’Āmuira’a rahi
Ni’a i te ’ē’a au i tā rātou ’ohipa
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2023


Ni’a i te ’ē’a au i tā rātou ’ohipa

’Outou e haere ti’a atu nei i mua i ni’a i te ’ē’a au i tā ’outou ’oihpa, ’o ’outou te pūai nō te ’Ēkālesia a te Fa’aora i fa’aho’ihia mai.

Tē pure māite nei au ’ia tauturu mai te Vārua Maita’i ’a parau ai au i tō’u here, tō’u fa’ahiahia ’e tō’u māuruuru i te mau melo o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ’ati a’e te ao nei.

Rātou nō te pere’o’o hope’a

I te matahiti 1947, ’o te matahiti ïa i fa’ahanahanahia ai te 100ra’a o te matahiti ’ua tāpae te mau pionie feiā mo’a mātāmua i te ’āfa’a nō Roto Miti. E rave rahi fa’ahanahanara’a ai ’ia ha’amana’ohia, tei fa’atupuhia i terā matahiti, ’e ’ua rau te mau ha’amāuruurura’a i pūpūhia nō te mau pipi itoito a Iesu Mesia tei huti i te ’ē’a, tei patu i te mau fare, tei tanu i te mā’a i roto i te mēdēbara pāpāmarō, ’e tei ha’amau i te mau orara’a huira’atira.

Nā te peresideni J. Reuben Clark, tauturu mātāmua i roto i te Peresidenira’a Mātāmua, i pūpū i te ha’apoupoura’a e’ita e mo’ehia ’e te putapū, i teie nau pionie ha’apa’o maita’i, i te ’āmuira’a rahi nō ’Ātopa 1947.

I roto i tāna a’ora’a, ’ua parau poto te peresideni Clark nō te feiā fa’atere mātau-maita’i-hia tei arata’i i teie tere i te tō’o’a o te rā, mai ia Brigham Young, Heber C. Kimball, Wilford Woodruff, Parley P. Pratt, ’e e rave rahi atu ā. ’Aita rā tāna fā mātāmua i te fa’ati’ara’a i te mau ’ohipa i ravehia ’e teie nau ta’ata rahi. ’Aita, ’ua rōtahi rā tāna mau parau i ni’a i te mau vairua ’āueue ’ore ’aita tō rātou i’oa i mātauhia ’e ’aita ato’a i pāpa’ihia i roto i te ’ā’amu o te ’Ēkālesia. Te upo’o parau māramarama o tāna a’ora’a, ’oia ho’i « Rātou nō te pere’o’o hope’a. »1

’Ua fa’ata’a hu’ahu’a te peresideni Clark i te huru ’e te mau fifi i fa’aruruhia e teie feiā ’āreva tei tere i roto i te pere’o’o tāfare hope’a o te mau pere’o’o auahi rōroa tāta’itahi tei tere nā terā mau fenua pāpū. ’Ua ’ārue ’oia i teie nau ’aito ’ite-’ore-hia te i’oa ’e te fa’ahanahana-’ore-hia, tei maumau te aho i te repo puehu o te mau pere’o’o i mua ia rātou, i terā mahana ’e terā mahana, terā hepetoma ’e terā hepetoma ’e terā ’āva’e ’e terā ’āva’e—’e tei upo’oti’a i ni’a i te mau fifi tāmau tā rātou i fa’aruru i ni’a i te tere.

’Ua parau te peresideni Clark : « Rātou nō te pere’o’o hope’a, ’ua haere ti’a ïa i mua, ma te veuveu ’e te rohirohi, te ’āvae māuiui, i te tahi taime fātata i te paruparu te mana’o, ta’ita’ihia e te fa’aro’o ē ’ua here te Atua ia rātou, e parau mau te ’evanelia i fa’aho’ihia mai ’e nā te Fatu e arata’i ’e e fa’atere i te Huimana fa’atere i mua mai. »2

