’Āmuira’a rahi
Te parau mau mure ’ore
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2023


Te parau mau mure ’ore

Tō tātou hina’aro ’ia ’ite mau i te parau mau e mea faufa’a rahi roa ïa !

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, māuruuru nō tō ’outou paieti i te Atua te Metua ’e i tāna tamaiti, ia Iesu Mesia, ’e māuruuru nō tō ’outou here ’e tā ’outou tāvinira’a i te tahi ’e te tahi. E mea fa’ahiahia mau ’outou !

’Ōmuara’a

I muri a’e i tō tā’u vahine ’e ’o vau fa’ari’ira’a i te hō’ē pi’ira’a ’ia tāvini ’ei fēia fa’atere misiōni rave tāmau, ’ua fa’aoti tō māua ’utuāfare e tāmau i te i’oa o te mau misiōnare tāta’itahi hau ’a tāpae atu ai i roto i te ’āua. ’Ua fa’ari’i mātou i te mau hōho’a, ’ua hāmani i te mau tāreta mōrī ho’a, ’e ’ua ha’amata i te hi’o i te mau hōho’a mata ’e i te tāmau ’ā’au i te mau i’oa.

I te taera’a atu mātou, ’ua ha’amau mātou i te hō’ē rurura’a ha’amātaura’a ’e te mau misiōnare. ’A ’āmuimui haere ai te tahi ’e te tahi, ’ua fa’aro’o atu vau i tā māua tamaiti e iva matahiti :

« ’Ua ’oa’oa roa vau i te fārereira’a ia ’oe, e Sam ! »

« Rachel, nō hea mai ’oe ? »

« Wao, David ē, e mea roa roa ’oe ! »

Ma te pe’ape’a, ’ua haere atu vau e hi’o i tā māua tamaiti ’e ’ua muhumuhu atu iāna : « Hei, ’a ha’amana’o i te pi’i i te mau misiōnare Elder ’aore rā Tuahine ».

Hi’o mai nei ’oia ma te hepohepo ’e ’ua parau mai, « pāpā, ’ua mana’o vau ē e ti’a ia tātou ’ia tāmau ’ā’au i tō rātou mau i’oa ». ’Ua rave tā māua tamaiti i te mea tāna i mana’o e mea tano, mai te au i tāna hāro’aro’ara’a.

Nō reira, e aha tō tātou hāro’aro’ara’a i te parau mau i roto i te ao nei i teie mahana ? Tē tāora-tāmau-hia nei tātou i te mau mana’o pūai, te mau parau hape ’e te mau ha’amāramaramara’a oti ’ore. ’Oia ato’a, e fa’arahihia te fāito ’e te mau puna o teie ha’amāramaramara’a. Tō tātou hina’aro ’ia ’ite mau i te parau mau e mea faufa’a rahi roa ïa !

E mea faufa’a rahi roa te parau mau nō tātou nō te ha’amau ’e nō te ha’apūai i tō tātou aura’a ’e te Atua, nō ’ite mai i te hau ’e te ’oa’oa, ’e nō te tae atu i tō tātou fāito pūai hanahana. I teie mahana, e feruri ana’e i te mau uira’a i muri nei :

  • E aha te parau mau, ’e nō te aha e mea faufa’a te reira ?

  • Nāhea ’ia ’ite mai i te parau mau ?

  • ’Ia ’ite ana’e mai tātou i te parau mau, nāhea e ti’a ia tātou ’ia fa’a’ite atu i te reira ?

E mea mure ’ore te parau mau

’Ua ha’api’i te Fatu ia tātou i roto i te pāpa’ira’a mo’a ē, « o te parau mau ra ’o te ’ite ïa i te mau mea i tō rātou huru mau i teienei, i te mātāmua ra, ’e a muri atu » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 93:24). « E ’ere ïa i te mea i hāmanihia, e ’ore roa ato’a e ti’a ’ia hāmanihia » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 93:29) ’e « ’aita ho’i tō te reira e hope’a » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:66).1 ’aita e ’ōti’a tō te parau mau, e maura’a pāpū ’e te tāuiui ’ore. ʼOia ho’i, e mea mure ’ore te parau mau.2

E tauturu te parau mau ia tātou ’ia ’ape i te māuruuru ’ore,3 ’ia ’ite i te maita’i ’e te ’ino,4 ’ia fa’ari’i i te pārurura’a,5 ’e ’ia ’ite i te tāmāhanahanara’a ’e te fa’aorara’a.6 E arata’i ato’a te parau mau i tā tātou mau ’ohipa,7 e fa’ati’amā ia tātou,8 e ha’amo’a ia tātou,9 ’e e arata’i ia tātou i te ora mure ’ore.10

E heheu mai te Atua i te parau mau mure ’ore

E heheu mai te Atua i te parau mau mure ’ore ia tātou nā roto i te hō’ē rāve’a heheu parau nō ni’a iāna iho, ia Iesu Mesia, te Vārua Maita’i, te mau peropheta, ’e ia tātou nei. E paraparau ana’e i te mau ti’ara’a ta’a ’ē e tū’ati maita’i rā i te ta’ata tāta’itahi i roto i teie fa’anahora’a.

’A tahi, ’o te Atua te puna o te parau mau mure ’ore.11 ’Ōna ’e tāna tamaiti, o Iesu Mesia,12 e māramarama hope o te parau mau tō rāua, ’e e ’ohipa noa ma te ’ana’anatae ’e te mau parau tumu mau ’e te mau ture mau.13 E fa’ati’a teie mana ia rāua ’ia hāmani ’e ’ia fa’atere i te mau a’o14 ’oia atoa ’ia here, ’ia arata’i ’e ’ia fa’a’amu maita’i roa ia tātou tāta’itahi.15 Hina’aro rāua ia tātou ’ia māramarama ’e ’ia fa’a’ohipa i te parau mau, ’ia ti’a ia tātou ’ia fana’o i te mau ha’amata’ira’a tā rāua e vai ra.16 E nehenehe rāua e fa’atae tino mai i te parau mau ’aore rā, i te rahira’a o te taime, nā roto mai i te mau ve’a mai te Vārua Maita’i, te mau melahi, ’aore rā, te mau peropheta ora.

