’Āmuira’a rahi
Te mana o Iesu Mesia i roto i tō tātou orara’a i te mau mahana ato’a
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2023


Te mana o Iesu Mesia i roto i tō tātou orara’a i te mau mahana ato’a

Te tumu o tō tātou pūai, ’o te fa’aro’o ïa ia Iesu Mesia ’a ’imi ai tātou, ma te ’ā’au tae, ’ia haere mai iāna ra i te mahana tāta’itahi.

Te mau taea’e ’e te mau tuahine here ē, teie te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a nei. ’Auē ho’i te ’oa’oa ’ia ’āmui i ’ō nei ’ei ’Ēkālesia nāna. Tē māuruuru nei au i tō te peresideni Russell M. Nelson fa’aha’amana’o pinepinera’a ia tātou ’ia fa’a’ohipa i te i’oa mau a te ’Ēkālesia a te Fatu ’ia ha’amana’o tātou nā vai teie ’Ēkālesia ’e nā vai te ha’api’ira’a tā tātou e pe’e nei.

Fa’ahiti mai peresideni Nelson : « I te mau mahana i muri nei, e ’ite tātou i te mau fa’a’itera’a rahi a’e o te mana o te Fa’aora ’aita ā tō te ao nei i ’ite a’enei […] E hōro’a mai ’oia i te mau ha’amaita’ira’a e rave rahi, ’e te mau semeio i ni’a i te feiā ha’apa’o maita’i. »1

Hō’ē o te mau ha’amaita’ira’a rahi a’e nō’u nei ’e tā’u vahine fa’aipoipo, Renee, ’o te fārereira’a ïa i te feiā mo’a i te mau vāhi tā māua e tāvini. Tē fa’aro’o nei māua i tā rātou mau ’ā’amu, tā rātou mau mo’era’a, tē ’ite nei māua tō rātou mau pe’ape’a, ’e tē ’oa’oa nei rā i tō rātou manuiara’a. ’Ua ’ite māua e rave rahi ha’amaita’ira’a ’e temeio tā te Atua i nīni’i i ni’a i te feiā tei ’ī i te fa’aro’o. I fārerei na māua i te ta’ata i fa’aruru i te mau ’ati mana’o-’ore-hia, te māuiui mana’o-’ore-hia.

Hōho’a
Te peresideni José Batalla ’e tōna hoa fa’aipoipo, te tuahine Valeria Batalla.
Hōho’a
Flavia Cruzado ’e tōna ,metua tāne.

I ’ite na māua i te fa’a’itera’a o te mana o te Fa’aora nō te hō’ē vahine ’ivi, ’ua fa’aru’e mai tāna tāne i roto i te tāvinira’a i te Fatu i Bolivia.2 I ’ite na māua i te reira i roto i te hō’ē vahine ’āpī i Rāparata tei topa i raro a’e i te hō’ē pereo’o tu’utu’u auahi ’e ’ua tāpūhia i te ’āvae, nō te ’orera’a ’oia e hōro’a i tāna nuinui ’āfa’ifa’i i te ta’ata ’eiā.3 ’E teienei nō tōna metua tāne ’ōtahi, nāna ïa e amo i te mau fifi ’e e ha’apūai i tāna tamahine i muri mai i te ’ohipa ’ino i tupu. I ’ite na māua i te reira i roto i te mau ’utuāfare tei ’ere i tō rātou fare ’e tā rātou faufa’a i roto i te auahi i tupu i te fenua Tīreni e piti noa mahana nā mua a’e i te Noera 2022.4 I ’ite ato’a na māua i te reira i roto ia rātou tei māuiui na i te fa’ata’ara’a ri’ari’a ’e ia rātou te ta’ata hara ’ore nō te hāmani-’ino-ra’a.

Hōho’a
Te mau auahi i Tirēni.

E aha te mea e hōro’a nei ia rātou i te pūai ’ia haere nā roto i teie mau mea pa’ari ? E aha terā tu’ura’a hau atu o te pūai ’ia haere ā i mua noa atu ē ’ua mana’ohia e ’ua taere roa ?

