’Āmuira’a rahi
’A feruri tiretiera !
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2023


’A feruri tiretiera !

Nā tā ’outou mā’itira’a i teie mahana e fa’ata’a e toru ’ohipa : i hea ’outou e ora ai e a muri noa atu, te huru o te tino e ti’a fa’ahou mai ai ’outou ’e e ora ’outou i pīha’i iho ia vai ē a muri noa atu.

E au mau taea’e ’e e au mau tuahine, e ’oa’oa rahi tō’u ʼia paraparau atu ia ʼoutou i teie mahana. I tō’u faito matahiti, e hōpoi mai te mahana ’āpī tāta’itahi i te mau maerera’a nehenehe ’e te fifi ato’a. A toru hepetoma i teie nei, ’ua pēpē tō’u mau uaua tua. Nō reira, noa atu ē, ’ua vauvau vau hau atu i te 100 a’ora’a nō te ’āmuira’a rahi ma te ti’a noa, ’ua feruri au i teie mahana e hōro’a atu ma te pārahi noa. Tē pure nei au ’ia ta’ita’i te Vārua i tā’u parau poro’i i roto i tō ’outou ’ā’au i teie mahana.

’Aita i maoro a’enei ua fa’ahanahana vau i te 99ra’a o tō’u mahana fānaura’a ’e nō reira, tē ha’amata nei ïa vau i te 100ra’a o tō’u matahiti orara’a. Pinepine i te uihia mai iā’u ē, e aha tā’u secret nō te ora maoro. Hō’ē uira’a maita’i a’e, teie ïa : « E aha tā’u i ha’api’i mai i te roara’a fātata hō’ē tenetere o te orara’a ? »

’Aita tō’u e taime i teie mahana nō te pāhono hope roa i te reira uira’a, terā rā te hina’aro nei au e fa’a’ite atu i te hō’ē o te mau ha’api’ira’a faufa’a rahi roa tā’u i ha’api’i mai.

’Ua ha’api’i mai au ē, e mea fa’ahiahia mau, te fa’anahora’a a te Metua i te ao ra nō tātou, ’e te mau mea tā tātou e rave i roto i teie orara’a, e faufa’a rahi tō te reira, ’e nā te tāra’ehara a te Fa’aora e fa’atupu i te fa’anahora’a a tō tātou Metua.1

Nā roto i te ’arora’a i te māuiui pūai o tō’u pēpē, ’ua fa’ari’i au i te hō’ē māuruuru hohohu atu ā nō Iesu Mesia ’e te hōro’a maere o tōna tāra’ehara. ’A feruri na i te reira ! ’Ua fa’a’oroma’i te Fa’aora i « te mau māuiui ’e te mau ’ati, ’e te mau huru fa’ahemara’a ato’a »2 ’ia ti’a ho’i iāna ’ia tāmāhanahana ia tātou, ’ia fa’aora ia tātou—i te mau taime fifi.3 ’Ua fa’ata’a mai Iesu Mesia i te ’ohipa i tupu i Getesemane ’e i karavaria : « Nā te reira mamae rahi i fa’atupu i roto iā’u, ’oia ’o te Atua, ’o tei hau a’e i te mau mea ato’a ra, i te rurutaina nō te māuiui, ’e ’ua tahe mai ra te toto nā te mau poa ato’a ».4 Nā tō’u pēpē i ha’aferuri pinepine ia’u i ni‘a i « te mana rahi o Tei Mo’a i ’Īserā’ela nei ».5 ’A ora noa ai tō’u ma’i, ’ua fa’a’ite mai te Fatu i tōna mana hanahana ma te hau ’e te fē’a’a ’ore.

Maoti te tāra’ehara hope ’ore a Iesu Mesia, e fa’anahora’a pāpū maita’i tā tō tātou Metua i te ao ra. E fa’a’ore te hāro’aro’ara’a i te fa’anahora’a pāpū maita’i a te Atua i te mau mea huna o te orara’a ’e te pāpū ’ore o tō tātou orara’a a muri a’e. Nā te reira e tauturu ia tātou tāta’itahi ’ia mā’iti nāhea tātou ’ia ora i ni’a i t fenua nei ’e i hea tātou e ora ai e a muri noa atu. Terā mana’o niu ’ore e parau ra ē, « ’a ’amu, ’a inu, ’e ’ia ’oa’oa, ananahi ho’i e pohe ai tātou ; ’e e maita’i tō tātou i reira »6 o te hō’ē ïa o te mau ha’avare ma’ama’a roa a’e i te ao nei.