’A piti, e fa’a’ite pāpū te Vārua Maita’i i te mau parau mau ato’a.17 E heheu ’āfaro mai ’oia ia tātou i te mau parau mau ’e e ’ite ’oia nō te parau mau i ha’api’ihia e vetahi ’ē. Te mau nino’a mana’o o te Vārua e tae mai i te rahira’a taime, nā roto mai i te ferurira’a i roto i tō tātou vaerua ’e te mau nino’a mana’o i roto i tō tātou ’ā’au.18

’A toru, e fa’ari’i te mau peropheta i te parau mau nā roto mai i te Atua ’e e fa’a’ite mai rātou i te reira ia tātou.19 E ha’api’i mai tātou i te parau mau nā roto mai i te mau peropheta tahito i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a20 ’e nā roto mai i te mau peropheta ora i te ’āmuira’a rahi ’e nā roto i te tahi atu mau rāve’a ha’apurorora’a.

Te hope’a, e tuha’a faufa’a roa tā ’outou ’e tā’u i roto i teie rāve’a. Tē tīa’i nei te Atua ia tātou ē ’ia ’imi, ’ia ’ite mau, ’e ’ia ’ohipa mai te au i te parau mau. Tō tātou ’aravihi ’ia fa’ari’i ’e ’ia fa’a’ohipa i te parau mau tei te huru ïa o te pūai o tō tātou aura’a ’e te Metua ’e te Tamaiti, i tō tātou pāhono-’oi’oi-ra’a i te fa’aurura’a o te Vārua Maita’i ’e i tō tātou ’ana’ira’a ’e te mau peropheta nō te mau mahana hopea nei.

E ti’a ’ia ha’amana’o tātou ē, e ’ohipa Sātane nō te ’ōpani ia tātou i te parau mau. ’Ua ’ite ’oia ē ’aita ana’e te parau mau, e’ita e roa’a ia tātou te ora mure ’ore. Tē fa’atāfifi nei ’oia i te parau mau ’e te mau ha’api’ira’a o te ao nei, nō te fa’ahuehue ’e nō te fa’anevaneva ia tātou i te mea e fa’a’itehia mai ra e te Atua.21

Te ’imira’a, te ’itera’a mai, ’e te fa’a’ohipara’a i te parau mau mure ’ore

’A ’imi ai tātou i te parau mau mure ’ore,22 e nehenehe teie nā uira’a e piti i muri nei e tauturu ia tātou ’ia ’ite ē, nō ’ō mai ānei te hō’ē ha’api’ira’a i te Atua ra ’aore rā i te tahi ’ē atu puna :

  • Tē ha’api’i ra ānei teie ha’api’ira’a ma te rāve’a tano i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’aore rā e te mau peropheta ora ?

  • ’Ua ha’apāpūhia mai ānei e te ’itera’a pāpū o te Vārua Maita’i ?

E heheu mai te Atua i te mau parau mau o te ha’api’ira’a tumu nā roto mai i te mau peropheta, ’e e fa’a’ite pāpū mai te Vārua Maita’i i teie mau parau mau ia tātou ’e e tauturu ia tātou ’ia fa’a’ohipa i te reira.23 E ti’a ia tātou ’ia ’imi ’e ’ia vai ineine noa nō te fa’ari’i i teie mau nino’a mana’o pae vārua, ’ia tae ana’e mai te reira.24 E vai ara rahi atu ā tātou i te ’itera’a pāpū o te Vārua ’ia vai ha’eha’a ana’e tātou,25 ’ia pure tātou ma te ’ā’au tae ’e ’ia tuatāpapa i te mau parau a te Atua,26 ’e ’ia ha’apa’o ana’e tātou i tāna mau fa’auera’a.27

I te taime ’a ha’apāpū mai ai te Vārua Maita’i ia tātou i te hō’ē parau mau ta’a ’ē, e fa’ahōhonuhia tō tātou hāro’aro’ara’a ’a fa’a’ohipa marū noa ai tātou i teie parau tumu. I te roara’a o te tau, ’a ora marū noa ai tātou ma te tāmau i teie parau tumu, e roa’a mai ia tātou te hō’ē ’itera’a pāpū nō teie parau mau.28

’Ei hi’ora’a, ’ua rave au i te mau hape ’e ’ua putapū vau i te mana’o pe’ape’a nō te mau mā’itira’a ’ino. Nā roto rā i te pure, te tuatāpapara’a ’e te fa’aro’o ia Iesu Mesia, ’ua fa’ari’i au i te ’itera’a pāpū nō te parau tumu o te tātarahapara’a.29 ’A tāmau noa ai au i te tātarahapa, e ha’apūaihia tō’u hāro’aro’ara’a nō te tātarahapara’a. E ’ite au ’ua fātata roa vau i te Atua ’e i tāna Tamaiti. I teienei ’ua ’ite au e nehenehe te hara e fa’a’orehia nā roto ia Iesu Mesia, nō te mea tē ’ite nei au i te mau ha’amaita’ira’a nō te tātarahapara’a i te mau mahana atoa.30

Ti’aturi i te Atua ’ia ’ore ana’e te parau mau e heheuhia mai

Nō reira, e aha tā tātou e rave ’ia ’imi ana’e tātou ma te ’ā’au tae i te parau mau, ’aita ā i heheuhia mai ? E aroha rahi tō’u nō te feiā i rotopū ia tātou ’o tē hia’ai nei i te mau pāhonora’a e au ra e ’aita e tae mai.

’Ua a’o te Fatu ia Iosepha Semita, « ’a tīa’i noa ē tae noa atu i te taime e ’ite au ē ’ua tano ’ia fa’a’ite i te mau mea ato’a i tō te ao nei nō ni’a i taua ’ohipa ra » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 10:37).

’E ia Emma Semita, ’ua ha’amāramarama ’oia, « ’eiaha e amuamu nō te mau mea tei ’ore i ’ite-mata-hia e ’oe na, nō te mea ’ua tāpe’ahia atu te reira mau mea ia ’oe e i tō te ao nei ho’i, nō te pa’ari e vai nei i roto iā’u, nō te tahi taime i mua nei » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 25:4).