’Ua ’itehia mai iā’u te tumu o teie pūai, ’o te fa’aro’o ïa ia Iesu Mesia ’a ’imi ai tātou, ma te ’ā’au tae, ’ia haere mai iāna ra i te mahana tāta’itahi.

’Ua ha’api’i te peropheta Iakoba, « E tae mai ’oia i te ao nei ’ia ora te ta’ata ato’a iāna ’ia ha’apa’o rātou i tōna ra reo ; ’inaha ho’i, ’ua fa’a’oroma’i ’oia i te māuiui o te ta’ata ato’a, ’oia ïa, te māuiui o te mau ta’ata ato’a, te mau tāne ato’a, ’e te mau vahine ato’a, ’e te mau tamari’i ato’a ho’i, i roto i te feti’i o Adamu ra ».5

I te tahi taime, e mana’ohia ’aita roa atu te fa’aro’o ia Iesu Mesia e tupu, fa’atata ’aita e roa’a. E nehenehe tātou e mana’o ē, tē haerera’a mai i te Mesia ’ua tītauhia hō’ē pūai ta’a ’ē, te mana ’e te maita’i-roa-ra’a ’aita e vai ho’i nei, ’e ’aita noa a’e tātou e ’itehia mai i te pūai nō te rave i te mau mea ato’a. Terā rā, te mea tā’u i ’apo mai nō teie mau ta’ata o tō rātou ïa fa’aro’o ia Iesu Mesia, o tē hōro’a mai nei ia mātou i te pūai nō te ha’amata i teie tere. I te tahi taime e mana’o tātou, « Tē hina’aro nei au ’ia tātā’i i tō’u orara’a nā mua e pe’e atu ia Iesu », ’āre’a rā te parau mau, tē haere nei tātou ia Iesu ra nō te tātā’i i tō rātou orara’a nā roto iāna.

’Aita tātou e heare nei ia Iesu nō te mea e fāito maita’i roa tō tātou. E haere tātou iāna ra nō te mea ’ua hape tātou ’e i Iāna ra tātou e « maita’i roa ai ».6

E aha ïa tātou e ti’a ’ia rave nō te fa’a’ohipa ma’a fa’aro’o iti i te mahana ato’a ? Nō’u iho nei, e ha’amata te reira i te po’ipo’i : ’ia ara ana’e vau, ē pure au ’eiaha rā e hi’o i tā’u niuniu paraparau. Noa atu hō’ē pure ’ōhie noa. ’Ia oti e tai’o vau i te hō’ē ’īrava pāpa’ira’a mo’a. E tauturu mai te reira iā’u i te mau hepetoma ato’a ’ia fa’a’āpī i tā’u fafaura’a ’a rave ai au i te ’ōro’a mo’a nō « ha’amana’o ā Iāna ».7 ’Ia ha’amata au i tā’u nei mahana ma te hō’ē pure ’e hō’ē ’īrava, e ti’a iā’u ’ia « ha’amana’o Iāna » ’ia hi’o ana’e vau i tā’u niuniu paraparau. E nehenehe vau e « ha’amana’o Iāna » ’ia fa’aruru vau i te mau fifi ’e te mau pe’ape’a, ’e e tāmata ai au e hi’o i te reira mai tā Iesu e hi’o atu.

’Ia « ha’amana’o [vau] Iāna », e fa’ari’i au i te hō’ē hina’aro pūai nō te taui, nō te tātarahapa. E fa’ari’i au i te pūai nō ha’apa’o i tā’u mau fafaura’a, ’e e fa’ari’i i te fa’aurura’a i te Vārua Maita’i i roto i tō’u orara’a « ’e e ha’apa’o i tāna mau fa’aeura’a tāna i tu’u mai [nō’u] ; ’ia vai noa tōna Vārua [iā’u] ra ».8 E tauturu te reira iā’u ’ia fa’aitoito ē tae noa atu i te hope’a.9 Ē tae noa atu i te hope’a o te mahana ! ’E i terā mau mahana ’aita vau e ha’amana’o iāna i te roara’a o te mahana, i reira noa ’oia, nō te here iā’u ’e paraura’a iā’u ē, « ’Aita e pe’ape’a, e tāmata fa’ahou ’oe ’ananahi ».

