’Āmuira’a rahi
E pārahi ma te hau i te reira mahana i roto i te Mesia.
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2023


E pārahi ma te hau i te reira mahana i roto i te Mesia.

E hōro’a mai Iesu Mesia ia tātou i te rāve’a ’ia « pārahi ma te hau i te reira mahana ».

E mahana tei ’ī i te mau parabole fāito teitei ’e te ’āfaro ti’a, te mau uira’a tāfifi ’e te mau ha’api’ira’a tumu hōhonu. I muri a’e i te fa’ahitira’a atu i te hō’ē fa’ahapara’a ’ū’ana i te feiā tei fa’ahōho’ahia mai te « vaira’a tupapa’u i fa’ateateahia ra, ’o tei nehenehe i rāpae’au a’e, ’āre’a ’ōroto ra, ’ua ’ī ïa i te ivi ta’ata pohe, ’e te mea faufau »,1 ’ua ha’api’i Iesu e toru atu parabole nō ni’a i te fa’aineinera’a pae vārua ’e te ti’ara’a pipi. Hō’ē o te reira ’o te parabole ïa nō nā pāretenia hō’ē ’ahuru.

« E au te bāsileia o te ao i nā pāretenia tino ’ahuru i reira, tei rave i tā rātou mau lamepa ’e e haere atu ra e fārerei i te tāne fa’aipoipo.

« ’E e feiā pa’ari e to’opae, ’e e ma’ama’a ho’i e to’opae

« ’O te feiā ma’ama’a ra, i hōpoi atu ra i tā rātou mau lamepa, ’aita rā i hōpoi ato’a i te mōrī.

« ’Āre’a te feiā pa’ari ra, ’ua hōpoi i tā rātou mau lamepa ma te mōrī ato’a i roto i tā rātou mau fāri’i.

« Tē maoro ra rā taua tāne fa’aipoipo ’āpī ra, ti’aruhe pā’āto’a ihora rātou ’e e ma’iri ihora te ta’oto.

« ’E tae a’era i te tu’ira’a pō ra, ’o tē pi’i mai ra, inaha tē haere mai nei te tāne fa’aipoipo ’āpī nei, e haere ’outou ’ia fārerei atu iāna.

« ’Ua ti’a a’era te mau pāretenia ato’a ra i ni’a, ’ua fa’anehenehe ihora i tā rātou mau lamepa.

« ’Ua parau atu ra te feiā ma’ama’a ra i te feiā pa’ari, hō mai i te tahi vāhi i tā ’outou mōrī nā ; tē pohe nei ho’i tā mātou mau lamepa.

« ’Ua parau mai ra rā te feiā pa’ari, nā ’ō mai ra, ’eiaha, ’o te ’ore ho’i ’o tē nava’i ’ia ’ōpere nā tātou ato’a ; e haere rā ’outou i te feiā ho’o ra, e ho’o atu ai i tā ’outou iho.

« ’E tē haere atu ra rātou e ho’o ra, tae mai ra taua tāne fa’aipoipo ’āpī ra, ’e te feiā i ineine ra, haere atu ra ïa ’e ’oia ato’a i roto i te ’ōro’a fa’aipoipora’a, ’e ’ōpanihia ihora te ’ūputa.

« E muri a’era, ’ua haere mai ra te tahi pae pāretenia ra, ’ua nā ’ō mai ra, e te Fatu, e te Fatu, ’a ’īriti a’e na ia mātou ».2

« ’Ua parau atu ra rā ’oia, nā ’ō atu ra, ’aore au i ’ite ia ’outou, ’oia mau tā’u e parau atu ia ’outou na.3

« ’E teie nei, e ara, ’aore ho’i ’outou i ’ite i te mahana ’e te hora ato’a e tae mai ai te Tamaiti a te ta’ata ».4

’Ua ui te peresideni Dallin H. Oaks i teie mau uira’a i muri nei ’o tē fa’atupu i te ferurira’a nō ni’a i te taera’a mai te tāne fa’aipoipo :5 « ’Āhani pa’i ē, ananahi tōna mahana taera’a mai ? ’Āhani ’ua ’ite tātou ē, e fārerei atu tātou i te Fatu ananahi—nā roto i tō tātou pohera’a ’oi’oi ’aore rā, nā roto i tōna taera’a mai mana’o-’ore-hia—e aha tā tātou e rave i teie mahana ? »6

’Ua ha’api’i mai au nā roto i tō’u iho ’itera’a ē, te fa’aineinera’a pae vārua nō te taera’a mai o te Fatu, e ’ere ïa i te mea faufa’a noa, ’o terā ana’e rā te rāve’a nō te ’ite mai te hau ’e te ’oa’oa mau.

