’Āmuira’a rahi
Te ha’eha’a nō te fa’ari’i ’e nō te pe’e
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2023


Te ha’eha’a nō te fa’ari’i ’e nō te pe’e

E tītaura’a rahi te ha’eha’a nō te fa’aineine ia tātou ’ia ho’i i mua i te aro o te Atua.

I roto i te pene pae nō Alama, e uira’a hi’opo’ara’a iāna iho tē uihia : « E ti’a ānei ia ’outou ’ia parau i roto ia ’outou iho, mai te mea ē ’ua fa’ata’ahia ’outou ’ia pohe i teie nei taime, ’e ’ua nava’i tō ’outou huru ha’eha’a ? »1 Te aura’a o teie uira’a, ’oia ho’i, e tītaura’a rahi te ha’eha’a nō te fa’aineine ia tātou ’ia ho’i i mua i te aro o te Atua.

E mea au nā tātou ’ia mana’o ē, ’ua nava’i tō tātou ha’eha’a, nā roto rā i te tahi mau ’ohipa e tupu e ’ite pinepine ai tātou ē, tē vai noa ra terā ta’ata ’aore rā terā vahine te’ote’o i roto ia tātou.

Tau matahiti i ma’iri, tē ora noa ra tā māua e piti tamāhine i te ’utuāfare, ’ua fa’aoti au e fa’a’ite ia rātou tā’u vahine i te tuha’a o te taiete tā’u e fa’atere ’ei rave ’ohipa.

Tā’u nei rā fā mau, ’o te fa’a’itera’a ïa ia rātou i te hō’ē vāhi, e ’ere mai i te fare, e fa’aro’o māite mai te mau ta’ata ato’a i tā’u parau, ma te mārō ’ore. I mua i te ’ūputa rahi nō te ’āua, e ’īriti te reira ’ia piri atu tō’u pere’o’o, i terā rā taime, ’ua māere au ’aita i matara a’e. E ta’ata tīa’i rā, tā’u i ’ore roa i mātau i roto i tō’u orara’a, tei haere mai i te pere’o’o ma te ani i tā’u tāreta taiete.

’Ua parau atu vau ē, ’aita a’enei i tītauhia iā’u ’ia fa’a’ite i te tāreta taiete nō te tere i roto i te ’āua nā ni’a i tō’u pere’o’o, parau atu ra vau i terā uira’a mātauhia nā te te’ote’o : « ’Ua ’ite ’oe ’o vai au ? »

Pāhono mai nei ’oia : « Mai te mea ’aita tā ’oe tāreta taiete, ’aita ïa vau i ’ite ’o vai ’oe, ’e ’o vau i mua i teie ’ūputa rahi e’ita ’oe e tomo i roto i te ’āua mai te mea ’aita e parau ihota’ata. »

’Ua mana’o vau e hi’o i roto i te hipamuri nō te fā’ao i tā’u nā tamāhine, te aha ra rāua, ’ua ’ite a’ena rā vau ē, tē ’ata’ata mai ra rāua i teie ’ohipa ! Tā’iri’iri noa te upo’o o tā’u vahine i pīha’i iho mai, nō tōna au ’ore i tā’u ’ohipa i rave. Tā’u rāve’a hope’a, ’o te tātarahapara’a ïa i mua i terā ta’ata tīa’i nō te tuhira’a iāna. « Nā reira ïa », tāna i parau mai, « terā rā ’aita tā ’oe tāreta taiete, e’ita ’oe e tomo i roto i teie mahana ! »

Fa’ahoro marū noa ihora vau i tō mātou pere’o’o i te fare nō te ti’i mai i tā’u tāreta, ’ua ’apohia mai terā ha’api’ira’a ē : ’Ia mā’iti tātou e ’ore e fa’aha’eha’a, e fa’aha’eha’ahia mai ïa i te hope’a.

I roto i te Maseli e ’itehia ē : « E hi’a te ta’ata i tōna iho te’ote’o ; e tura rā te ta’ata ’ā’au ha’aha’a. »2 Nō te fa’arahi i tō tātou ha’eha’a, tītau-roa-hia ’ia māramarama e aha tōna aura’a mau i roto i te ’evanelia.

Tē ’āno’i ra vetahi i te ha’eha’a ’e te tahi atu mau mea, mai te vevera’a. E rave rahi ho’i e mea veve ’e te te’ote’o, ’e e rave rahi ato’a e mea tao’a rahi ’e te ha’eha’a rā. E vetahi e mea ha’amā roa, ’aore rā e mea ha’afaufa’a ’ore iāna iho, ’e e hi’ora’a rāpae nō te ha’eha’a, i te hōhonu rā, i te tahi taime, e te’ote’o ana’e ïa.