Teie parau ’āpī rahi nō te fa’anahora’a a te Atua : te mau mea o tē fa’ariro i tō ’outou orara’a i te tāhuti nei te tāhuti nei ’ei mea maita’i roa a’e, o te mau mea ato’a ïa o tē fa’ariro i tō ’outou orara’a i te tau a muri atu ’ei mea maita’i roa a’e ! I teie mahana, nō te tauturu ia ’outou ’ia fa’ari’i i te mau ha’amaita’ira’a faufa’a tā tō tātou Metua i te ao ra i fa’ata’a nō ’outou, tē ani atu nei au ia ’outou ’ia pe’e i te ravera’a o te « feruri tiretiera ! »7 Te ferurira’a tiretiera, ’o te hi’ora’a i te mau mea i te pae vārua. Tē ha’api’i mai nei te peropheta nō te Buka a Moromona, ’o Iakoba ē, « ’o te ha’apa’o tāmau i te mau mea pae vārua ra, ’o te ora mure ’ore ïa ».8

’Ua riro te tāhuti nei ’ei ha’api’ira’a ’ia mā’iti i te mau mea faufa’a rahi mure ’ore. E rave rahi ta’ata e ora nei mai te huru ra ē, teie ana’e te orara’a e vai nei. Terā rā, nā tā ’outou mā’itira’a i teie mahana e fa’ata’a e toru ’ohipa : i hea ’outou e ora ai e a muri noa atu, te huru o te tino e ti’a fa’ahou mai ai ’outou ’e e ora ’outou i pīha’i iho ia vai ē a muri noa atu. Nō reira, ’a feruri tiretiera.

I roto i tā’u parau poro’i mātāmua ’ei peresideni nō ’Ēkālesia, ’ua fa’aitoito atu vau ia ’outou ’ia ha’amata ma te hope’ara’a i roto i te ferurira’a. Te aura’a ra, ’oia ho’i, e fa’ariro i te bāsileia tiretiera ’ei fā hope’a nā ’outou ’e i muri iho, e feruri maita’i i hea tā ’outou mau fa’aotira’a tāta’itahi i ni’a i te fenua nei, e tu’u ai ia ’outou i roto i te ao a muri a’e.9

’Ua ha’api’i mai te Fatu ma te māramarama ē, te mau tāne ’e te mau vahine tei tā’atihia ’ei tāne ’e ’ei vahine fa’aipoipo i roto i te hiero, ’e o tē ha’apa’o i tā rātou mau fafaura’a, ’o rātou tē fa’aea ’āmui e a muri noa atu. ’Ua parau ’oia : « Te tā’āto’ara’a o te mau fafaura’a, te mau fa’aaura’a, te mau ru’uru’ura’a, te mau tārahu, te mau tapura’a, te mau ’euhe, te mau ravera’a ’ohipa, te mau tū’atira’a, te mau ’āmuira’a, ’e te mau ti’aturira’a, ’o tei ’orei fa’aotihia ’e i ha’apa’ohia ’e i tā’atihia e te Vārua Mo’a nō te fafaura’a […] e hope’a tō te mau fa’aaura’a ato’a ’o tei ’ore i fa’aotihia mai teie te huru ’ia pohe atu te ta’ata ».10

Nō reira,mai te mea e mā’iti tātou ma te feruri ’ore ’ia ora i te mau ture tiretia i teie nei, tē mā’iti ra ïa tātou ’ia ti’afa’ahou mai i roto i te tino tiretia . Tē mā’iti nei tātou ’eiaha e ora ’e tō tātou ’utuāfare e a muri noa atu.

Nō reira, e au mau taea‘e, e au mau tuahine, nāhea ’e i hea ’e i pīha’i iho ia vai e hina’aro ai ’outou e ora e a muri noa atu ? Tītauhia ia ’outou ’ia mā’iti.11

’Ia rave ana’e ’outou i te mau mā’itira’a, te ani atu nei au ia ’outou ’ia rave i te hō’ē hi’ora’a atea—hō’ē hi’ora’a mure ’’ore. ’A tu’u ia Iesu Mesia i mua nō te mea, tō ’outou ora mure ’ore, tei te huru ïa o tō ’outou fa’aro’o iāna ’e i tōna tāra’ehara.12 Tei te huru ato’a ’o tō ’outou ha’apa’o i tāna mau ture. E ’īriti tō ’outou ha’apa’o i te ’ē’a nō te hō’ē orara’a ’oa’oa i teie mahana ’e i te hō’ē utu’a rahi mure ’ore ananahi.