Vau ato’a ’ua ’imi au te mau pāhonora’a i te mau uira’a o te ’ā’au tae. E rave rahi mau pāhonora’a tei tae mai ; ’aita te tahi.31 ’A tāpe’a māite ai tātou—ma te ti’aturi i te pa’ari ’e te here o te Atua, i te ha’apa’ora’a i tāna mau fa’auera’a, ’e te tūru’ira’a i ni’a i te mau mea tātou i ’ite—e tauturu mai ’oia ia tātou ’ia ’ite mai te hau e tae roa atu i te taime e heheu mai ai ’oia i te parau mau o te mau mea ato’a.32

Māramaramara’a i te ha’api’ira’a tumu ’e te fa’aturera’a

’Ia ’imi ana’e tātou i te parau mau, e tauturu te reira ’ia māramarama i te ta’a-’ē-ra’a i rotopū i te ha’api’ira’a tumu ’e te fa’aturera’a. Tē fa’a’ite ra te ha’api’ira’a tumu i te mau parau mau mure ’ore, mai te nātura o te Atuara’a, te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a, te tusia tāra’ehara a Iesu Mesia. Te fa’aturera’a ’o te fa’a’ohipara’a ïa i te ha’api’ira’a tumu tei fa’atumuhia i ni’a i te mau tupura’a o teie tau. E tauturu te fa’aturera’a ia tātou ’ia fa’atere i te ’Ēkālesia ma te nahonaho maita’i.

Noa atu e’ita roa atu te ha’api’ira’a tumu e taui, e fa’atanohia te fa’aturera’a i tera e tera taime. E ’ohipa te Fatu nā roto i tāna mau peropheta nō te tāpe’a māite i tāna ha’api’ira’a tumu ’e nō te fa’atano i te mau fa’aturera’a a te ’Ēkālesia mai te au i te mau hina’aro o tāna mau tamari’i.

Tē mea pe’ape’a ra, i te tahi taime, tē ’āno’ino’i nei tātou i te fa’aturera’a ’e te ha’api’ira’a tumu. Mai te mea ’aita tātou e māramarama nei i te ta’a-’ē-ra’a, e riro tātou i te māuruuru ’ore ’ia taui ana’e te mau fa’aturera’a, ’e e nehenehe ato’a tātou e uiui i ni’a i te pa’ari o te Atua ’aore rā, i te ti’ara’a heheuhia o te mau peropheta.33

Ha’api’ira’a i te parau mau mure ’ore

’Ia fa’ari’i ana’e tātou i te parau mau a te Atua, e fa’aitoito ’oia ia tātou ’ia fa’a’ite i te reira ia vetahi ’ē.34 E rave tātou i te reira ’ia ha’api’i ana’e tātou i te hō’ē piha ha’api’ira’a, ’ia arata’i ana’e tātou i te hō’ē tamari’i, ’aore rā, ’ia ’āparau ana’e tātou i te mau parau mau o te ’evanelia ’e te hō’ē hoa.

Tā tātou fā o te ha’api’ira’a ïa i te parau mau ma te hō’ē rāve’a ’o tē tītau i te mana fa’afāriu o te Vārua Maita’i.35 Tē hina’aro nei au e fa’a’ite atu ia ’outou i te tahi mau tītaura’a manihini ’ōhie a te Fatu ’e a tāna mau peropheta ’o tē nehenehe e tauturu.36

  1. Rōtahi i ni’a i te Metua i te ao ra, ia Iesu Mesia ’e tā rāua ha’api’ira’a tumu niu.37

  2. Fa’aea pāpū i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e i te mau ha’api’ira’a a te mau peropheta o te mau mahana hope’a nei.38

  3. Tūru’i i ni’a i te ha’api’ira’a tumu i ha’amauhia e te mau ’ite ha’amanahia e rave rahi.39

  4. Pāto’i i te mau mana’o feruri-noa-hia, te mau mana’o o te ta’ata iho ’aore rā, te mau mana’o o te ao nei.40

  5. Ha’api’i i te hō’ē tuha’a o te ha’api’ira’a tumu i roto i te tā’āto’ara’a o te mau parau mau o te ’evanelia.41

  6. Fa’a’ohipa i te mau rāve’a ha’api’ira’a ’o te ani manihini i te fa’aurura’a o te Vārua.42

  7. Fa’a’ite māramarama maita’i nō te ’ape i te mau ta’a-’ore-ra’a.43

Paraura’a i te parau mau ma te here

Mea faufa’a roa tā tātou huru ha’api’ira’a i te parau mau. Tē fa’aitoito nei Paulo ia tātou ’ia parau i « te parau mau ma te aroha » (hi’o Ephesia 4:14–15). E fana’ora’a maita’i roa a’e tō te parau mau nō te ha’amaita’i ia vetahi ’ē, ’ia fa’atae-ana’e-hia te reira ma te here e au i tō te Mesia.44

E nehenehe te parau mau ’o te ha’api’ihia ma te here ’ore e fa’atupu mai i te nino’a mana’o ha’avā, te tō’aru’aru ’e te mo’emo’e. E arata’i pinepine atu i te ’ino’inora’a ’e i te ’āmahamahara’a—tae roa atu i te arora’a. I te tahi pae, te here ’aita e parau mau e mea mā’a ’ore ïa ’e ’aita e parau fafau nō te tupura’a i te rahi.

Mea faufa’a mau te parau mau ’e te here nō tō tātou tupura’a pae vārua.45 E hōro’a mai te parau mau i te ha’api’ira’a tumu ’e te mau ture e tītauhia nō te roa’a i te ora mure ’ore, nō te mea e hōro’a mai te here i te fa’aitoitora’a e hina’arohia nō te tauahi ’e nō te rave mai te au i te reira

Tē māuruuru nei au e a muri noa atu nō te tahi atu mau ta’ata ’o tei fa’a’oroma’i nō te ha’api’i iā’u i te parau mau mure ’ore ma te here.

Pū’ohura’a

’Ei pū’ohura’a, tē hina’aro nei au e fa’a’ite atu i te mau parau mau mure ’ore ’o tei riro ’ei tūtau nō tō’u vaerua. ’Ua ha’api’i mai au ’ia ’ite mai i teie mau parau mau nā roto i te pe’era’a i te mau parau tumu i tuatāpapahia i teie mahana.