’Ua fa’aoti ’oia i tāna a’ora’a nā roto i teie parau ha’afa’ahiahiara’a putapū mau : « I teie nau vairua ha’eha’a, ’o tei rahi i roto i te fa’aro’o, rahi i roto i te ’ohipa, rahi i roto i te orara’a parauti’a, rahi i roto i te hāmanira’a i tō tātou faufa’a ’āi’a tao’a rahi, tē pūpū atu nei ïa vau i tō’u here, tō’u fa’atura, tā’u ha’apoupoura’a tura rahi. »3

’Aita i iti iho

I te matahiti 1990, ’ua hōro’a te peresideni Howard W. Hunter, peresideni nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo i terā tau, i te hō’ē a’ora’a nō ni’a i te tauturu tītau-roa-hia a te mau melo o te ’Ēkālesia e rave rahi roa, tei tāvini itoito ’e ma te ha’apa’o maita’i, ’aore re’a rā o rātou, ’aita rā, ’aore roa e ’itehia e te ta’ata ’e ’aore roa e ha’apoupouhia.

’Ua fa’ata’a te peresideni Hunter ē :

« ’Ua parauhia nō ni’a i te [tāpena ’āpī ’e te itoito ra ’o Moroni] :

« ‘’Āhiri te mau ta’ata ato’a i ora na, ’e tē ora nei, ’e tē ora a muri atu mai ia Moroni ra te huru, inaha, ’ua ’āueue ’ē na ïa te mana o hade ē a muri noa atu, ’oia ïa, e ’ore roa ïa tō te diabolo e mana i ni’a i te ’ā’au o te mau tamari’i a te ta’ata nei’ (Alama 48:17).

« ’Auē ïa parau ha’apōpou i te hō’ē ta’ata tu’iro’o ’e te mana rahi […] E piti ’īrava i muri mai, e fa’ahitira’a nō ni’a ia Helamana ’e tōna nā taea’e, tei rave i te hō’ē ’ohipa e iti a’e tei ’itehia i tā Moroni, tē tai’o nei :

« ‘I teienei, inaha, ’aita tā Helamana ’e tā tōna mau taea’e tauturura’a i te mau ta’ata i iti iho i tā Moroni’ (Alma 48:19). »

’Ua parau fa’ahou te peresideni Hunter : « E nehenehe e parau ē; noa atu ’aita Helamana i ’ite-rahi-hia ’e i ’itea-maita’i-hia mai ia Moroni, e au ’oia i te ha’a ; ’oia ho’i, e mea tauturu rahi ’oia ’e te faufa’a mai ia Moroni. »4

I a’o ai te peresideni Hunter ia tātou pā’āto’a ’ia ’ore tātou ’ia iti iho. ’Ua nā ’ō ’oia : « Mai te mea tē mana’o ra ’outou ē te mea tā ’outou e rave i teie matahiti, ’aore rā i te mau matahiti i muri nei, ’aita te reira e fa’ariro ia ’outou ’ei ta’ata tu’iro’o, ’eiaha e ha’aparuparu i te mana’o. Te rahira’a o te mau ta’ata maita’i tei ora na, e ’ere ato’a rātou i te ta’ata tu’iro’o. ’A tavini ’e ’a tupu i te rahi, ma te ha’apa’o maita’i ’e te māniania ’ore. »5

Ni’a i te ’ē’a au i tā rātou ’ohipa

E mirioni te melo o te ’Ēkālesia tā’u i māuruuru, ’o tē haere mai nei i te Fa’aora6 ’e ’o tē haere ti’a nei i mua i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a nā ni’a i te mau pere’o’o hope’a o tō tātou pere’o’o auahi nō teie tau—’e ’o tē ’ore roa i iti iho. Tō ’outou fa’aro’o pūai i te Metua i te ao ra ’e i te Fatu Iesu Mesia, nā reira ato’a tō ’outou orara’a peu ’ore ’e te pūpū rahi, e mea fa’auru mau ïa nō’u nō te riro ’ei ta’ata maita’i a’e ’e ’ei pipi maita’i a’e.

’Ua here au ia ’outou. ’Ua fa’ahiahia vau ia ’outou. Tē ha’amāuruuru nei au ia ’outou. ’E tē ’ārue nei au ia ’outou.