’Ia fa’aruru ana’e ’outou i te hō’ē fifi, a feruri tiretiera ! ’Ia tāmata-ana’e-hia ’outou nā te fa’ahemara’a, ’a feruri tiretiera ! ’Ia fa’aru’e ana’e mai te ora ’aore ra tei herehia e ’outou ia ’outou, ’a feruri tiretiera ! ’Ia pohe « ’oi’oi » ana’e te hō’ē ta’ata ’a feruri tiretiera ! ’Ia pohehia ana’e te hō’ē ta’ata i te ma’i rahi, ’a feruri tiretiera ! ’Ia ’ī ana’e ’outou i te mau fa’ateimahara’a o te orara’a, ’a feruri tiretiera ! ’Ia ora ana’e mai ’outou i te hō’ē ’ati ’aore i te hō’ē pēpē, mai iā’u i teie nei, ’a feruri tiretiera !

’A rōtahi noa ai ’outou i ni’a i te ferurira’a tiretiera, e nehenehe ’outou e fārerei i te pāto’ira’a.13 E rave rahi matahiti i ma’iri, ’ua fa’a’ino mai te hō’ē hoa ’ohipa iā’u nō te mea « ’ua rahi roa te hiero i roto iā’u », ’e ’ua hau i te hō’ē ra’atira ’ohipa tei fa’autu’a iā’u nō tō’u fa’aro’o. Terā rā, ’ua pāpū iā’u ē, ’ua ha’amaita’i te feruri tiretiera ! i tō’u tōro’a.

’Ia feruri tiretiera ana’e ’outou, e taui marū noa tō ’outou ’ā’au. E hina’aro ïa ’outou e pure pinepine hau atu ’e ma te ’ā’au tae hau atu. E tena na, ’eiaha e vaiiho i tā ’outou mau pure ’ia riro mai te hō’ē tāpura ho’oho’ora’a. E nā ni’a a’e te hi’ora’a ātea a te Fatu i tō ’outou pa’ari tāhuti nei. E nehenehe ’outou e maere i tāna pāhonora’a i tā ’outou mau pure ’e e tauturu ia ’outou ’ia feruri tiretiera.

’A feruri na i te pāhonora’a a te Fatu ia Iosepha Semita i tōna anira’a i te tauturu i roto i te fare tāpe’ara’a nō Liberty. ’Ua ha’api’i te Fatu i te peropheta ē, e hōro’a tōna-hāmani-’ino-raa-hia i te ’ite ’e e riro ïa ’ei maita’i nōna.14 « Mai te mea e fa’a’oroma’i māite ’oe i te reira », ’ua fafau te Fatu ē, « E fa’ateitei te Atua ia ’oe i te vāhi teitei roa ».15 ’Ua ha’api’i te Fatu ia Iosepha ’ia feruri tiretiera ’e ’ia feruri i te hō’ē utu’a mure ’ore, ’eiaha rā e fa’atumu i ni’a i te mau fifi ’ū’ana o te reira mahana. E nehenehe tā tātou mau pure e riro—’e e ti’a ’ia riro mai te reira—’ei mau ’āparaura’a oraora ’e tō tātou Metua i te ao ra.

Mai te mea e feruri ’outou i te tiretiera, e ’ite ’outou ia ’outou iho ’ia fa’aru’e i te mau mea ato’a e fa’a’ere ia ’outou i tō ’outou ti’amāra’a. Te mau huru hia’ai māha ’ore ato’a—te ha’utira’a ānei, te perēra’a moni ānei, te tārahu, te rā’au taero, te ’ava, te riri, te hōho’a faufau, te tā’atira’a i te pae tino, ’aore rā i te mā’a ato’a—e fa’a’ino te reira i te Atua. Nō te aha ? Nō te mea e riro mai tō ’outou hia’ai ’ei atua nō ’outou. E hi’o ’outou i te reira ’eiaha rā iāna nō te fa’ari’i i te tāmāhanahana. Mai te mea ē, e fa’aruru ’outou i te hia’ai māha ’ore, ’a ’imi i te tauturu pae vārua ’e a te feiā tōro’a tā ’outou e hina’aro. E tena na, ’eiaha e vaiiho i tō ’outou hia’ai ’ia fa’a’ere ia ’outou i tō ’outou ti’amāra’a ’ia pe’e i te fa’anahora’a fa’ahiahia a te Atua.