Noa atu i tō tātou maita’i ’ore ’ia ha’amana’o iāna, ’aita tō tātou Metua i te ao ra e fa’ahape ’ia ha’amana’o ia tātou.

Hō’ē o te mau hape tā tātou e rave noa nei o te mana’ora’a ē te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a, ’aore rā te mau parau tapu e te Atua, o te tahi ïa ’aitauira’a i rotopū ia tātou e ’Ōna : E ha’apa’o vau, ’e e pāruru mai ’oia iā’u i te mau ’ino e tae mai i ni’a iā’u. E ’aufau vau tā’u tuha’a ’auhuru, ’e ’aita roa vau e ’ere i tā’u ’ohipa ’aore rā ’aita te auahi e nīnā i tō’u fare. Mai te mea ’aita te mau ’ohipa e tere mai tei tīa’ihia, e tāparu tātou i te Fatu ra, « e’ita ’oe e ha’apa’o mai i tō mātou nei pohe ? »10

’Aita tā tātou mau fafaura’a i te ’aitaui-noa-ra’a ; e fa’atauira’a rā.11 I tā’u mau fafaura’a e fa’ari’i au i te mana ha’amo’ara’a pūai nō Iesu Mesia, o tei fa’ati’a iā’u ’ia riro mai ’ei ta’ata ’āpī, nō te fa’a’ore i te mea ’aita e mana’ohia e nehenehe e fa’a’ore, i te upo’oti’a i ni’a i te mau mea mana’o ’ore hia. ’Ia ha’amana’o ia Iesu Mesia ma te ’ā’au tae i te mau taime ato’a, e mea mana mau ; e hōro’a mai te reira iā’u te tahi pūai hau atu nō te « ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a tāna i hōro’a [iā’u] nei ».12 E maita’i a’e au i te ta’ata, nō te ’ata’ata ē ’aita e tumu, e riro e ta’ata fa’atupu i te hau,13 nō te ’ape i te pe’ape’a, nō te vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a i tō’u nei orara’a.14

I roto i tō tātou māuiui ’aore rā te māuiui rahi o te feiā tā tātou i here ē ’aita e nehenehe e amo, e ha’amana’o ia Iesu Mesia ’e tē haerera’a iāna ra e māmāhia te zugo, mārūhia te ’ā’au ’e te māuiui. O teie te mana e roa’a ai i te hō’ē metua tāne i ni’a a’e i te pūai ta’ata nō te turu i tāna tamahine i roto i te māuiui pae tino ’e te pae manava i te ’erera’a hō’ē ’āvae.

Hōho’a
Flavia Cruzado ’e ’o Elder Ulisses Soares.

I tō Elder Soares haerera’a i te fenua Rāparata te ’āva’e Tīunu i ma’iri ’e tē anira’a iāna nō ni’a i te ’ati i tupu, pāhono mai ’oia ma te ’ī i te fa’aro’o, « ’ua tupu mai te ’ārepurepu, te maramara, te riri, ’e te au ’ore i reira. Hō’ē ’ohipa tei tauturu iā’u e’ita ïa i te anira’a ē, ‘nō te aha o vau ?’ ’āre’a rā ‘E aha te tumu ?’ […] ’Ua ha’afātata te reira iā’u ia vetahi ’ē ’e i te Fatu […] ’Aita vau i fa’aātea iā’u i iāna, ’ua mau pāpū noa rā vau iāna ra ».15

’Ua ha’api’i mai peresideni Nelson : « Te tao’a hōro’a nō te fa’aturara’a i te mau fafaura’a i te Atua, o te mana ïa nō te ra’i—te mana e ha’apūai ia tātou nō te fa’aruru maita’i a’e i tō tātou mau tāmatara’a, mau fa’ahemara’a, ’e mau māuiui o te ’ā’au.… Nō reira, e fāri’i te mau tīa’i fafaura’a i te hō’ē huru fa’afa’aeara’a ta’a ’ē ».16 O teie te huru o te fa’afa’aeara’a ’e te hau tā’u i ’ite mata roa atu nō te vahine ’ivi ra, noa atu te māuiui o te mau mahana ato’a nō te fa’aru’era’a tāna tāne.