E aha ïa te ha’eha’a ? I roto i te ’Ia poro haere i tā’u ’evanelia, ’o teie ïa, ’o te « ineine ’ia auraro i te hina’aro o te Fatu […] ’O tē roa’a e ha’api’i atu […] [E] tao’a ha’apūai faufa’a roa nō te tupura’a pae vārua. »3

Pāpū roa e rāve’a au tā tātou nō te ha’amaita’i i roto i teie huru o te Mesia. ’Ua hina’aro ri’i au e hi’opo’a nā mua i tō tātou ha’eha’a, tei vai na ’e tei tītauhia nō te pe’e i te a’o a tō tātou peropheta. Te tahi mau uira’a e nehenehe e feruri i reira, ’oia ho’i :

  • Tē fa’ahiti ra ānei tātou i te i’oa tā’āto’a o te ’Ēkālesia ’ia paraparau tātou i te ta’ata ? ’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson : « ’Ua riro te ’īritira’a i te i’oa o te Fatu i rāpae i te ’Ēkālesia a te Fatu ’ei rē rahi nā Sātane. »4

  • Tē vaiiho ra ānei tātou i te Atua ’ia upo’oti’a i roto i tō tātou orara’a nā roto i te fa’ari’ira’a i te anira’a ta’a ’ē a tō tātou peropheta ? I teie mahana, tē ti’aoro nei au i tō tātou mau melo ’ia fa’a’ite i te hi’ora’a ma te vaiiho-roa-ra’a i te mau haere’a ’e te mau ’ohipa [ha’avā na]. »5

  • Tē upo’oti’a ra ānei tātou i ni’a i te ao, ma te « ti’aturi i te mau ha’api’ira’a tumu a te Mesia hau atu i te mau ha’api’ira’a a te ta’ata nei, mai tei ha’api’ihia e tō tātou peropheta ?6

  • ’Ua riro ānei tātou ’ei feiā fa’atupu hau i te paraura’a i te mau parau maitata’i i te ta’ata ’e nō ni’a i te ta’ata ? ’Ua ha’api’i mai te peresideni Nelson i te ’āmuira’a rahi i ma’iri a’enei : « ’E mai te mea tē vai atu ra te mau mea maita’i, te mau mea fa’ahiahia, te mau mea ro’o maita’i, ’e te mau mea poupouhia ra tā tātou e nehenehe e parau nō ni’a i te tahi atu ta’ata—i mua ānei i tōna mata ’aore rā i muri i tōna tua—’ia riro te reira ’ei ture nō tā tātou ’āparaura’a. »7

E mau arata’ira’a ’ōhie, e mana rahi rā i reira. ’A ha’amana’o i tei tītauhia i te mau ta’ata o Mose nō te ora mai, ’o te hi’ora’a ïa i te ’ōphī veo tāna i fa’ateitei.8 Terā rā « nō te ’ohipa ’ore o te rāve’a, ’e ’aore rā nō te ’ōhie o te reira, e rave rahi tei pohe. »9

I roto i teie ’āmuira’a rahi, ’ua fa’aro’o tātou ’e e fa’aro’o ho’i tātou i te a’o a tō tātou mau peropheta ’e mau ’āpōsetolo. E taime maita’i roa nō te fa’arahi i te ha’eha’a ma te vaiiho i tō tātou mau mana’o pūai ’ia horomi’ihia e te ’itera’a pūai atu ā ē, tē paraparau nei te Fatu nā roto i teie nau feiā fa’atere mā’itihia.

Nā ni’a roa atu, nō te fa’arahi i te ha’eha’a, tītau-roa-hia ’ia māramarama ’e ’ia fa’ari’i ē e’ita e noa’a ia tātou ’ia upo’oti’a i ni’a i tō tātou mau fifi, ’aore rā e’ita e tāpae i tō tātou fāito pūai hope nā roto ana’e i tā tātou mau tauto’ora’a. E parau te mau ta’ata tōro’a a’o fa’aitoito, te mau tāparau, te mau ta’ata fa’aineine ’e te feiā ume mana’o ’ati a’e te ao nei, nā ni’a i te mau pa’epa’e nūmeri ē, tei ia tātou noa te manuiara’a ’e tā tātou mau ’ohipa. Tē ti’aturi nei tō te ao i ni’a i te rima tāhuti nei.