’Ua ’ite au ē ’o te Atua tō tātou Metua i te ao ra.46 ’Ua ’ite au te tā’āto’ara’a,47 te mana hope,48 ’e te here parauti’a.49 ’Ua hāmani ’oia i te hō’ē fa’anahora’a nō tātou ’ia roa’a te ora mure ’ore ’e ’ia riro mai iāna te huru.50

’Ei tuha’a nō teie fa’anahora’a, ’ua tono mai ’oia i tāna Tamaiti, nō te tauturu ia tātou.51 ’Ua ha’api’i Iesu ia tātou ’ia rave i te hina’aro o te Metua52 ’e ’ia here i te tahi ’e te tahi.53 ’Ua tāra’ē ’oia i tā tātou mau hara54 ’e ’ua hōro’a i tōna ora i ni’a i te sātauro.55 ’Ua ti’a mai ’oia mai te pohe mai i muri a’e e toru mahana.56 Maoti te Mesia ’e tōna maita’i rahi, e ti’afa’ahou mai tātou,57 e fa’a’orehia tā tātou mau hara,58 ’e e nehenehe tātou e ’ite mai i te pūai i roto i te ’ati rahi.59

I te roara’a o tāna tāvinira’a i te fenua nei, ’ua fa’ati’a Iesu i tāna ’Ēkālesia.60 I roto i te roara’a o te tau, ’ua tauihia teie ’Ēkālesia, ’e ’ua mo’e te mau parau mau.61 ’Ua fa’aho’i fa’ahou mai Iesu Mesia i tāna ’Ēkālesia ’e i te mau parau mau o te ’evanelia nā roto mai i te peropheta Iosepha Semita.62 ’E i teie mahana, tē tāmau nei te Mesia i te arata’i i tāna ’Ēkālesia nā roto mai i te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo ora.63

’Ua ’ite au ē ’a haere ai tātou i te Mesia ra, e nehenehe tātou « e maita’i roa iāna ra » (Moroni 10:32), e fa’ari’i i te « ’īra’a o te ’oa’oa » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 93:33), ’e e fa’ari’i « i te mau mea ato’a a [te] Metua » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:38). Tē hōro’a nei au i tō’u ’itera’a pāpū nō teie mau parau mau, i te i’oa mo’a o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o ato’a Salamo 117:2 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 1:39.

  2. « Ta’a ’ē noa atu i te mau mana’o fē’a’a o vetahi, tē vai mau ra te maita’i ’e te ’ino. Tē vai mau ra te parau mau hope roa—te parau mau mure ’ore. Hō’ē o te mau ’ati ’o tō tātou ’anotau, ’oia ho’i, e mea iti roa te ta’ata tei ’ite e fāriu ti’a i hea nō te fa’ari’i i te parau mau » (Russell M. Nelson, « Parau mau vi’ivi’i ’ore, Ha’api’ira’a tumu vi’ivi’i ’ore, ’e Heheura’a vi’ivi’i ’ore », Liahona, Novema 2021, 6).

  3. Hi’o Iosepha Semita—Mataio 1:37.

  4. Hi’o Moroni 7:19.

  5. Hi’o 2 Nephi 1:9 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 17:8.

  6. Hi’o Iakoba 2:8.

  7. Hi’o Salamo 119:105 ; 2 Nephi 32:3.

  8. Hi’o Ioane 8:33 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 98:8.

  9. Hi’o Ioane 17:17.

  10. Hi’o 2 Nephi 31:20.

  11. Hiʼo Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:11–13 ; 93:36.

  12. Hi’o Ioane 5:19–20 ; 7:16 ; 8:26 ; 18:37 ; Mose 1:6.

  13. Hi’o Alama 42:12–26 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:41.

  14. Hi’o Mose 1:30–39.

  15. Hi’o 2 Nephi 26:24.

  16. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 82:8–9.

  17. Hi’o Ioane 16:13 ; Iakoba 4:13 ; Moroni 10:5 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 50:14 ; 75:10 ; 76:12 ; 91:4 ; 124:97.

  18. Hiʼo Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 6:22–23 ; 8:2–3.

  19. Hi’o Ieremia 1:5, 7 ; Amosa 3:7 ; Mataio 28:16–20 ; Moroni 7:31 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 1:38 ; 21:4–6 ; 43:1–7. Te hō’ē peropheta o te « hō’ē ta’ata ’o tei pi’ihia ’e ’o te parau nō te Atua. ’Ei ve’a nā te Atua, e fa’ari’i te peropheta i te mau fa’auera’a, te mau tohura’a, ’e te mau heheura’a nō ’ō mai i te Atua ra. Tāna hōpoi’a o te fa’a’itera’a ïa i te hina’aro ’e te huru mau o te Atua i te ta’ata nei ’e te fa’a’itera’a i te aura’a o tāna mau ravera’a ’e rātou. E fa’ahapa te hō’ē peropheta i te hara ma te tohu i tō te reira mau hope’ara’a. E ta’ata a’o ’oia nō te parauti’a. I te tahi taime, e fa’auruhia paha te mau peropheta ’ia tohu i te tau nō a muri a’e nō te maita’i o te mau ta’ata. Tāna hōpoi’a mātāmua, o te fa’a’ite-pāpū-ra’a ïa i te Mesia. Te Peresideni o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a Nei, ’o te peropheta ïa a te Atua i ni’a i te fenua nei i teie mahana. ’Ua pāturuhia te mau melo o te Peresidenira’a Mātāmua ’e te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo ’ei peropheta, ’ei hi’o, ’e ’ei heheu parau » (Arata’i nō te pāpa’ira’a mo’a, « Peropheta », Vaira’a buka ’evanelia). Mau hi’ora’a o teie mau parau tumu e ’itehia i roto i te orara’a o Adamu (hi’o Mose 6:51–62), Enoha (hi’o Mose 6:26–36), Noa (hi’o Mose 8:19, 23–24), Aberahama (hi’o Genese 12:1–3 ; Aberahama 2:8–9), Mose (hi’o Exodo 3:1–15 ; Mose 1:1–6, 25–26), Petero (hi’o Mataio 16:13–19), ’e Iosepha Semita (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 5:6–10 ; 20:2 ; 21:4–6).

  20. Hi’o 2 Timoteo 3:16.

  21. Hi’o Ioane 8:44 ; 2 Nephi 2:18 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 93:39 ; Mose 4:4.

  22. Hi’o 1 Nephi 10:19. ’Ua ha’api’i te peresideni Dallin H. Oaks : « E ti’a ia tātou ’ia ha’apa’o maita’i ’ia ’imi ana’e tātou i te parau mau [a te Atua] ’e ’ia mā’iti ana’e tātou i te mau rāve’a nō taua mā’imira’a ra. ’Eiaha tātou e fa’ariro i te faufa’a ’aore rā te mana o teie nei ao ’ei mau pū ’aravihi. ’A ’imi ai tātou i te parau mau nō ni’a i te ha’apa’ora’a fa’aro’o, e ti’a ïa ia tātou ’ia fa’a’ohipa i te mau rāve’a pae vārua e tano i taua mā’imira’a ra : te pure, te ’itera’a pāpū o te Vārua Maita’i, ’e te tuatāpapara’a i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te mau parau a te mau peropheta o te mau mahana hope’a nei » (« Te parau mau ’e te fa’anahora’a », Liahona, Novema. 2018, 25).

