’Āmuira’a rahi
Te tamaiti hueāvai ’e te purūmu arata’i i te ’utuāfare
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2023


Te tamaiti hueāvai ’e te purūmu arata’i i te ’utuāfare

Noa atu ē ’ua arata’i-’ē-hia ’outou i te ātea i te Fa’aora ’e i tāna Ekalesia, tē ti’a nei te Fatu Fa’aora i ni’a i te purūmu e fa’aho’i i te fare, nō te fāri’i poupou mai ia ’outou.

To’opiti a te hō’ē ta’ata tamari’i tamaroa

’Ua fa’arirohia te reira ’ei ’ā’amu rahi roa a’e i te mau ’ā’amu poto ato’a i fa’ati’ahia a’e nei.1 Hurihia nā roto e tauatini reo nā te ao nei, e riro paha ē i roto i nā tauatini matahiti e piti i ma’iri a’e nei, ’ua fa’ahitihia teie ’ā’amu i te mau mahana ato’a nā te ao ato’a nei.

’Ua fa’ati’ahia teie ’ā’amu e Iesu Mesia, tō tatou Fa’aora ’e Tara’ehara, i haere mai i te ao nei « e ’imi i tei mo’e ra e fa’aora ».2 ’Ua ha’amata ’Oia ma teie mau ta’o ’ohie : « To’o piti a te hō’ē ta’ata tamari’i tamaroa ».3

Tē ’ite nei tātou i te hō’ē umeumera’a. Te parau nei te hō’ē tamaiti4 i tōna metua tāne e ’ua hope tōna fa’aera’a i te ’utuāfare. Tē hina’aro nei ’oia i tōna ti’amāra’a. Hina’aro ’oia e vaiiho i muri te orara’a ’e te mau ha’api’ira’a a tōna na metua. Tē ani nei ’oia i tāna tuha’a ’ai’a—i teienei ra’a ra.5

Tē auna ra ānei ’outou i te mana’o o te metua tāne i tōna fa’aro’ora’a i teie mea ? I tōna ’itera’a ē, te hina’aro hau roa a’e ō tāna tamaiti, ’o te fa’aru’era’a ïa i te ’utuāfare ’e penei a’e ’aita e ho’i-fa’ahou-ra’a mai ?

Te Reihiti Rahi

’Ua re’are’a te tamaiti i te mana’o reihiti ’e te ’ie’ie. I teie nei, nāna e fa’atere iāna iho. ’Ua hope te mau parau tumu ’e te mau fa’aturera’a nō tōna vai āpīra’a, ’ua nehenehe atura iāna ’ia rave mai tāna i hina’aro ma te fa’ahepo-’ore-hia e tōna na metua. ’Aita e fifi fa’ahou. ’Ua au atu ra iāna ’ia ta’aviriviri i roto i te hō’ē pupu mana’o tuea ’e e ora i te orara’a ’ia au i tōna i hina’aro.

Iāna i tae ai i te hō’ē fenua roa, ’ua ’oi’oi roa tōna mau hoa ’āpī ’e ’ua ha’amata i te ora i te orara’a o tāna i moemoea noa na. ’Aita i ’ore ’e ’ua riro ’oia ’ei fau nui nō te rahira’a, ’ua pūhura i tāna faufa’a. ’Aita tōna mau hoa—i fāna’o i tōna maita’i rahi—i fa’ahapa iāna. ’Ua fa’ahanahana, fa’arirerire, ’e ’ua parepare i tōna mau hina’aro.6

’Āhiri tē vai ra te mau rāve’a tūreiara’a sōtiare i taua tau ra, pāpū roa ē, ’ua ’ī roa ïa te mau ’api i te mau hōho’a ha’uti o te mau hoa ata’ata : #Oraraanumerahoe ! #Aitaatueoraraaoaoaae ! #Ahiriiravehiaaena !

