.

  9. I roto « Te mau oro‘a Hunaraa o te Aposetolo Erastus Snow », Millennial Star, 2 no tiurai 1888, 418.

  10. Millennial Star, 27 no tiunu 1895, 405.

  11. Millennial Star, 27 no tiunu 1895, 403–4; a hi‘o atoa Te mau haapiiraa a te mau peresideni o te Ekalesia : Wilford Woodruff (2004), 177.

  12. Deseret Weekly, 4 no novema 1893, 609.

  13. Millennial Star, 27 no tiunu 1895, 404–5.

  14. Deseret Semi-Weekly News, 30 no mati 1897, 1.

  15. Faauhia mai roto mai i te hoê a‘oraa a te peresideni Snow in Deseret Weekly, 8 no eperera 1893, 495.

I te 6 no eperera 1892, e rave rahi mau tauasini taata tei haaputuputu mai no te ite i te ofa‘i faahopea i te tuuraahia i ni‘a i te tira teitei roa a‘e no te Hiero no Roto Miti.

I te 6 no eperera 1892, e rave rahi tauasini taata tei haaputuputu mai no te ite i te ofa‘i faahopea i te tuuraahia i ni‘a i te tira teitei roa a‘e no te Hiero no Roto Miti.

E nehenehe ta te mau metua e tauturu i ta ratou mau tamarii ia farii i te aniraa ia haere atu i roto i te hiero.