  23. ’Ua ha’api’i Elder D. Todd Christofferson : « Te mau ’āpōsetolo ’e te mau peropheta… tē parau nei rātou i te parau a te Atua, terā rā, tē ti’aturi nei mātou e ti’a i te mau tāne ’e te mau vahine ’e te mau tamari’i ato’a ho’i ’ia ha’api’i mai nā roto mai ’e ’ia arata’ihia e te fa’aurura’a hanahana i roto i te pāhonora’a i te pure ’e te tuatāpapara’a i te mau pāpa’ira’a mo’a […] E hōro’ahia i te mau melo o te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te hōro’a o te Vārua Maita’i, ’o te fa’a’ōhie i te paraparaura’a tāmau ’e tō rātou Metua i te ao ra […] ’Aita te reira e parau nei ē, e parau te mau melo ato’a nō te ’Ēkālesia tā’ātoa ’aore rā e fa’ata’a i tāna ha’api’ira’a tumu, e nehenehe rā rātou e fa’ari’i i te arata’ira’a hanahana nō te fa’aruru i te mau tāmatara’a ’e i te mau rāve’a nō tōna orara’a » (« Te Ha’api’ira’a tumu a te Mesia », Liahona, Mē 2012, 89–90, nota 2).

  24. Hi’o 2 Nephi 33:1–2.

  25. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 1:28.

  26. Hi’o Moroni 10:3–5 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 9:7–9 ; 84:85.

  27. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 5:35 ; 63:23 ; 93:27–28. Noa atu tā tātou mau tauto’ora’a ’ā’au tae, e nehenehe vetahi o tātou e ’aro nei nō te putapū i te Vārua te tumu nō te fifi o te ma’i i te pae nō te ferurira’a. Te ahoaho, te hepohepo ’e te tahi atu mau tāfifira’a i te pae o te ferurira’a o te nehenehe e fa’arahi i te fifi nō te ’ite mai i te Vārua Maita’i. I roto i teie huru, tē ani mai nei te Fatu ia tātou ’ia tāmau noa i te ora i te ’evanelia ’e e ha’amaita’i mai ’oia ia tātou (hi’o Mosia 2:41). E nehenehe tātou e ’imi mai i te mau ’ohipara’a hau atu—mai te fa’aro’ora’a i te mau peho mo’a, te ’āmuira’a i te ’ohipa tāvinira’a ’aore rā rave i te taime e haere nā roto i te nātura—’o te tauturu ia tātou ’ia putapū i te mau hotu o te Vārua (hi’o Galatia 5:22–23) e ha’apūai i tō tātou tū’atira’a ’e te Atua.

    Tē fa’ahiti nei Elder Jeffrey R. Holland : « Nāhea ïa ’outou i te pāhono maita’i a’e ’ia fifi ana’e ’outou ’aore rā te feiā tā ’outou e here nei, i te pae ferurira’a ’aore rā i te pae mānava ? ’Eiaha roa ’ia mo’ehia te fa’aro’o i tō ’outou Metua i te ao ra, ’o tē here nei ia ’outou, hau atu i tā ’outou e nehenehe e hāro’aro’a. ’A rave tamau noa i te mau ravera’a e hōpoi mai i te Vārua o te Fatu i roto i tō ’outou orara’a. ’A ’imi i te parau a’o a te feiā tei mau i te mau tāviri nō tō ’outou maita’i pae vārua. ’A ani ’e ’a poihere i te mau ha’amaita’ira’a o te autahu’ara’a. ’A rave i te ’ōro’a mo’a i te mau hepetoma ato’a, ’e ’a mau māite i te mau parau fafau ha’amaita’i o te tāra’ehara a Iesu Mesia. ’A ti’aturi i te mau temeio. ’Ua ’ite rahi roa vau i te taera’a mai te reira ’a turu noa ai te mau fa’a’itera’a ato’a ē, ’aita e faufa’a te tīa’ira’a. Tē vai noa ra te tīa’ira’a »(« Mai te ’āu’a i pararī ra », Liahona, Novema 2013, 40–41).

  28. Hi’o Ioane 7:17 ; Alama 32:26–34. I te pae hope’a, ’ua hina’aro te Atua ’ia noa’a ia tātou te parau mau « te fa’aue nā ni’a iho i te fa’aue, te a’o nā ni’a iho i te a’o, » e tae noa atu ’ua māramarama tātou i te mau mea ato’a (hi’o Maseli 28:5 ;2 Nephi 28:30 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:67 ; 93:28).

  29. Hi’o 1 Ioane 1:9–10 ; 2:1–2.

  30. Tē fa’ata’a nei te peresideni Russell M Nelson : « ’Aita e ’ohipa fa’ati’amā a’e ’e te fa’ahanahana a’e ’e te faufa’a a’e nō tō tātou tāta’itahi haerera’a i mua maori rā te fa’atumura’a tāmau ’e te fa’atumura’a tāmahana i ni’a i te tātarahapa. E ’ere te tātarahapa i te ’ohipa nō te hō’ē noa taime ; e ’ohipa tau maoro rā. E tāviri te reira nō te ’oa’oa ’e te mana’o hau. ’Ia ’āpitihia i te fa’aro’o, e ’īriti te tātarahapa i te ’ē’a e roa’a ai ia tātou te mana o te tāra’ehara a Iesu Mesia » (« E nehenehe tātou e rave maita’i a’e ’e e riro ’ei mea maita’i a’e », Liahona, Mē 2019, 67).

  31. ’Aita vau i ’ite i te mau tumu ato’a i huna ai te Atua i te tahi mau parau mau mure ’ore ia tātou, terā rā, ’ua hōro’a mai o Elder Orson F. Whitney i te hō’ē mana’o ’ana’anatae : « E mea ha’amaita’ihia ’ia ti’aturi ma te ’ite ’ore, i te mea ē, nā roto i te fa’a’ohipara’a i te fa’aro’o e tae mai ai te tupura’a pae vārua, te hō’ē o te mau ’ōpuara’a rahi roa a’e o te orara’a o te ta’ata i ni’a i te fenua nei ; ’āre’a te ’ite ra, nā roto i te fa’arahira’a i te fa’aro’o, e arai ïa i tōna fa’a’ohipara’a, ’a ha’afifi atu ai i teie tupura’a. ‘Te ’ite o te mana ïa’ ; ’e ’ia ’itehia te mau mea ato’a i te taime mau ra. Tē ’itera’a rā pāpū ’ore—te ’itera’a i te taime tano ’ore—e mea fifi ïa nō te haerera’a i mua ’e te ’oa’oa » (« The Divinity of Jesus Christ », Improvement Era, Tēnuare 1926, 222; hi’o ato’a Liahona Tītema 2003).