Te o’e rahi

’Aita rā te ’āreareara’a i vai maoro—e’ita iho ā. E piti ’ohipa i tupu : ’a tahi, ’ua pau tāna moni, ’e ’a piti, ’ua ro’ohia te fenua i te hō’ē o’e rahi.7

’A rahi noa ai te mau fifi, ’ua ri’ari’a ’oia. ’Aita atu ra te hueāvai mau ’ore nō tahito ra e nehenehe fa’ahou e tāmā’a hō’ē a’e taime, ’aita ato’a e vāhi nohora’a. Nāhea ’oia e ora ai ?

I rima hōro’a ana ’oia i tōna mau hoa—e tauturu ānei rātou iāna i teienei ? Tē ’ite ra vau iāna e ani ra i ma’a tauturu iti—nō teie noa nei—’e tae atu ’ua matara tōna fifi.

’Ia au i te papa’ira’a : « ’Aore e ta’ata i hopoi mai i te mā’a nāna ».8

Nō te tāmata ’ino ’ia vai ora noa, ’ua ’itea ihora i te hō’ē ta’ata fa’a’apu tei tihepu mai iāna nō te fa’a’amu i te pua’a.9

I te tāhiti rahi o tōna po’ia, fa’aru’ehia ’e ’āta’ahia, ’ua uiui paha te tamaiti ra ē e mea nāhea te mau ’ohipa i te tupu-’ino-ra’a ’e te hape.

E ’ere noa te ma’a ’ore tei ha’ape’ape’a iāna. ’O te hō’ē vairua ’are’are rā. ’Ua mana’o mau ā ’oīa ē, e fāri’i ’oia i te ’oa’oa ’ia ha’apa’o ana’e i tōna mau hina’aro tāhuti, ’e ’ua riro te mau ture mōrare ’ei ārai’ē’a i taua ’oa’oa ra. ’A tae ho’i ē. ’Auē ïa ho’o tei tītauhia i te ’aufau nō taua ’ite ra !10

’A rahi noa ai tōna po’ia pae tino ’e pae vārua, ’ua fariu a’e ra tōna mau mana’o i tōna metua tāne. E tauturu ānei ’oia iāna i muri a’e i te mau mea ato’a tei tupu ? E ma’a tā te tavini ha’eha’a roa a’e ’e e vāhi ruru i te mau vero.

’Ia ho’i rā i tōna metua tāne ?

’Aita roa ïa.

Fa’i i tōna huira’atira e ’ua pūhura ’oia i tāna faufa’a ?

E’ita e nehenehe.

Hi’o mata i te mau ta’ata tupu i fa’aara pāpū iāna e te tū’ino nei ’oia i te ro’o o tōna ’utuāfare ’e te hipu nei i te mafatu o tōna na metua ? Ho’i i mua i tōna mau hoa tahito i muri mai i te fa’a’orura’a ē ’ua ti’amā ’oia ?

’Aita e fāito.

’Aita rā te po’ia, te mo’emo’e ’e te hepohepo e fa’aru’e iāna, ē tae roa i te taime « ’ua iho fa’ahou ’oia ».11

’Ua ’ite ’oia e aha te mea i tītauhia iāna ’ia rave.

Te Ho’ira’a

E ho’i na tātou i te metua tāne ra, te fatu ’oto o te fare. E hia hanere, tauatini paha, hora tōna ha’ape’ape’a-noa-ra’a nō tāna tamaiti ?

E hia taime tōna hi’ora’a i raro i te purūmu i haerehia e tāna tamaiti ’e ha’amana’o fa’ahou i tōna mauiui rahi ’a haere ’ē atu ai tāna tamaiti ? E hia purera’a i te ru’i hōhonu, tāparura’a i Te Atua ’ia pāruru tāna tamaiti, ’ia ’ite i te parau mau, ’e ’ia ho’i mai ?

E inaha, i te hō’ē mahana, ’ua hi’o te metua tāne i taua purūmu mo’emo’e—te purūmu e arata’i i te fare—’e ’ua ’ite atu ra i te hō’ē hoho’a ta’ata te haerera’a mai iāna ra.

Te reira mau ānei ?

Noa atu ē tei te ātea ’ē te ta’ata ra, ’ua ’ite roa te metua tāne ē, ’o tāna iho ā tamaiti.