’Ia feruri ’outou i te tiretiera, e tauturu ato’a te reira ia ’outou ’ia ha’apa’o i te ture nō te vi’ivi’i ’ore. E mea iti te mau mea e ha’afifi i tō ’outou orara’a hau atu i te vitiviti i te ’ōfatira’a i te ture hanahana. Nō te feiā tei rave i te mau fafaura’a ’e te Atua, te peu mōrare ti’a ’ore te hō’ē o te mau rāve’a vitiviti roa a’e, nō te ha’amo’e i tō ’outou ’itera’a pāpū.

E rave rahi o te mau fa’ahemara’a tu’utu’u ’ore a te ’enemi, o te ’ōfatira’a ïa i te vi’ivi’i ’ore i te pae mōrare. Te mana nō te hāmani i te ora, o te ha’amaita’ira’a hō’ē roa ïa tā tō tātou Metua i te ao ra e fa’ati’a i tāna mau tamari’i tāhuti ’ia fa’a’ohipa. Nō reira, ’ua ha’amau te Atua i te mau arata’ira’a māramarama maita’i nō te fa’a’ohipara’a i taua mana hanahana ra. ’Ua fa’ata’ahia te hereherera’a nā te hō’ē tāne ’e te hō’ē vahine ana’e tei fa’aipoipohia i te tahi ’e te tahi.

’Aita te hō’ē tuha’a rahi o te ao nei e ti’aturi i te reira, e ’ere rā nā te mana’o o te ta’ata e ha’avā i te parau mau. ’Ua parau te Fatu ē, ’aore roa e ta’ata vi’ivi’i e tae i te bāsileia tiretiera. Nō reira, ’ia rave ana’e ’outou i te mau fa’aotira’a nō ni’a i te ti’ara’a mōrare, ’a feruri tiretiera. ’E mai te mea ’ua vi’ivi’i ’outou, tē tāparu nei au ia ’outou ’ia tātarahapa. ’A haere mai i te Mesia ’e ’ia fa’ari’i i tāna fafaura’a nō te fa’a’orera’a hara hope roa nā roto i te tātarahapara’a hope roa ’outou i tā ’outou mau hara.16

Mai te mea e feruri tiretiera ’outou, ’e hi’o ’outou i te mau tāmatara’a ’e te pāto’ira’a i roto i te tahi atu hi’ora’a ’āpī. ’Ia ’aro ana’e te hō’ē ta’ata tā ’outou i here, i te parau mau, ’a feruri i te tiretiera, ’e ’eiaha e ha’afifi i tō ’outou ’itera’a pāpū. ’Ua tohu te ’āpōsetolo Paulo ē, « ’e ’ia tae i te mau tau a muri atu e fa’aru’e ai te tahi pae i te fa’aro’o nei, i te fa’aro’ora’a atu i te mau vārua ha’avare, ’e te parau ’o te mau demoni ra ».17

’Aita e hope’ara’a tō te mau ha’avare a te ’enemi. ’A fa’aineine ia ’outou. ’Eiaha roa atu e ani i te parau a’o i te feiā ’aita e ti’aturi. ’A imi i te arata’ira’a i pīha’i iho i te mau reo e nehenehe tā ’outou e ti’aturi—te mau peropheta, te mau hi’o, ’e te mau heheu parau ’e i roto i te muhumuhu a te Vārua Maita’i, « nā te reira e fa’a’ite ia ’outou i te mau mea ato’a tā ’outou e rave ».18. ’A rave i te ’ohipa pae vārua nō te fa’arahi i tō ’outou ti’ara’a ’ia fa’ari’i i te heheura’a o te ta’ata iho.19

’Ia feruri tiretiera ana’e ’outou, e tupu tō ’outou fa’aro’o i te rahi. I te tau e taote ’āpī noa vau, 15 tārā marite tā’u moni ’āva’e. I te hō’ē pō, ’ua ani mai tā’u vahine ’o Dantzel ē, e ’aufau ānei au i tā’u tuha’a ’ahuru i ni’a i taua moni ha’iha’i roa. ’Aita ho’i au e ’aufau na. ’Oi’oi roa vau i te tātarahapa ’e ’ua ha’amata vau i te ’aufau 1,50 $ ’ei tuha’a ’ahuru tā ’āva’e.