E mahana huru to’eto’e ri’i nō te tau ha’apohera’a rā’au, ’a fa’aro’o ai au nō te taime mātāmua i te mau parau « e māriri ’aita’ata tō ’oe ». ’Ua hitimahuta tā’u tāne ’e ’o vau nei ! ’A ho’i ai māua i te fare ma te muhu ’ore, i te fa’aro’ora’a i te parau ’āpī, ’ua huri tō’u ’ā’au i ni’a i tā māua nā tamāroa e toru.

I roto i tō’u ferurira’a ’ua ui au i te Metua i te ao ra, « e pohe ānei au ? »

’Ua muhumuhu mai te Vārua Maita’i, « e maita’i te mau mea ato’a ».

I muri iho, ’ua ui atu vau, « e ora ānei au ? »

’Ua tae fa’ahou mai te pāhonora’a, « e maita’i te mau mea ato’a ».

’Ua pe’ape’a roa vau. Nō te aha vau i fa’ari’i ai i te hō’ē ā pāhonora’a i te uira’a e ora ānei au ’aore rā e pohe ānei au ?

I terā iho taime, ’ua fa’a’īhia te uaua tāta’itahi o tō’u tino i te hō’ē hau hope, ’a ha’amana’o ai au ē : ’aita e tītauhia ia māua e ho’i rū noa i te fare nō te ha’api’i i tā māua mau tamari’i ’ia pure. ’Ua ’ite rātou e nāhea ’ia fa’ari’i i te mau pāhonora’a ’e te tāmāhanahanara’a nā roto i te pure. ’Aita i tītauhia ia māua e ho’i rū i te fare ’e ’ia ha’api’i ia rātou nō ni’a i te mau pāpa’ira’a mo’a ’aore rā i te mau parau a te mau peropheta ora. ’Ua riro a’ena teie mau parau ’ei rāve’a tauturu mātarohia nō te pūai ’e nō te hāro’aro’ara’a. ’Aita i tītauhia ia māua ’ia ho’i rū i te fare ’e ’ia ha’api’i ia rātou nō ni’a i te tātarahapa, te ti’afa’ahoura’a, te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai, te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a, te mau ’utuāfare mure ’ore, ’aore rā te ha’api’ira’a tumu a Iesu Mesia.

I te reira taime, ’ua faufa’ahia te ha’api’ira’a tāta’itahi o te pō ’utuāfare, te taime tāta’itahi o te tuatāpapara’a i te pāpa’ira’a mo’a, te pure fa’aro’o tāta’itahi i pūpūhia, te ha’amaita’ira’a tāta’itahi i hōro’ahia, te ’itera’a pāpū tāta’itahi i hōro’ahia, te fafaura’a tāta’itahi i ravehia ’e i ha’apa’ohia, te fare tāta’itahi o te Fatu tei haere-tāmau-hia ’e te mahana sābati tāta’itahi i ha’apa’ohia—’aue ïa i te faufa’a ē ! ’Ua taere roa nō te tu’u i te mōri i roto i tā māua lamepa. ’Ua hina’aro māua i te tōpata tāta’itahi, ’e tē hina’aro nei māua i te reira i teie iho ā taime !

Maoti Iesu Mesia ’e tāna ’evanelia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai, mai te peu e pohe au, e tāmāhanahanahia tō’u ’utuāfare, e ha’apūaihia, ’e i te hō’ē mahana e fa’aho’ihia mai. Mai te peu e ora vau, e fāri’i au i te mana rahi a’e i ni’a i teie fenua nō te tauturu ’ia aupuruhia, ’ia pāturuhia ’e ’ia fa’aorahia vau. I te hope’a, maoti Iesu Mesia, e nehenehe te mau mea e maita’i mai.

I roto i te hō’ē mā’imira’a māere maita’i o te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a, e ha’api’i mai tātou mai te aha te huru o te « maita’i mai » :

« ’E i te reira mahana, ’ia tae atu vau i roto i tō’u nei hanahana, e fa’atupuhia ai te parabole tā’u i parau atu nō ni’a i te mau vahine pāretenia hō’ē ’ahuru ra.