’Ua horo atu ra, tauahi atu ra iāna, ’e ho’iho’i atu ra.12

« E ta’u metua », te reo ïa o te tamaiti ’ia au i tāna fa’aineinera’a tauatini taime, « ’ua hara vau i Te Atua i te ra’i ’e ia ’oe ato’a ho’i. E’ita atu ra vau e au ’ia parauhia ē e tamaiti nā ’oe. ’O tā’u noa e ani nei ’ia fa’ariro ’oe ia’u mai te hō’ē tāvini tārahu ».13

’Aita rā te metua tāne i tia’i ia hope tāna parau. Ma te roi mata, ’ua fa’aue atu ra i te mau tāvini : « ’A hopoi mai na i te ’ahu pu maita’i ra ’e fa’a’ahu mai iāna nei. E ’ō’omo ho’i i te tāpe’a i tāna rima, ’e te tāma’a i tāna ’avae. ’A fa’atupu i te ’ōro’a ’ia ’oa’oa. ’Ua ho’i mai tā’u tamaiti ! »14

Te fa’ahanahanara’a

Tē vai nei i roto i to’u piha tōro’a te hō’ē hoho’a papa’i nā te rāhu’a Heremani rā ’o Richard Burde. E mea here roa nā māua ’o Harriet i te reira hoho’a. E hoho’a marū nō teie parabole a te Fa’aora tei fa’ahōhonu-roa-hia rā.

Hōho’a
The Return of the Prodigal Son [Te ho’ira’a mai te tamaiti hueāvai], nā Richard Burde

’A ’oa’oa noa ai te ta’ata nō te ho’ira’a mai te tamaiti ra, tē vai nei rā hō’ē ’aita roa ïa—tōna tua’ana matahiapo.15

Tē amo nei ’oia i te ’a’au ’oto.

I reira na ’oia i te anira’a tōna teina i tāna faufa’a. ’Ua ’ite mata roa ’oia i te zugo rahi o te māuiui o tōna metua tāne.

Mai te taime roa i fa’aru’e mai tōna teina, ’ua tāmata noa ’oia ’ia ha’amāmā i te reira. I te mau mahana ato’a, ’ua ha’a ’oia ’ia tātā’i i te mamae rahi o tōna māfatu.

E i teienei, ’ua ho’i mai te tamaiti taiā ’ore, ’e ’aita te ta’ata e fa’aeara’a i te tūtonu i ni’a i tōna teina ha’apa’o ’ore.

« Teie ho’i roara’a matahiti », tāna ia i parau i tōna metua tāne, « ’Aora a’e nei au i pāto’i i tā ’oe parau. ’Aita rā ’oe i fa’ahanahana mai ia’u nei ».16

’Ua na ō atura te metua, « E tā’u tamaiti, te mau tao’a ato’a nā’u nei, nā ’oe ïa ! E ’ere teie i te fa’aaura’a rē ’aore rā fa’a’oa’oara’a. E parau rā nō te orara’a mai. E taime teie o tā tātou i tia’i noā na i teie mau matahiti ato’a. I pohe na tō taea’e, ’e ’ua ora mai nei ! I mo’e na, ’e ’ua ’itea mai nei ! »17

E Parabole nō tō Tātou nei ’Anotau

E au mau taea’e, e mau tuahine, e au mau hoa here, mai te mau parabole ato’a a te Fa’aora, e ’ere teie nō te hō’ē pupu ta’ata i ora a’e nei i muta’a iho ra. Nō ’outou ’e nō vau nei, i teie mahana.

’O vai ho’i i rotopū ia tātou ’aita i fa’aru’a a’e nei i te ’e’a nō te mo’ara’a, ma te mana’o ma’ama’a ē ’e ’itea mai te ’oa’oa rahi atu ā nā te haerera’a i tō tātou iho arati’a?

’O vai i rotopū ia tātou ’aita i mana’o ha’eha’a a’e nei, i māuiui te ’a’au, ’e te hia’āi i te fa’a’orera’a hara ’e te aroha ?

Penei a’e ’ua uiui ato’a te tahi o tātou, « E nehenehe ānei e ho’i ? » E fa’ao’oo’ohia rā ānei vau, hurihia i rapae, ’apehia nā tō’u mau hoa tahito ? E ’ere ānei i te mea au a’e ’ia vai mo’e noa ? E aha te mana’o o Te Atua ’ia tāmata vau ē e ho’i ?