’Ua ta’a ’ē ānei te ’Ēkālesia i te mea ē, ’ua ha’amara’a tātou i tā tātou tuha’a ’ahuru ? ’Aita roa atu. Terā rā, ’ua taui te rirora’a ’ei ta’ata ’aufau tuha’a ’ahuru ti’a iā’u. I reira tō’u ha’api’ira’a mai ē, te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru, e ’ohipa ïa nō te fa’aro’o ’eiaha rā nō te moni. ’Ei ta’ata ’aufau tuha’a ’ahuru ti’a, ’ua ha’amata te ha’amāramarama o te ra’i i te matara nō’u. Tē parau nei au ē, te tumu nō te rahira’a o te mau rāve’a ’ohipa i muta’a ihora, nō tō māua ïa ’aufau-ti’a-ra’a i te tuha’a ahuru.20

E tītau te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru i te fa’aro’o, ’e e ha’apūai ato’a te reira i te fa’aro’o i te Atua ’e i tāna tamaiti here.

Te mā’itira’a ’ia ora i te hō’ē orara’a vi’ivi’i ’ore i roto i te hō’ē ao faufau ’e te poritita, e ha’apūai te reira i te fa’aro’o.

Te hōro’ara’a hau atu i te taime i roto i te hiero, ’e ha’apūai te reira i te fa’aro’o. ’E tā ’outou tāvinira’a ’e te ha’amorira’a i roto i te hiero, e tauturu te reira ia ’outou ’ia feruri tiretiera. Te hiero, e vāhi ïa nō te heheura’a. I reira, e fa’a’itehia ia ’outou nāhea ’ia haere i mua i roto i te hō’ē orara’a tiretiera. I reira, e ha’afātatahia ’outou i te Fa’aora ’e e hōro’ahia ia ’outou i te rāve’a rahi a’e nō te fa’ari’i i tōna mana. I reira, e arata’ihia ’outou i roto i te fa’atītī’aifarora’a i te mau fifi ’o tō ’outou orara’a, tae roa atu i mau fifi hepohepo roa.

E aura’a mure ’ore tō te mau ’ōro‘a ’e te mau fafaura’a o te hiero. Tē tāmau noa nei tātou i te patu i te tahi atu ā mau hiero nō te fa’ariro i teie mau ’ohipa mo’a ’ei ’ohipa mau i roto i tō ’outou orara’a tāta’itahi. Tē ’oa’oa nei au ’ia fa’a’ite atu i te mau fa’anahora’a nō te patu i te hō’ē hiero i roto i teie mau vāhi tāta’itahi i muri nei.

  • Savai’i, Hamoa

  • Cancún, Mehiko

  • Piura, Pērū

  • Huancayo, Pērū

  • Viña del Mar, Tīreni

  • Goiânia, Peretīria

  • João Pessoa, Peretīria

  • Calabar, Nītēria

  • Cape Coast, Tāna

  • Luanda, Angola

  • Mbuji-Mayi, Rēpupirita manahune o Tōneto

  • Laoag, Firipino

  • Osaka, Tāpōnē

  • Kahului, Maui, Vehi

  • Fairbanks, Alaska

  • Vancouver, Washington

  • Colorado Springs, Colorado

  • Tulsa, Oklahoma

  • Roanoke, Virginie

  • Ulaanbaatar, Monotoria

’Ua fa’aue mai te Fatu ia tātou ’ia patu i teie mau hiero nō te tauturu ia tātou ’ia feruri tiretiera. Te ora nei te Atua. ’O Iesu te Mesia. ’Ua fa’aho‘ihia mai tāna ’Ēkālesia nō te ha’amaita’i i te mau tamari’i ato’a a te Atua. Tē fa’a’ite pāpū nei au i te reira i te i’oa mo’a o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o Ioane 6:38.

  2. Alama 7:11.

  3. Hi’o Alama 7:12.

  4. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 19:18.