E parau i roto i te Buka a Moromona nā Samuela te ’āti Lamana ’o tē pū’ohu maita’i i tō’u mana’o nō ’outou.

« ’Oia ho’i i te pae rahi ’o tē haere ra nā ni’a i te ’ē’a au i tā rātou ’ohipa, ’e tē haere ra rātou ma te ha’apa’o maita’i i mua i te Atua, ’e tē ha’apa’o ra rātou i tāna mau fa’auera’a, ’e tāna mau ture […]

« ’Oia ïa, tē parau atu nei au ia ’outou, tē rave nei te pae rahi o rātou i te reira, ’e tē tūtava nei rātou ma te tu’utu’u ’ore ’e te itoito ’ia fa’a’ite i te parau mau i te toe’a o tō rātou mau taea’e. »7

Tē ti’aturi nei au ē te parau « ni’a i te ’ē’a au i tā rātou ’ohipa », tē fa’a’ite nei ïa i te huru o te mau taea’e ’e te mau tuahine hāro’aro’a ’o tē ’imi ’e ’o tē pārahi i pīha’i iho i te ta’ata e pārahi ra ’o ’ōna ana’e i roto i te mau rurura’a a te ’Ēkālesia, ’e i te tahi ato’a mau vāhi rau. E tūtava tāmau rātou i te « tāmāhanahana ia rātou ’o tē au ’ia tāmāhanahanahia »,8 ma te tīa’i ’ore i te ha’amāuruurura’a ’e te ’āruera’a.

E fa’a’ite te parau « ni’a i te ’ē’a au i tā rātou ’ohipa » i te huru hoa fa’aipoipo ’e te huru tamari’i e turu i te hoa, i te metua, i te tamari’i i ni’a i te hō’ē ti’ara’a ta’ata fa’atere i roto i te ’Ēkālesia a te Fatu i fa’aho’ihia mai. Maoti tā rātou fa’aurura’a pāturu ’e te ’āueue ’ore ’e te māmū ’e te ’ite-’ore-hia i te rahira’a taime, i ha’amaita’ihia ai te mau ta’ata e rave rahi ’e te mau ’utuāfare, ’o tē ’ite-hope-hia ïa i roto i te tau mure ’ore noa.

E fa’a’ite te parau « ni’a i te ’ē’a au i tā rātou ’ohipa » i te huru ta’ata ’o tei fāriu ’ē i te Atua, ’e tē fāriu fa’ahou nei iāna ra ma te ha’eha’a,9 ma te tātarahapa i tā rātou mau hara, ’e ma te tītau i te mana tāmā ’e te fa’aora māuiui o te tāra’ehara a te Fa’aora. Te haerera’a i te Mesia10 nā roto i te ho’ira’a i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a mai te mau tīpura’a hara rahi i ni’a « i te mau ’ē’a i rāhuihia »,11 e ’ohipa faufa’a ïa i te pae vārua ’e te ti’a ho’i te teimaha. ’A haere ti’a ai rātou i mua ma te fa’aro’o ’e ma te fiu ’ore i te rave i te ’ohipa maitata’i, tē ha’amau nei ïa rātou i te niu nō te hō’ē ’ohipa māere i roto i tō rātou iho orara’a,12 nō te mau u’i ato’a ē a muri noa atu.13

E fa’a’ite te parau « ni’a i te ’ē’a au i tā rātou ’ohipa » i te huru o te feiā parauti’a ’o tē hia’ai nei i te rave i te zugo ’e te Fa’aora nā roto i te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a mana o tāna ’evanelia—’āre’a rā ’ua ’ōpanihia te reira nō rātou nō te tahi mau mea ’aita tā rātou e rāve’a. Tē parau fafau atu nei au ē, e tāmarūhia tō ’outou ’ā’au fāfati ’e e ho’onahia tō ’outou ha’apa’o ’e te fa’aro’o ’ia auraro i te hina’aro o te Atua, « ’ia au i te tau mau o te Fatu. »14 « ’Ia tapae noa mai te ’oto i te ahiahi, e riro rā i te ’oa’oa i te po’ipo’i ».15