Tē pāhono nei teie parabole ia tātou.

E horo mai tō Tātou Metua i Te Ao ra ’ia tātou, ma te aroha mau. E tāhopu mai ’oia ia tātou, fa’a’ahu mai i te ’ahu, tu’u mai i te tape’a rima, te tāma’a i te ’avae ’e e parau mai : « ’Oa’oa tātou i teie mahana ! I pohe na ho’i tā’u tamaiti, ’ua ora mai ā ! »

E ’oa’oa tō te Ra’i i tō tātou ho’ira’a mai.

’Oa’oa fāito ’ore ’e te hanahana ho’i

E nehenehe ānei au e parau atu ia ’outou tāta’itahi i teienei ?

Noa atu te mea i tupu i roto i tō ’outou orara’a, tē fa’ahiti fa’ahou nei au i te mau parau a tō’u hoa maita’i ’e ’āpōsetolo, ’o Elder Jeffrey R. Holland : « E’ita e nehenehe ia ’outou ’ia paremo hōhonu roa i te fāito e ’ore te māramarama mure ’ore o te Tara’ehara a te Mesia e tae’a ».18

Noa atu ē ’ua arata’i-’ē-hia ’outou i te ātea ’ē i te Fa’aora ’e i tāna ’Ēkālesia, tē ti’a nei te Fatu Fa’aora i ni’a i te purūmu e fa’aho’i i te fare, nō te fāri’i poupou mai ia ’outou. ’Ei melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, tē hina’aro nei tātou e pe’e i tōna huru ’e tāhopu ia ’outou ’ei tu’ane ’e tuahine, ’ei hoa. E ’oa’oa ’e e ’oroa tātou.

E’ita tō ’outou ho’ira’a mai e fa’aiti i te mau ha’amaita’ira’a a vetahi ’ē. E mea mure ’ore ho’i tō te Metua maita’i, ’e e’ita te mea i hōro’ahia i te hō’ē e fa’aiti ri’i a’e i te ti’ara’a ’ai’a ō te tahi ’ē.19

’Aita vau e parau nei ē e mea ’ohie te ho’i-fa’ahoura’a-mai. Tē fa’a’ite pāpū nei rā vau nō te reira. Parau mau, e nehenehe te reira e riro mai ’ei mā’itira’a teimaha roa a’e nō ’outou.

Tē fa’a’ite pāpū nei rā vau ē, ’ia fa’aoti ana’e ’outou e ho’i ’e e ta’ahi i te ’ē’a o tō ’outou Fa’aora ’e Tara’ehara, e tomo mai Tōna pūai i roto i tō ’outou orara’a ’e e tauihia ’outou.20

E ’oa’oa te mau melahi nō te ra’i.

’E ’oia ato’a ho’i o mātou nei, tō ’outou ’utuāfare i roto i te Mesia. ’Ia feruri-ana’e-hia, ’ua ’ite tātou e aha te aura’a o te rirora’a ’ei tamaiti pūhura. Te turu’i tāmau nei tātou i ni’a i tāua pūai noa ā o te tāra’ehara o te Mesia. ’Ua ’ite tātou i te purūmu, ’e e ta’ahi mātou ’e ’o ’outou i reira.

’Aita, ’e’ita tō tātou purūmu e āteahia i te heva, te ’oto, ’aore rā i te pe’ape’a. ’Ua tae mai rā tātou i teie vāhi «nā roto i te parau a te Mesia ’e te fa’aro’o ’āueue ’ore iāna ra, i te ti’aturi-māite-ra’a i te maita’i nōna, nō tei pūai ’ia fa’aora». ’E e haere ’amui māite tātou « i mua i te ti’a-māite-ra’a i te Mesia, ma te ti’aturi pāpū roa, ’e te here i te Atua e te ta’ata ato’a ».21 E « ’oa’oa tātou ato’a nei i te ’oa’oa e’ita e ti’a ’ia parau ra, ’e te ’ī ho’i i te maita’i »,22 nō te mea, ’o Iesu Mesia tō tātou pūai !23

