’Āmuira’a rahi
’Ia ora ō tō ’outou hua’ai
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2023


’Ia ora ō tō ’outou hua’ai

’Eiaha ’outou e riro ei pona paruparu i roto i teie fifi nehenehe ō te fa’aro’o tā ’outou i ha’amata, ’aore rā i fāri’i, ei faufa’a ’ai’a. ’Ia itoito rā e ti’a ai.

Tau matahiti i ma’iri a’e nei, ’a tāvini ai au| i te tuha’a fenua apato’a to’o’ā o te rā nō te fenua Amerika apato’a ’e ’a fa’aea ai i Perū, ’ua tupu te tahi ’ohipa nehenehe ta’u e hina’aro e fa’a’ite atu ia ’outou.

’Ua tupu te reira ’a ho’i ai au i te fare i muri a’e i te hō’ē hope’a hepetoma api mau. I muri mai i te fa’a’īra’a i te mau tītaura’a ’ōti’a fenua, ’ua ’itea mai iā’u te hō’ē ta’ata fa’ahoro taxi maita’i roa nā te taiete i fa’aauhia. ’Ua arata’i ’oia iā’u i tōna pere’o’o, ’e ’ua pārahi au i muri nō te tāmarū ’e ’nō te hō’ē tere mania noa i te fare. Tau aroā i muri iho, ’ua tāniuniu mai te ra’atira ’ohipa a te ta’ata fa’ahoro pere’o’o nō te fa’aara mai ē, ’ua hape tō’u taxi. E pere’o’o ’ē tei fa’ata’ahia nō’u, ’e te ani nei te ra’atira ’ia fa’aho’i iā’u i te fare tapaera’a manu reva mai te peu ē e hina’aro vau e taui i te pere’o’o. ’Ua parau atu vau iāna ē ’aita i tītauhia, ’e e nehenehe tā māua e haere noa. I muri mai tau minuti i te fa’aea muhu noa ra’a, ’ua hi’o mai ’oia ’ia’u i roto i te hi’o pere’o’o ’e ’ua ui mai ra : « E mōmoni ’oe, e ’ere ānei ? »

’A tae ho’i ē, i muri mai i te reira uira’a, ’ua ’ite au ē e ’ua hope te tau fa’afa’aeara’a. Ha’a ’oi’oi a’e nei au i te hi’o ē ’ihea rā tāna uira’a e mau ai.

’O Omar tōna i’oa, ’o Maria Teresa te i’oa o tāna vahine, ’e e piti ’a rāua na tamari’i-Carolina, 14 matahiti, ’e ’o Rodrigo, 10 matahiti. E melo ’o Omar nō te ’Ēkālesia mai tōna tamari’i ra’a mai ā. E ’utuāfare itoito tōna, i te hō’ē rā taime, ’ua fa’aea tōna na metua i te haere i te fare purera’a. Paruparu roa a’e nei ’o Omar i te 15ra’a o tōna matahiti. E 40 tōna matahiti i teie nei.

I taua taime ra, ’ua ’ite a’e ra vau ē ’aita vau i hape i te taxi. E ’ere i te tano nei! ’Ua fa’a’ite atu vau i tō’u i’oa ’e tei ni’a vau i tōna taxi nō te mea te pi’i nei te Fatu iāna ’ia ho’i i tāna ’āua.

’Ua paraparau ihora māua nō ni’a i te tau a itoitoai ’oia ’e tōna ’utuāfare i roto i te ’Ēkālesia. Tē ha’amana’o noa ra ’oia i te mau pō utuāfare nehenehe roa ’e te tahi mau hīmene nō te Paraimere. Hīmene mai nei ’oia i te tahi tuha’a nō te hīmene « E tamari’i au nā te Atua ra ».1

I muri mai i to’u tapa’ora’a i tōna vāhi fa’aeara’a, te nūmera niuniu, ’e te parau fa’ati’a ’ia fa’a’ite i tōna ’episekōpo, ’ua parau vau iāna ē, e tae mai au i te fare pure i te mahana mātamua ’a ho’i ai ’oia. ’Ua hope tō māua tere i to’u fare, ’e tā māua raterera’a iti i roto i tōna orara’a i mua a’e nei, ’e ’ua haere i tō maua haere’a.

Tau hepetoma i muri iho, ’ua pi’i mai tōna ’episekōpo ma te parau ē te fa’anaho ra ’o Omar nō te haere mai i te fare pure i te hō’ē Sabati. ’Ua pāhono vau ē e tae atu vau. I taua Sabati ra, tei reira ō Omar ’e tāna tamaiti. ’Aita ā tāna vahine ’e tamāhine i ’ana’anatae atu ra. Tau ’ava’e i muri iho, ’ua pi’i fa’ahou mai tōna ’episekōpo, nō te fa’a’ite mai ē e bāpetizo ’o Omar i tāna vahine ’e tāna nā tamari’i e piti, ’e ’ua ani manihini mai ’oia iā’u ’ia ti’a atu i reira. Teie te hoho’a nō te mahana Sabati i ha’amauhia ai rātou ’ei melo nō te ’Ēkālesia.