E fa’a’ite te parau « ni’a i te ’ē’a au i tā rātou ’ohipa » i te huru o te feiā huri parau ’e te auvaha ’ati a’e te ao nei, ’o tē tāvini nei i te Fatu nā roto i te tauturura’a i te mau hoa ’e te mau melo ’ia « fa’aro’o […] i te ’īra’a nō te ’evanelia nā roto i [tō rātou] iho reo, ’e i [tā rātou] iho parau. »16 Tē fa’atae nei tō rātou reo, te reo vāvā ’e te mau parau huri, i te mau parau mau mure ’ore, e mea iti rā o tātou tei ’ite i tō rātou i’oa ’e tei fa’a’ite atu i tō tātou māuruuru. Nā roto i te hōro’a nō te mau reo tei ha’amaita’ihia rātou, tē tāvini nei te mau huri parau ’e te mau auvaha ma te itoito, te nounou ’ore ’e, pinepine roa, ma te ’ite-’ore-hia te i’oa, nō te tauturu i te mau ta’ata ’ia fa’ari’i i te hōro’a pae vārua nō te fa’aro’o, nā roto i te tai’ora’a ’e te fa’aro’ora’a i te parau a te Atua.17

E fa’a’ite te parau « ni’a i te ’ē’a au i tā rātou ’ohipa » i te huru o te mau tāne fa’aipoipo ’e te mau vahine fa’aipoipo ’o tē fa’atura nei i tā rātou hōpoi’a nō te fafaura’a ’ia fa’arahi ’e ’ia fa’a’ī i te fenua, ’e ’o tē ha’amaita’ihia i te pūai ’e te fa’a’oroma’i nō te taputō ’e tā rātou mau tamari’i i roto i te mau purera’a ’ōro’a. I roto i te hō’ē ao tē rahi noa atu ra te ta’a ’ore, ha’afifihia e te mau ’ati ’e te mau tauto’ora’a mātāmua hāhape, ’aita teie nau vairua itoito e ha’apa’o nei i te mau reo ta’ata noa e fa’atietie nei i te mana’o ha’apa’o-noa-ra’a iāna iho ; tē fa’a’ite nei rātou i tō rātou mana’o tura i te mo’ara’a ’e te faufa’a rahi o te ora i roto i te fa’anahora’a nō te ’oa’oa a te Metua i te ao ra nō tāna mau tamari’i.

E rave rahi ato’a ta’ata fa’aipoipo e tu’u nei i tō rātou ti’aturi i ni’a i te Atua ’ia ’ore ana’e te hia’ai parauti’a o tō rātou ’ā’au e tupu nei i te huru ’e i te taime tā rātou i tīa’i noa ana ’e i moemoeā noa ana. « E ti’aturi [rātou] i te Fatu »18 ma te ’ore e tītau iāna ’ia ha’apa’o i tā rātou tārena tāhuti nei. « Nō te mea mai te ha’amatara’a mai ā o te ao nei ’aore ā te mau ta’ata i fa’aro’o ’e ’aore rā i āputa mai nā roto i te tari’a, ’e ’aore ato’a ho’i te hō’ē mata i ’ite, e te Atua ē, maori rā ’o ’oe, i te huru rahi o te mau mea tā ’oe i fa’aineine [nō rātou] ’o tei tīa’i ia ’oe na. »19

E fa’a’ite te parau « ni’a i te ’ē’a au i tā rātou ’ohipa » i te huru o e tauatini ’e tauatini fa’atere piha ha’apa’o tamari’i ’e te ’orometua Paraimere tei here ’e tei ha’api’i i te mau tamari’i o te ’Ēkālesia i te sābati tāta’itahi.

’A feruri na i te maita’i mure ’ore nō te tāvinira’a a teie nau pipi itoito mau—’e te mau ha’amaita’ira’a fa’ahiahia i parau-fafau-hia ia rātou e aupuru i te tamari’i.