  32. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 76:5–10. ’Ua a’o ato’a te Fatu ia Hyrum Smith, « ’e’Eiaha e tītau ’ia a’o atu i tā’u nei parau, ’a tītau rā nā mua ’ia noa’a ia ’oe tā’u nei parau … ’A māmū noa tō ’oe vaha ; ’a ha’api’i māite i tā’u parau » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 11:21–22). ’Ua hōro’a mai te peropheta Alama i te hō’ē hi’ora’a nō te tāpe’ara’a i te mau uira’a ma te pāhonora’a ’ore : « ’Aita ā teie nei mau parau ’aro i fa’a’ite-pāpū-hia mai iā’u nei ; nō reira ’ātirā ïa i reira » (Alama 37:11). ’Ua fa’ata’a ato’a ’oia i tāna tamaiti ia Korianotona e, « tē vai noa ra rā te mau parau ’aro e rave rahi ’o tei tāpe’ahia, ’e ’aita roa te hō’ē ta’ata i ’ite i te reira, maori rā ’o te Atua iho » (Alama 40:3 ’Ua ’ite-ato’a-hia mai iā’u te pūai nā roto mai i te pāhonora’a a Nephi, i te uira’ahia ’oia i te hō’ē uira’a ’o tāna i ’ore e nehenehe e pāhono : « ’Ua ’ite au ē, ’ua aroha ’oia i tāna mau tamari’i ; ’āre’a rā, ’aita vau i ’ite i te aura’a o te mau mea ato’a ».(1 Nephi 11:17)

  33. ’Oia ato’a, e ’ere te mau peu tumu i te ha’api’ira’a tumu ’aore rā i te fa’aturera’a. E nehenehe te reira e riro ’ei mea faufa’a mai te mea e tauturu mai te reira ia tātou ’ia pe’e i te ha’api’ira’a tumu ’e te fa’aturera’a, terā rā, e nehenehe ato’a te reira e fa’ataupupu i tō tātou tupura’a pae vārua mai te mea ’aita te reira i niuhia i ni’a i te mau parau tumu mau. E ti’a ia tātou e ’ape i te mau peu ’o te ’ore e patu i tō tātou fa’aro’o ia Iesu Mesia ’aore rā, e tauturu ia tātou ’ia haere i mua i te ora mure ’ore.

  34. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 15:5 ; 88:77–78.

  35. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 50:21–23.

  36. Fa’aauhia mai roto mai i te parau « Principles for Ensuring Doctrinal Purity », fa’ati’ahia e te Peresidenira’a Mātāmua ’e te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo i te ’āva’e Fepuare 2023.

  37. Hi’o 1 Nephi 15:14 ’Ua fa’aue mai te Fatu i tāna mau tāvini ’eiaha e fa’atumu i ni’a i te mau parau tumu ’aore rā, i te mau ha’api’ira’a e ’ere i te mea faufa’a roa i roto i tāna ’evanelia : « ’E ’eiaha ’oe e parau i te parau ha’api’ira’a noa, e parau rā ’oe i te parau tātarahapa ’e te fa’aro’o i te Fa’aora, ’e te ha’amatarara’a i te hara nā roto i te bāpetizora’a, ’e nā roto i te auahi, ’oia ïa, te Vārua Maita’i » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 19:31).

    ’Ua ha’amāramarama Elder Neil L. Andersen : « ’Ia rōtahi māite tātou i ni’a i te Fa’aora ia Iesu Mesia ’e i ni’a i te hōro’a nō tāna tusia tāra’ehara. ’Aita te reira e parau nei, e’ita tā tātou e nehenehe e fa’ati’a i te hō’ē ’ohipa tei tupu i roto i tō tātou iho orara’a ’aore rā, e fa’a’ite i te mau mana’o o vetahi ’ē. Noa atu ē tā tātou tumu parau nō ni’a ïa i te mau ’utuāfare ’aore rā te tāvinira’a ’aore rā te mau hiero ’aore rā te hō’ē misiōni ’āpī, te mau mea ato’a … e ti’a ia tātou ’ia fa’atoro i te rima i ni’a i te Fatu ia Iesu Mesia » (« Tē paraparau nei tātou nō te Mesia » Liahona, Novema 2020, 89–90).

  38. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 28:2–3, 8. ’Ua a’o te peropheta Alama i te feiā tei mā’itihia ’ia poro i te ’evanelia « ’eiaha e ha’api’i i te hō’ē a’e mea, maori rā te mau mea tāna i ha’api’i, ’e tei parauhia e te vaha o te mau peropheta mo’a ra » (Mosia 18:19)

    ’Ua parau te peresideni Henry B. Eyring, « E ti’a ia tātou e ha’api’ira’a tumu niu a te ’Ēkālesia mai teie e vai nei i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te mau ha’api’ira’a a te mau peropheta, ’o te hōpoi’a ho’i teie ’o te fa’a’itera’a ïa i te ha’api’ira’a tumu » (« The Lord Will Multiply the Harvest » [hō’ē pō ’e te hō’ē huimana fa’atere, 6 nō Fepuare 1998], i roto Teaching Seminary : Preservice Readings [2004], 96).

    ’Ua fa’a’ite pāpū Elder D. Todd Christofferson ē « i roto i te ’Ēkālesia i teie mahana, mai muta’a iho ra, te ha’amaura’a i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia ’aore rā, te fa’atītī’āifarora’a i te mau hape o te ha’api’ira’a tumu, e ’ohipa ïa nō te heheura’a hanahana i te feiā tā te Fatu i hōro’a i te mana ’āpōsetolo » (« Te ha’api’ira’a tumu a te Mesia », Liahona, Mē 2012, 86).