Hōho’a
E vero i ni’a i te roto nō Galilea.

Tē fa’a’ite nei te Faufa’a ’Āpī i te taime ’o Iesu ’e tāna mau pipi i ni’a i te pahī :

« ’Ua tupu mai ra te hō’ē mā’a maita’i rahi, fati mai ra te ’are i ni’a i te pahī.…

«Tē ta’oto rā ’oia i ni’a i te hō’ē tuaurua : ’e ’ua fa’aara atu ra rātou iāna, nā ’ō atura, E te ’orometua, e’ita ’oe e ha’apa’o mai i tō mātou nei pohe ? 

« ’Ua ti’a a’era ’oia i ni’a, ’avau atu ra i te mata’i, ’e ’ua nā ’ō atu ra i te ’are, ’A fa’aea, ’a mania.…

 « ’E ’ua parau ’oia ia rātou, e aha ’outou i mata’u hua ai ? Nō te aha ’aita tō ’outou e fa’aro’o ? »17

I mana’ona’o noa na vau i teie ’ā’amu. ’Ua tītau ānei te Fatu ia rātou ’ia fa’a’ohipa i tō rātou fa’aro’o nō te tāmarū i te vero ? Nō te ’avau i te mata’i ? E mana’o hau te fa’aro’o ia Iesu Mesia i mua i te vero, nō te ’itera’a ē, ’aita tātou e pohe nō te mea tei roto ’Oia i te pahī e ’o tātou.

’O te huru fa’aro’o teie tā māua i ’ite ’a fārerei ai māua i teie mau ’utuāfare i muri mai i te auahi i Tīreni. ’Ua nīnā roa hia tō rātou mau fare ; ’ua ’ere rātou i tā rātou faufa’a. Noa atu tē hāhaere ra māua i te vaihi i vai na tō rātou mau fare ’e tē fa’ati’a noa rā rātou i tō rātou ’ati, i tō māua māfatu, tē ti’a nei mātou i te hō’ē vāhi mo’a. ’Ua parau mai hō’ē tuahine i tā’u vahine, « I tō’u hi’ora’a i te mau fare e fā’ati ra i tō mātou, ’ua mana’o roa vau e pa’apa’a ato’a tō mātou fare, i te mea ē e ’ere mātou i tā mātou faufa’a. Noa atu te tapineva, ’ua fa’ari’i au i te hau e’ita e nehenehe e fa’ata’a atu. Noa atu te reira, ’ua pāpū iā’u ē, e maita’i mai mātou ». Nā te ti’aturira’a i te Atua ’e te ha’apa’ora’a tā tātou mau fafaura’a e ’Ōna, e hōpoi mai i te mana i ni’a i tō tātou paruparu ’e e tāmarū i tō tātou pe’ape’a.

Tē māuruuru nei au nō teie fārereira’a tā Renee ’e o vau iho nei i te tahi o teie mau melo hope roa i te maita’i, nō tō rātou mau hi’ora’a o te fa’aro’o, te pūai, ’e te fa’aitoito-noa-ra’a. Nō teie mau ’ā’amu ’oto mau ’e te ha’aparuparura’a mana’o ’e pāpū roa ē, ’aita te reira e piahia ’aore rā e tui i te ro’o. Nō te mau hōho’a pata o te mau roimata tahe ’e te mau pure i muri iho i te hō’ē ’erera’a ’aore rā te hō’ē fa’ata’ara’a māuiui mau, nō te mau piara’a parau tei fa’a’ite ’ore i te ri’ari’a, te ’oto, ’e te māuiui ’o tei riro ’ei mea māmā ’ia amo ’āua’e ho’i te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e tāna tāra’ehara. ’Ua ha’apūai teie mau ta’ata i tō’u iho nei fa’aro’o, ’e nō te reira, tē māuruuru hōhonu nei te ’ā’au.

’Ua ’ite au o teie te ’Ēkālesia a Iesu Mesia. ’Ua ’ite au ’ua ineine noa ’oia nō te hōro’a ia tātou nei i tōna mana, ’ia haere tātou iāna ra i te mau mahana tāta’itahi. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.