« ’Ua rave atu ra [Iesu] i te hō’ē tamaiti iti, ’ua tu’u atu ra i rōpū ia rātou, ’ua rave atu ra ho’i ’e ’ua hi’i ihora, nā ’ō atu ra ia rātou,

« ’O tē ’ite mai i te hō’ē tamaiti iti mai teie nei nō tō’u nei i’oa, ’ua ’ite mai ïa iā’u ; ’e ’o tē ’ite mai iā’u ra, e ’ere ïa ’o vau ana’e ra tāna i ’ite mai ra, ’oia ato’a rā ’o tei tono mai iā’u nei ra. »20

E fa’a’ite te parau « ni’a i te ’ē’a au i tā rātou ’ohipa » i te huru o te mau tamari’i e pūpū nei ia rātou iho nō te poihere ’e nō te aupuru i te mau metua pa’ari, i te huru o te hō’ē metua vahine ’aita e nava’i ra te ta’oto, ’o tē tāmarū ra i te hō’ē tamari’i ri’ari’a, ’a tīa’i ato’a ai mai « te māmā riona i te ’ūputa » o tōna fare,21 i te huru o te mau melo o te ’Ēkālesia e tae ’oi’oi mai ’e ’o tē ’ore e ho’i ’oi’oi, nō te ’āpapara’a ’e te ’ohira’a i te mau pārahira’a, ’e i te huru o te mau ta’ata e ani nei i te fēti’i, te hoa ’e te mau hoa ’ohipa ’ia haere mai e hi’o, haere mai e tauturu, ’e haere mai ’e fa’aea roa mai.22

Ma’a hi’ora’a noa tā’u fa’a’ite atu i te huru ta’ata e ha’apa’o i te fafaura’a ’e te mau pipi itoito nā Iesu Mesia, mai ia ’outou na e haere ti’a nei i mua i « ni’a i te ’ē’a au i tā [’outou] ’ohipa. » E mirioni atu ā te hi’ora’a feiā mo’a ’o tē pūpū i tō rātou « vairua ato’a »23 i te Atua tē ’itehia i roto i te mau ’utuāfare fa’atumuhia i ni’a i te Mesia, ’e i roto i te mau ’āmuira’a a te ’Ēkālesia ’ati a’e te ao nei.

Tē here nei ’outou ’e te tāvini nei, tē fa’aro’o nei ’e te ha’api’i mai nei, tē aupuru nei ’e te tāmarū nei ’e te ha’api’i atu nei ’e te parau pāpū atu nei nā roto i te mana o te Vārua Maita’i. Tē ha’apae pinepine nei ’e tē pure pinepine nei ’outou, tē rahi noa atu ra tō ’outou ha’eha’e ’e tē pāpū noa atu ra tō ’outou fa’aro’o i te Mesia, « ē tae noa atu ’ua ’ī tō [’outou] vairua i te ’oa’oa ’e te hau, ’oia ïa, ē tae noa atu ’ua mā roa ’e ’ua mo’a tō [’outou] ’ā’au, ’e ’ua noa’a mai taua mo’ara’a ra nō te mea ’ua hōro’a [’outou] i tō [’outou] ’ā’au i te Atua. »24

Te parau fafau ’e te ’itera’a pāpū

Rātou nō te pere’o’o hope’a, rātou pā’āto’a ’aita i iti iho, ’e ’outou e haere ti’a atu nei i mua i ni’a i te ’ē’a au i tā ’outou ’ohipa, ’o ’outou te pūai nō te ’Ēkālesia a te Fa’aora i fa’aho’ihia mai. Mai tā te Fatu i parau fafau : « E heheuhia mai te mau terōno ’e te mau hau ari’i, te mau bāsileia ’e te mau mana, ’e e tu’uhia atu ho’i i ni’a iho ia rātou ato’a ’o tei tāmau itoito i roto i te ’evanelia a Iesu Mesia. »25

Tē parau pāpū nei au ma te ’oa’oa ē, tē ora nei te Metua i te ao ra ’e tāna Tamaiti here, ’e e mea pāpū tā rāua parau fafau, i te i’oa mo’a o te Fatu Iesu Mesia, ’āmene.