Nā roto rā i te ’evanelia i fa’aho’ihia mai, ’ua ha’api’i tātou ē, i te hō’ē pae rahi tei raro a’e tātou i te au maita’i ’e te tāra’ehara a tō tātou Fa’aora Iesu Mesia, « ’ua ’ite ho’i tātou ē, nā roto i te maita’i e fa’aorahia ai tātou, hope noa atu ā te mau mea ato’a ’o tē mara’a ia tātou ’ia rave. »10 ’O te tumu ïa e mea faufa’a ’ia rave ’e ’ia ha’apa’o i te mau fafaura’a i te Atua, e nā reira ho’i e matara hope ai te mana fa’aora māuiui ’e te ha’ape’epe’e ’e te ha’amaita’i roa o Iesu Mesia, nā roto i tāna tāra’ehara.

Te haerera’a i te purera’a ’ōro’a i te mau hepetoma, ’e te ha’amori-tāmau-ra’a i roto i te hiero nō te ’āmui i roto i te mau ’ōro’a ’e nō te fa’ari’i ’e nō te fa’a’āpī i te mau fafaura’a, e tāpa’o ïa ē, ’ua ’ite tātou tei raro a’e tātou i te Metua i te ao ra ’e tō tātou Fa’aora Iesu Mesia. E tītau te reira i tō rāua mana i roto i tō tātou orara’a, nō te tauturu mai i roto i tō tātou mau fifi ato’a, ’e i te hope’a, nō te fa’atupu i te tumu nō tō tātou hāmanira’ahia.

’Aita i maoro a’enei, ’ua tāmata-fa’ahou-hia tō’u ha’eha’a ’e tō’u māramaramara’a tei raro a’e vau i te Fatu. Tei roto vau i te hō’ē taxi, tē haere ra i te taura’a manureva nō te rere poto atu i te hō’ē vāhi e fifi rahi e fa’a’āfaro. E ’ere te ta’ata fa’ahoro taxi i te melo nō te ’Ēkālesia, ’ua hi’o mai iā’u nā roto i te hipamuri ’e ’ua nā ’ō mai : « E au ē e fifi tō ’oe ! »

« Tē ’ite ra ’oe ? » Tā’u ïa uira’a.

« ’Oia mau », tāna pāhonora’a. I parau mai ai ’oia i te tahi mea mai teie : « E heihau mā’ino’ino ’ati a’e ia ’oe ! »

Fa’ata’a a’era vau iāna ē e ’ohipa fifi rahi tā’u e fa’a’āfaro ra, ani mai nei ’oia : « ’Ua tāmata ānei ’oe i te mau mea ato’a e noa’a ia ’oe nō te fa’a’āfaro i te reira ? »

Pāhono atu vau ’ua pau tā’u mau rāve’a ato’a.

Parau mai nei ’oia i te hō’ē mea e’ita roa e mo’e iā’u : « ’A vaiiho atu ïa i roto i te rima o te Atua, e ’āfaro mai iho ā. »

E nehenehe e parau ē ’ua puta mai te mana’o e parau atu : « ’Ua ’ite ’oe ’o vai au ? » ’Aita rā ! Tā’u i rave, ’ua fa’aha’ehau vau iā’u iho i mua i te Fatu i te roara’a o terā rerera’a hō’ē hora, nō te ani i te tauturu a tō te ra’i. I te poura’a vau i te manureva, ’ua parauhia mai ē ’ua ’āfaro a’ena taua fifi ra, ’e ’aita fa’ahou e tītauhia ’ia haere atu vau.

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, e mea pāpū ’e te tāmāhanahana te fa’aue, te anira’a ’e te parau fafau a te Fatu : « ’Ia vai ha’eha’a noa ’oe ; ’e nā te Fatu tō ’oe Atua e arata’i ia ’oe nā te rima, ’e e hōro’a atu ia ’oe i te pāhonora’a i tā ’oe mau pure. »11

’Ia vai ha’eha’a noa tātou nō te pe’e i te a’o a tō tātou mau peropheta ’e ’ia fa’ari’i ho’i ē, ’o te Atua ana’e ’e Iesu Mesia tē nehenehe e taui ia tātou—nā roto i te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a e fa’ari’ihia i roto i tāna ’Ēkālesia—e taui ïa tātou ’ei tō tātou nene’ira’a maita’i roa a’e i roto i te orara’a nei, ’e ’ia tae i te hō’ē mahana, e maita’i roa ai i roto i te Mesia. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.