  39. Hi’o 2 Korinetia 13:1 ; 2 Nephi 11:3 ; Etera 5:4 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 6:28. ’Ua parau Elder Neil L. Andersen : « Tē uiui nei te tahi nō ni’a i tō rātou fa’aro’o ’ia ’ite ana’e rātou i te hō’ē fa’ahitira’a parau a te hō’ē ta’ata fa’atere nō te ’Ēkālesia e rave rahi mau matahiti i ma’iri a’e nei o te ’ore e tū’ati ra i tā tātou ha’api’ira’a tumu. Tē vai ra hō’ē ture faufa’a roa e arata’i nei i te ha’api’ira’a tumu a te ’Ēkālesia. Tē ha’api’ihia nei te ha’api’ira’a tumu e nā 15 melo nō te Peresidenira’a Mātāmua ’e nō te Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti. ’Aita te reira i hunahia i roto i te hō’ē paratarafa pō’iri o te hō’ē a’ora’a. E rave rahi mau ta’ata ’o tē ha’api’i-pinepine nei i te mau parau tumu mau. E ’ere tā tātou ha’api’ira’a tumu i te mea fifi roa ’ia ’imi » (« Tāmatara’a o tō ’outou fa’aro’o », Liahona, Novema 2012, 41).

    ’Ua ha’api’i o Elder Christofferson ē : « ’Eiaha ’ia mo’ehia ē, e’ita te mau parau ato’a i fa’ahitihia e te hō’ē ti’a fa’atere nō te ’Ēkālesia, i tahito ra ’aore rā i teienei, e riro iho ā ’ei ha’api’ira’a tumu. ’Ua mātaro-maita’i-hia i roto i te ’Ēkālesia ē, te hō’ē parau i fa’ahitihia ’e te hō’ē ti’a fa’atere i te hō’ē taime, ’ua riro ïa ’ei mana’o nō te reira iho ti’a fa’atere, noa atu ē, e mana’o feruri-māite-hia, ’eiaha rā ’ei mana’o mana, ’aore rā, ’ei mana’o tumu nō te ’Ēkālesia tā’āto’a.(« The Doctrine of Christ », 88).

  40. Hi’o 3 Nephi 11:32, 40. ’Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley : « ’Ua parau a’ena vau nō ni’a i te faufa’a rahi ’ia tāpe’a i te ha’api’ira’a tumu a te ’Ēkālesia ateate […] Tē ha’ape’ape’a nei au nō te reira. Te tahi ma’a ’ohipa ma’ama’a i roto i te ha’api’ira’a i te ha’api’ira’a tumu e riro i te arata’i atu i te mau ha’avarera’a rahi ’e te ’ōminomino » (i roto Ha’api’ira’a a Gordon B. Hinckley [1997], 620).

    ’Ua fa’aara te peresideni Dallin H. Oaks ē tē vai nei te tahi « ’o tē mā’iti nei e te tahi mau pereota o te mau ha’api’ira’a a te hō’ē peropheta ’e e fa’a’ohipa nō te turu i tā rārou fa’anahora’a poritita ’aore rā te tahi atu mau ’ōpuara’a tā rātou […] Te ravera’a mai i te mau parau a te hō’ē peropheta nō te turu i te hō’ē tārena ’ōmo’e, poritita ’aore rā i te pae faufa’a ’aore rā te tahi atu, ’o te tāmatara’a ïa i te fa’atere i te peropheta, ’eiaha ra i te pe’e iāna » (« Our Strengths Can Become Our Downfall » [Purera’a a te Fare ha’api’ira’a tuatoru Brigham Young, 7 nō Tīunu 1992], 7, speeches.byu.edu).

    Tē fa’aara nei te peresideni Henry B. Eyring : « E noa’a i te ha’api’ira’a tumu tōna mana ’ia ha’apāpū ana’e te Vārua Maita’i ē e parau mau te reira. Nō te mea ho’i ē e hina’aro tātou i te Vārua Maita’i, e ti’a ïa ia tātou ’ia ara maita’i ’e ’ia ha’apa’o maita’i ’ia ’ore tātou e ha’api’i i te tahi mea ta’a ’ē atu i te ha’api’ira’a tumu mau. ’Ua riro te Vārua Maita’i ’ei Vārua nō te parau mau. E anihia tāna ha’apāpūra’a nā roto i te ’apera’a i te mana’o-noa-ra’a ’aore rā nā roto i tā tātou iho tātarara’a. E mea fifi paha ’ia nā reira. E fa’ahemahia tātou i te tāmata i te tahi mea ’āpī ’aore rā i te tahi mea fa’ahiahia. E ani rā tātou i te Vārua Maita’i ’ei hoa nō tātou ’ia ha’apa’o ana’e tātou i te ha’api’i noa i te ha’api’ira’a tumu mau. Te hō’ē o te mau rāve’a pāpū roa a’e nō te ’ape i te piri atu i te ha’api’ira’a tumu hape ’o te mā’itira’a ïa ’ia ha’api’i ’ōhie noa i roto i tā tātou huru ha’api’ira’a. ’Ua roa’a te pārurura’a ma teie ’ōhiera’a ’e e iti mai te mau ’ohipa e mo’e » (« The Power of Teaching Doctrine [Te mana nō te ha’api’ira’a i te ha’api’ira’a tumu] », Liahona, Tiurai 1999).

    Tē ha’api’i nei Elder Dale G. Renlund : « E tuha’a faufa’a rahi nō tō tātou tupura’a pae vārua te tītaura’a i te māramarama rahi a’e, e hi’o maita’i rā. E’ita te ferurira’a e mono i te heheura’a. E’ita te ferurira’a mana’o noa e arata’i i te ’ite pae vārua rahi a’e, e nehenehe rā e arata’i i te fa’ahemara’a, ’aore rā te fa’ahahi-’ē-ra’a i tā tātou rōtahira’a i te mea i heheuhia mai » (« Tō ’outou nātura hanahana ’e te hope’a mure ’ore », Liahona, Mē 2022, 74).

  41. Hi’o Mataio 23:23. ’Ua fa’aara te peresideni Joseph F. Smith : « E mea ataata roa ’ia rave i te hō’ē tuha’a iti o te parau mau ’e te fa’arirora’a i te reira mai te huru ra o te tā’āto’ara’a […] E tītauhia te mau parau tumu ato’a i heheuhia mai o te ’evanelia a te Mesia ’e e mea faufa’a roa i roto i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a » ’Ua fa’ata’a mai ’oia i muri iho : « E ’ere i te fa’aturera’a maita’i e ’ere ato’a i te ha’api’ira’a tumu ateate i te ravera’a i te hō’ē o te reira, ’ia tu’u i te hiti i te tā’āto’ara’a o te fa’anahora’a o te parau mau o te ’evanelia, i te ravera’a i te reira ’ei fa’a’ana’anataera’a ta’a ’ē ’e tei te huru te reira o tō tātou fa’aorara’a ’e tō tātou haerera’a i mua […] E tītauhia te tā’āto’ara’a » (Gospel Doctrine, 5th edition [1939], 122).