Tē pure nei au ’ia fa’aro’o tātou tāta’itahi, i roto i teie parabole hōhonu, i te reo o te Metua i te pi’ira’a mai ia tātou nei ’ia ta’ahi i te purūmu e fa’aho’i i te fare—’ia itoito tātou nō te tātarahapa, fāri’i i te fa’a’orera’a hara, ’e ’ia pe’e i te ’e’a e fa’aho’i i tō tātou Atua aroha. ’O tō’u ïa iteraa pāpū e tē vaiiho nei au i tā’u ha’amaitaira’a ia ’outou nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. I roto Luka 15, hō’ē teie parabole i ni’a i te toru (te mamoe i mo’e, te diterama i mo’e, ’e te tamaiti i mo’e) e ha’apāpū nei i te faufa’a o te mau tao’a i mo’e ’e te ’oa’oara’a e tupu ’ia ’itea mai te mea i mo’e.

  2. Luka 19:10.

  3. Luka 15:11.

  4. E tamaiti āpī paha teie. ’Aita ā i fa’aipoipo, e tapa’o ïa nō tōna āpī, ’eiaha rā te mea āpī roa nō te ani i tāna tuha’a faufa’a ’ai’a ’e nō te fa’aru’e mai i te fare i te roa’ara’a mai te reira.

  5. I roto i te ture ’e te hīro’a ’āti Iuda, e fa’ata’ahia e 2 i ni’a i te 3 o te tuha’a o te faufa’a a te metua tāne. Nō reira, tei te tamaiti ’āpī roa a’e ïa 1 i ni’a i te 3. Hi’o Deuteronomi 21:17.

  6. Hi’o Luka 15:13.

  7. Hi’o Luka 15:14.

  8. Luka 15:16.

  9. Nō te ’āti Iuda, ’ua fa’arirohia te pua’a ’ei mea « vi’ivi’i » (hi’o Deuteronomi 14:8) ’e e mea faufau. ’Aita te mau ’āti Iuda ha’apa’o e fa’a’amu i te pua’a, e tāpa’o fa’a’ite ïa ē, e ’etene te fatu pua’a. E fa’a’ite ato’a te reira i te āteara’a o te vāhi tā te tamaiti i fa’ata’a atu iāna i te mau ’āti Iuda ha’apa’o.

  10. ’Ua ha’api’i ’o Elder Neal A. Maxwell : « ’Oia mau, e mea maita’i a’e ’ia fa’aha’eha’a-ana’e-hia tātou nā roto mai i te ’parau’ eiaha rā nā te mau ’ohipa e tupu ra, terā rā e mea faufa’a ato’a te reira ! (hi’o Alama 32:13–14). E nehenehe te po’ia e tape’a mai i te po’ia pae vārua » (« The Tugs and Pulls of the World », Liahona, Tenuare 2001, 45).

  11. Luka 15:17.

  12. Hiʼo Luka 15:20.

  13. Hi’o Luka 15:18–19, 21.

  14. Hi’o Luke 15:22–24.

  15. Ha’amana’o, ’ua rave a’e na te teina i tāna faufa’a. Nō te matahiapo rā, tei iāna ïa te mau mea ato’a i toe mai. Te aura’a o te hōro’ara’a i te tao’a i te tamaiti āpī, ’o te tātarara’a mai ïa mai roto mai i te tamaiti i fa’aea mai.

  16. Hi’o Luka 15:29.

  17. Hi’o Luka 15:31–32.

  18. Jeffrey R. Holland, « Te feiā rave ’ohipa i roto i te ō vine », Liahona, Mē 2012, 33.

  19. ’Aita roa te mea i hōro’ahia i te hō’ē i fa’aiti ri’i a’e i te ti’ara’a o te tahi atu mau tamari’i. ’Ua ha’api’i te Fa’aora i teie ha’api’ira’a tumu i roto i te parabole nō te feiā rave ’ohipa i roto Mataio 20:1–16.

  20. Hi’o Alama 34:31.

  21. 2 Nephi 31:19-20.

  22. 1 Petero 1:8.

  23. Hi’o Salamo 28:7.