Hōho’a
Elder Godoy ’e te ’utuāfare o Omar i te Sābati ’a ha’amauhia ai rātou.

I taua mahana Sabati ra iho ā, ’ua parau vau ia Omar ’e i tōna ’utuāfare ē, mai te mea ’ua ineine rātou, e ’oa’oa roa ïa vau ’ia rave i tō rātou ’ōro’a tā’atira’a i roto i te hiero nō Lima (Peru) i te matahiti i muri iho. Teie te hō’ē hoho’a nō taua taime fa’ahiahia nō mātou i patahia hō’ē matahiti i muri iho.

Hōho’a
Elder Godoy ’e te ’utuāfare o Omar i te hiero.

Nō te aha vau e fa’a’ite ai i teie ’ohipa ia ’outou ? E piti tumu nō te reira.

A tahi, nō te poro’i atu i terā mau melo maita’i i fa’aātea ia rātou i te ’evanelia ’a Iesu Mesia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai, noa atu te tumu. A piti, nō te poro’i atu i te mau melo i ’o nei i teie mahana ’aita paha e ha’apa’o nei i tā rātou mau fafaura’a mai tei tītauhia ia rātou. I roto i nā tumu e piti, e tae’ahia te mau u’i i mua ia rātou, ’e e fifi te mau ha’amaita’ira’a ’e te mau parau fafau i fa’ata’ahia nō tō rātou mau hua’āi.

E ha’amata nā ni’a i te hoho’a mātamua, te mau melo maita’i mai i i to’u hoa no Peru ’o Omar. I te anira’a vau ē e no te aha ’oia i fa’aoti ai e ho’i, ’ua parau ’oia ē nō te mea ’ua ite rāua tāna vahine ē e mea ’oa’oa a’e tō rātou orara’a ma te evanelia a Iesu Mesia. ’Ua mana’o ’oia ē ’ua tae i te taime nō te ho’i i te ’Ēkālesia nō te maita’i o tā rāua mau tamari’i.

E mea pe’ape’a mau ’ia fārerei ana’e i te mau melo paruparu ’aore rā melo ’ore nō te ’Ēkālesia i ora na i te ’evanelia i roto i tō rātou mau utuāfare ’e ’ua ’ere rā i te reira nā roto i te fa’aateara’a tō rātou mau metua i te ’Ēkālesia. E nehenehe taua fa’aotira’a e taui i te orara’a o tā rātou hua’ai ’a muri noa atu!

’Ua fa’a’erehia tā rātou hua’ai i te parurura’a ’e te mau ha’amaita’ira’a o te ’evanelia a Iesu Mesia i roto i tō rātou orara’a. Hau atu i te mamae, ’ua ’ere rātou i te mau ha’amaita’ira’a nō te hō’ē ’utuāfare mure ’ore i vai a’e na. Nā te fa’aotira’a a te hō’ē i tū’ino te ta’ato’ara’a o te mau hua’ai. ’Ua ’ōfatihia te faufa’a ’ai’a nō te fa’aro’o.

Tera rā, ’ua ’ite tātou ē, e nehenehe te mau mea ato’a e tātā’ihia nā roto ia Iesu Mesia. Nō reira, ’a feruri i teie anira’a manihini nā te Peresideni Russell M. Nelson: «I teienei, mai te peu ’ua haere ’outou i rāpae i te ’ē’a, tē ani nei au ma te pūai ato’a o tō’u ’ā’au ’ia ho’i mai. Ta’a ’ē noa atu tō ’outou mau māna’ona’ora’a ’e te mau fifi, tē vai nei hō’ē pārahira’a nō ’outou i roto i teie ’Ēkālesia, te ’Ēkālesia a te Fatu. E ha’amaita’ihia ’outou ’e te mau u’i i muri mai e tā ’outou mau ’ohipa i teie taime nō te ho’i i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a ».2

A piti, nō te poro’i i taua mau melo i’ō nei ’aita paha e ha’apa’o nei i tā rātou mau fafaura’a mai tei tītauhia ia rātou. Mai te mau fa’aotira’a nō nanahi e taui i te mau mea nō teie mahana, e tāui te mau fa’aotira’a nō teienei i tō tātou ’ananahi ’e te ’ananahi o te mau melo nō tō tātou ’utuāfare.

’Ua haʼapiʼi te peresideni Dallin H. Oaks ia tātou ē :

Tē fa’aitoito nei te ’evanelia a Iesu Mesia tei fa’aho’ihia ’ia feruri tātou i te ananahi. Tē ha’api’i nei te reira i te mau parau rahi nō ni’a i te ananahi, nō te arata’i i tā tātou mau ’ohipa i teienei […]

« I te tahi atu pae, ’ua ’ite pā’āto’a tātou i te mau ta’ata e feruri noa nei i te mau ’ohipa nō teienei : ha’amāu’a i teienei, ’oa’oa i teienei, ’e ’eiaha e feruri i tō ananahi.