    ’Ua fa’ata’a mai Elder Neal A. Maxwell : « Te parau tumu o te ’evanelia … tītauhia te fa’arōtahira’a. ’Ia fa’ata’a-’ē-ana’e-hia te tahi i te tahi ’aore rā e tu’uhia i te hiti, te auvahara’a ’e te fa’a’ohipara’a o teie mau ha’api’ira’a tumu e te mau ta’ata e riro ïa ’ei mea huru ’ē. Te here, mai te peu ’aita te reira e ha’apa’ohia e te fa’auera’a hitu, e nehenehe e riro mai ’ei mea ti’a’ā. Te fa’a’itera’a hanahana o te fa’auera’a pae nō ni’a i te fa’aturara’a i te mau metua, maoti ra ’ua hi’opo’ahia te reira e te fa’auera’a hō’ē, e nehenehe e fa’atae atu i te hō’ē ha’apa’ora’a pāpū maita’i i ni’a i te mau metua ’ōvere hau atu i te Atua […] ’Oia ato’a te fa’a’oroma’i ’ua tāorahia mai e ‘te mau fa’ahapa-’ū’ana-ra’a i te mau taime tano maita’i, mai te mea ē ’ua fa’auruhia e te Vārua Maita’i’ [« Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:43] » (« Behold, the Enemy Is Combined », Ensign, Mē 1993, 78–79).

    ’Ua fa’ata’a mai peresideni Marion G. Romney, « tē ’imira’a [te mau pāpa’ira’a mo’a] i roto i te ’ōpuara’a ’ia ’ite mai i te mea tā te reira e ha’api’i nei, mai tā Iesu i fa’aue mai e mea ātea roa ïa i te fa’a’ohipara’a i te reira nō te ’ite mai i te mau tuha’a o te nehenehe e ravehia nō te ha’apāpū i te hō’ē fa’aotira’a tei rave-fa’aoti-hia » (« Records of Great Worth », Ensign, Tetepa 1980, 3).

  42. Hi’o 1 Korinetia 2:4 ; Moroni 6:9. Tē ha’apāpū nei Elder Jeffrey R. Holland i te faufa’a ’ia fa’a’ite i te ’evanelia a Iesu Mesia ma te rāve’a e arata’i atu i te fa’aurura’a pae vārua nā roto i te mana o te Vārua Maita’i : « ’Aita roa atu te Fatu i hōro’a i te ’Ēkālesia i te hō’ē a’o pāpū maita’i ’oia ho’i i te ha’api’ira’a i te ’evanelia ‘nā roto i te Vārua, ’oia ho’i te Fa’aa’o, ’o te tonohia atu nō te ha’api’i atu i te parau mau.’ Tē ha’api’i rā ānei tātou i te ’evanelia ‘nā roto i te Vārua o te parau mau ?’ ’Ua hi’opo’a haere ’oia. ’Aore rā tē ha’api’i ra ānei tātou i te reira ‘i te tahi ’ē atu rāve’a ? ’E mai te mea e mea nā roto i te tahi ’ē atu ra, e ’ere ïa i tā te Atua » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Faufaura’a 50:14, 17–18] […] ’Aita hō’ē ha’api’ira’a mure ’ore e nehenehe e tupu ’aita ana’e teie fa’aurura’a o te Vārua nō te ra’i mai […] ’O te mea ïa tā tō tātou mau melo e hina’aro […] Tē hina’aro nei rātou ’ia ha’apūaihia tō rātou fa’aro’o ’e ’ia fa’a’āpīhia tō rātou tīa’ira’a. ’Ei ha’apotora’a, tē hina’aro nei rātou ’ia fa’a’amuhia rātou i te parau maita’i a te Atua, ’ia ha’apūaihia e te mau mana o te ra’i » (« A Teacher Come from God », Ensign, Mē 1998, 26).

  43. Hi’o Alama 13:23. Ma te paraura’a nō tō tātou Metua i te ao ra, tē fa’a’ite pāpū nei te peresideni Russell M. Nelson, « ’Ia paraparau mai ’oia, e mea ’ōhie, e mea marū, ’e e mea māramarama ho’i, e’ita tātou e ’ore e māramarama iāna » (« Fa’aro’o iāna », Liahona, Mē 2020, 89).

  44. Hi’o Salamo 26:3 ; Roma 13:10 ; 1 Korinetia 13:1–8 ; 1 Ioane 3:18.

  45. Hi’o Salamo 40:11.

  46. Hi’o Roma 8:16.

  47. Hi’o 1 Samuela 2:3 ; Mataio 6:8 ; 2 Nephi 2:24 ; 9:20.

  48. Hi’o Genese 17:1 ; Ieremia 32:17 ; 1 Nephi 7:12 ; Alama 26:35.

  49. Hi’o Ieremiah 31:3 ; 1 Ioane 4:7–10 ; Alama 26:37.

  50. Hi’o 2 Nephi 9 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 20:17–31 ; Mose 6:58–62.

  51. Hi’o Ioane 3:16 ; 1 Ioane 4:9–10.

  52. Hi’o Ioane 8:29 ; 2 Nephi 27:13.

  53. Hi’o Ioane 15:12 ; 1 Ioane 3:11.

  54. Hi’o Luka 22:39–46.

  55. Hiʼo Ioane 19:16–30.

  56. Hi’o Ioane 20:1–18.

  57. Hi’o 1 Korinetia 15:20–22 ; Mosia 15:20–24 ; 16:7–9 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 76:16–17.

  58. Hi’o Te ’Ohipa 11:17–18 ; 1 Timoteo 1:14–16 ; Alama 34:8–10 ; Moroni 6:2–3, 8 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 19:13–19.

  59. Hi’o Mataio 11:28–30 ; 2 Korinetia 12:7–10 ; Philipi 4:13 ; Alama 26:11–13.

  60. Hi’o Mataio 16:18–19 ; Ephesia 2:20.

  61. Hi’o Mataio 24:24 ; Te ’Ohipa 20:28–30.

  62. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 20:1–4 ; 21:1–7 ; 27:12 ; 110 ; 135:3 ; Iosepha Semita—’Ā’amu 1:1–20.

  63. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 1:14, 38 ; 43:1–7 ; 107:91–92.