  5. 2 Nephi 9:40.

  6. 2 Nephi 28:7.

  7. E nehenehe e riro ē, e mea ’ōhie a’e ’ia tātarahapa ’e ’ia haere i mua i te pae vārua i ’ō nei, i te mea ē, ’ua tā’atihia tō tātou vārua i tō tātou tino, ’eiaha rā i roto i te tahi atu ao i rōpū i te taime o tō tātou pohera’a ’e te taime ’o tō tātou ti’a-fa’ahou-ra’a. Mai tā Amuleka i ha’api’i i te mau āti Zorama taiva, « Tei teie nei orara’a te taime ’ia fa’aineine te taata ’ia fārerei i te Atua » (hi’o Alama 34:32-35).

  8. 2 Nephi 9:39.

  9. Hi’o Mosiah 4:30, i reira te ari’i Bēniāmina i te fa’aarara’a i tōna mau ta’ata : « ’ia ’ore ’outou e hi’opo’a ia ’outou iho, ’e tō ’outou mau mana’o, ’e tā ’outou mau parau, ’e tā ’outou mau ’ohipa, ’e e ha’apa’o ho’i i te mau fa’auera’a a te Atua, ’e e mau pāpū noa i te fa’aro’o […] e pohe mau ïa ’outou ».

  10. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 132:7 ; ha’apāpūra’a i ’āpitihia atu.

  11. ’Oia mau, ’e’ita tō ’oe ti’amāra’a e nehenehe e mono i tō te tahi atu ti’amāra’a ’e te mau fa’ahope’ara’a e tupu mai. ’Ua hina’aro noa vau ’ia tā’atihia vau i tō’u nā metua. Terā rā, ’ua tītauhia iā’u ’ia tīa’i e tae roa atu i te taime ’ua mā’iti rāua ’ia fa’ari’i i tō rāua ’ōro’a hiero, ’ua hau atu ho’i tō rāua matahiti i te 80. I muri iho, ’ua tā’atihia rāua ’ei tāne ’e ’ei vahine fa’aipoipo, ’e ’ua tā’atihia mātou te mau tamari’i i ni’a ia rāua.

  12. E rave rahi taime te fa’a’itera’a te mau pāpa’ira’a mo’a ē, e nōa’a te hōro’a o te ora mure nā roto noa i te mau maita’i, te aroha, ’e te marū o te Fa’aora ’o Iesu Mesia (hi’o, ’ei hi’ora’a, Moroni 7:41 ; hi’o ato’a 2 Nephi 2:6–8, 27).

  13. Hi’o 2 Nephi 2:11.

  14. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 122:7.

  15. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:8.

  16. Hi’o Isaia 1:16–18 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 58:42–43.

  17. 1 Timoteo 4:1. Tē nā ’ō ra te ’īrava i muri iho ē, « Nō te ha’avare ho’i ’o te feiā parau ha’avare ra, ’o te feiā i pao roa tō rātou ’ā’au » (īrava 2). ’Ua parau ato’a ’o Paulo ē, te feiā ato’a « e ha’apa’o i te paeti ’ei roto ā i te Mesia ra ia Iesu, e hāmani-’ino-ato’a-hia ïa » (2 Timoteo 3:12).

  18. 2 Nephi 32:5 ; ha’apāpūra’a i ’āpitihia atu. Mai te mea e ani tātou, « e fa’ari’i ïa ’outou i te heheura’a nā ni’a i te heheura’a, te ’ite nā ni’a i te ’ite » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 42:61).

  19. Hi’o Russell M. Nelson,« Heheura’a nō te ’Ēkālesia, heheura’a nō tō tātou orara’a », Liahona, Mē 2018, 96.

  20. E ’ere teie te auraa ē, tē vai ra te hō’ē tā’amura’a nō te mau tumu ’e te mau fa’ahope’ara’a. Te tahi mau ta’ata ’aita roa atu e ’aufau nei i te tuha’a ’ahuru, tē fa’ari’i nei rātou i te mau rāve’a ’ohipa, ’āre’a te tahi o tē ’aufau nei i te tuha’a ’ahuru, ’aita ïa e fa’ari’i nei. Te parau fafau maori rā e matara te mau ha’amāramarama o te ra’i i te ta’ata ’aufau i te tuha’a ’ahuru. E tauiui te huru o te mau ha’amaita’ira’a.