« ’Ia rave tātou i te mau fa’aotira’a i teienei, ’ia uiui tāmau tātou ē : ‘I hea te reira e arata’i atu ?’ »3 E arata’i anei tā tātou mau fa’aotira’a ia tātou i te ’oa’oa i teienei ’e i te ora mure ’ore, ’aore rā i te ’oto ’e te roi mata?

E mana’o paha e tahi pae «’Aita e tītauhia ’ia haere i te fare pure i te mau Sabati ato’a », ’aore rā « E ’aufau te tuha’a ’ahuru ’ia huru maita’i mai te mau ’ohipa», ’aore rā « E’ita vau e turu i te feiā fa’atere i teie tumu parau ».

E parau ato’a rā ratou « ’ua ’ite au e mea parau mau te ’Ēkālesia, ’e e ’ore roa vau e fa’aru’e i te ’evanelia a Iesu Mesia ».

’Aita te reira huru ta’ata e ta’a ra i te hope’ara’a hape ō te reira melora’a « puamahana » i ni’a i tō rātou orara’a ’e te orara’a o tō ratou hua’ai. E nehenehe te mau metua e vai itoito noa, e mea pūai rā te fa’ata’ara’a i tā rātou mau tamari’i i roto i teie orara’a ’e i te ora mure ’ore.

Tê parau nei te Fatu nō rātou e ’ore e roa’a i te hanahana tiretiera ’e tō rātou mau ’utuāfare « ’O rātou teie ’o tei ’ore i itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu ; nō reira, ’aita rātou e fāri’i i te korona i ni’a a’e i te bāsileia o tō tātou Atua ».4 ‘O te reira ānei tā tātou e hina’aro nō tātou iho ’aore rā nō tā tatou mau tamari’i ? ’Aita ānei e au ’ia itoito atu ā ’e ’ia puamahana iti mai nō tō tātou iho ora ’e te ora o tō tātou hua’ai ?

’Ua a’o ato’a mai te peresideni M. Russell Ballard nō ni’a i teie fifi ē :

Nō te tahi, tē vai pa’ari noa ra ā ’aore rā e mea fifi ’ia fāri’i i te anira’a a te Mesia ’ia ti’aturi ’e ’ia fa’aea mai. Tē fifi nei te tahi mau pipi i te māramarama maita’i i te hō’ē ’arata’ira’a ta’a ’ē ’aore rā ha’api’ira’a a te ’Ēkālesia. Tē ’ite nei te tahi i te mau fifi i roto i tō tātou ’ā’amu ’aore rā i roto i te mau paruparu o te tahi mau melo ’e te feiā fa’atere, nō muta’a iho ’e nō teie nei mahana…

« Te fa’aotira’a ’ia ‘’ore e pe’e fa’ahou’ i te mau melo nō te ’Ēkālesia ’e te feiā fa’atere mā’itihia ’e te Fatu, e hope’a ïa tō te reira ’o te ’ore e ’itehia i teie iho ā taime ».5

’Aue ïa faufa’a ’ai’a e vaiiho mai-eaha rā te tumu? Noa atu ā te reira, ’aita i nava’i te hi’o-’ore-ra’a i te hope’ara’a hape tā te reira e fa’atupu no te mau u’i a muri atu.

E au mau taea’e ’e mau tuahine here, mai te peu e te haere nei ’outou nā roto i teie huru tau ta’u i fa’ahiti iho nei, ’a feruri na i tā ’outou ravera’a ’ohipa. ’Ua ite ’outou ē te vai nei te hō’ē fa’anahora’a nō tatou i roto i teie orara’a. ’Ua ’ite ’outou ē e nehenehe te mau ’utuāfare e riro mai ei mea mure ’ore. Eaha ïa e tū’ino ai i tō ’outou? ’Eiaha ’outou e riro ei pona paruparu i roto i teie fifi nehenehe ō te fa’aro’o tā ’outou i ha’amata, ’aore rā i fāri’i, ei faufa’a ’ai’a. ’Ia itoito rā e ti’a ai. Tei ia ’outou i te ravera’a i teie nei, ’e e nehenehe te Fatu e tauturu ia ’outou.

Nā roto mai i te hōhonura’a o tō’u ’a’au, tā ani nei au ia ’outou ’ia feruri i te reira, ’ia hi’o ātea ’e ’ia fāito ē, « I hea te reira e arata’i atu » ’e, ’ia tītauhia, ’ia fa’aitoito mai nō te fa’atiti’aifaro i tō ’outou haere’a nō te maita’i o tō ’outou huā’ai. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.