« ’O rātou ho’i ’o tei pa’ari ’e ’ua fāri’i ho’i i te parau mau, ’e ’ua rave ho’i i te Vārua Mo’a ’ei arata’i nō rātou ra, ’e ’aita ho’i rātou i ti’aturi i te parau ha’avare—’oia mau tā’u e parau atu ia ’outou na, e ’ore rātou e tāpūhia i raro ’e e hurihia i roto i te auahi, e pārahi rā rātou ma te hau i te reira mahana7

’Ua hōro’a mai Iesu Mesia i te rāve’a ia tātou « e pārahi ma te hau i te reira mahana ». Te aura’a te pārahira’a ma te hau i te reira mahana, e ’ere i te tu’ura’a i roto i te hō’ē tāpura i te mau ’ohipa e rave e roa noa atu ā. ’A feruri na i te hō’ē hi’o fa’arahi. Tāna fā hō’ē roa e ’ere noa i te fa’arahira’a i te mau mea. E nenehene ato’a te reira e ha’aputu ’e e fa’arōtahi i te māramarama nō te ha’apūai i te reira. Tītauhia ia tātou e fa’a’ōhie noa, e rōtahi i tā tātou mau tauto’ora’a ’e e ha’aputu i te māramarama o Iesu Mesia. E hina’aro tātou ’ia rahi atu ā te mau ’itera’a mo’a ’e te heheuhia.

Tē vai ra i te pae apato’erau tō’o’a o te rā nō ’Īserā’ela, te hō’ē ana’ira’a mou’a nehenehe, pinepine i te pi’ihia, te « mou’a vai matie noa ». E vai matie noa te mou’a Karemela8 i te roara’a o te matahiti, te tumu rahi maoti ra te rahira’a hu’ahu’a hupe. E tupu te fa’a’amura’a mā’a i te mau mahana ato’a. Mai « te mau hupe i Karemela »,9 ’a ’imi ai tātou i te fa’a’amu i tō tātou vārua « i te mau mea parauti’a »,10 « te mau mea iti ’e te pāpū »,11 e ora tō tātou ’itera’a pāpū ’e te ’itera’a pāpū ’o tā tātou mau tamari’i !

I teienei, tē mana’o ra paha ’outou ē : « E te tuahine Wright, ’aita ’oe i ’ite i tō’u ’utuāfare. Tē fifi pāpū nei mātou ’e e ’ere roa atu mai te reira ». ’Ua tano ’outou. ’Aita vau i ’ite i tō ’outou ’utuāfare. Terā rā hō’ē Atua tei ’ī i te here hope ’ore, te aroha, te mana, te ’ite, ’e te hanahana, ’ua ’ite ïa.

Te mau uira’a tā ’outou e uiui nei, e mau uira’a ïa o te māfatu ’o tē ha’amāuiui hōhohu roa i tō ’outou vaerua. E ’itehia te mau uira’a mai te reira i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a :

« E te ’Orometua, e’ita ’oe e ha’apa’o mai i tō mātou nei pohe ? »12

« Tei hea tō’u mana’ora’a i reira ? »13

« E aha [tā’u] e rave, ’ia ’īriti-’ē-hia atu teie nei ata pōiri ’o tē tāpo’i nei [iā’u] ? »14

« I hea e ’itehia ai te pa’ari ? ’e tei hea te vāhi o te hāro’aro’ara’a ? »15

« Nāhea e ti’a ai [iā’u] ’ia tāpe’a i te mau mea maitata’i ato’a ? »16

« E te Fatu, e aha tā ’oe e hina’aro ’ia rave au ? »17

’E ma te marū, tē tae mai nei te mau pāhonora’a :

« ’Ua ti’aturi ānei ’oe i te mana o te Mesia e tae atu ai i te fa’aorara’a ? »18

« ’Ua fa’aue mai ānei te Fatu i te mau ta’ata ’eiaha rātou e fāri’i i tōna ra maita’i ? »19

« Tē mana’o na ’ōrua ē, e ti’a tenā [iāna]°? »20

« ’Ua fa’aro’o ’oe i te mau peropheta ? »21

« Tē fa’a’ohipa ra ānei ’outou i te fa’aro’o i roto i te fa’aorara’a nāna ’o tei hāmani ia ’outou ? »22

« ’Eiaha ’ei parauti’a tā te ha’avā i tō te ao ato’a nei ’ia rave ? »23

E ā’u mau hoa here ē, e’ita tā tātou e nehenehe e hōro’a i tā tātou mōrī, terā rā, e nehenehe tātou e hōro’a i tōna māramarama. E’ita te mōrī i roto i tā tātou lamepa e tauturu noa ia tātou « e pārahi ma te hau i te reira mahana », e nehenehe ato’a rā e riro ’ei rāve’a nō te tūrama i te ’ē’a ’o te arata’i atu i te feiā tā tātou e here nei i te Fa’aora ra, ’o tē ti’a ineine nei « ma te rima fa’atoro-noa-hia nō te fāri’i mai » ia rātou.23

« Tē nā ’ō mai ra Iehova ; ’A fa’aea na tō reo i te ’oto, ’e tō mata i te roimata na : E fa’autu’ahia ho’i tā ’oe ’ohipa, ’e e ho’i mai rātou mai te fenua o te ’enemi mai.

« ’E tē vai na te ti’aturira’a tei tō ’oe hope’a, tē nā reira mai ra Iehova, e ho’i mai ho’i tō mau tamari’i i tō rātou ihora fenua ».25

’O Iesu Mesia te « ti’aturira’a tei tō ’oe hope’a ». ’Aita te hō’ē ’ohipa ’o tā tātou i rave ’aore rā tei ’ore i rave, e tae’a-’ore-hia i tāna tusia hope ’ore ’e te mure ’ore. O ’oia te tumu e ’aita e hope’ara’a tō tō tātou ’ā’amu.26 Nō reira, « ’ia haere māite [tātou] i mua i te ti’a-māite-ra’a i te Mesia, ma te ti’aturi pāpū roa, ’e te here i te Atua ’e te ta’ata ato’a. Nō reira, mai te mea e haere māite [tātou] i mua ma te rave i te fa’a’amu’a i te parau a te Mesia, ’e ma te fa’aitoito ē tae noa atu i te hope’a ra, inaha, tē nā ’ō mai ra te Metua : E fāri’i [tātou] i te ora mure ’ore ».27

E ’oa’oa mure ’ore te ora mure ’ore. Te ’oa’oa i roto i teie orara’a, i teienei—’eiaha noa maoti te mau tāmatara’a o tō tātou tau, maoti rā i te tauturu a te Fatu nō te hōro’a mai i te mau ha’api’ira’a ’e ’ia upo’oti’a i ni’a i te reira—’e hō’ē ’oa’oa fāito ’ore i roto i te orara’a a muri a’e. E marō te roimata, e fa’aorahia te ’ā’au pe’ape’a, te mau mea i mo’e ra e ’itehia mai ïa, e fa’atītī’aifarohia te mau fifi, e fa’ati’a-fa’ahou-hia te mau ’utuāfare, ’e te mau mea ato’a a te Metua ra, e hōro’ahia ïa nā tātou.28

’A hi’o ia Iesu Mesia, ’e ’a ora29 ’o tō’u ïa ’itera’a pāpū i te i’oa mo’a o te « Tīa’i mamoe ’e te ’Ēpisekōpo here o tō [tātou] vaerua »,30 o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Mataio 23:27.

  2. Mataio 25:1–11

  3. ’Īritira’a a Iosepha Semita, Mataio 25:11 (i roto Mataio 25:12, tāpa’ora’a i raro a).

  4. Mataio 25:13.

  5. ’Ua ha’api’i Elder James E. Talmage : « Te tāne fa’a’ipoipo ’o te Fatu ïa o Iesu ; e taipe te ’ōro’a fa’a’ipoipora’a nō tōna taera’a mai ma te hanahana, nō te fa’ari’i i te ’Ēkālesia i te fenua nei ’ei vahine fa’a’ipoipo nāna. Te mau pāretenia e fa’a’itera’a nō te feiā e poro nei i tō rātou ti’aturira’a i te Mesia, ’e tē tīa’i ra ma te ti’aturi ē, ’ia ’āpitihia rātou i rotopū i te mau ta’ata ha’amaita’ihia i tae mai i te ’ōro’a. Te lamepa ’ama ’o tei ta’ita’ihia mai e te mau tamāhine tāta’itahi, e fa’a’itera’a nō te ti’aturira’a ’e te fa’a’ohipara’a i te pae fa’aro’o ; ’e i roto i te mau fāri’i mōrī a te mau tamāhine pa’ari a’e, e nehenehe tātou e ’ite i te pūai pae vārua ’e te auhune tā te itoito ’e te ha’apa’o ana’e i te tāvinira’a i te Atua e nehenehe e hōro’a mai » (Jesus the Christ [1916], 578–79).

  6. Dallin H. Oaks, « Fa’aineinera’a nō te tae-piti-ra’a », Liahona, Mē 2004, 9.

  7. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 45:56–57 ; tu’uhia te ha’apāpūra’a.

  8. « ’E’ita te hupe e hōro’a mai i te haumi rahi tae noa atu i roto i te pu’e tau ve’ave’a marō, ’e e mea faufa’a nō te mau huero nō te tau māhanahana mai te merēni. Rahi atu te fenua i te fātata i te miti, e rahi ato’a ïa te hupe i te fa’ari’ihia i te mau pō mata’i ’ore, ’ia rahi a’e te to’eto’e o te repo i tō te mata’i e pūpuhi ra i ni’a iho. I te rahira’a o te taime, e mea rahi a’e te hupe i ni’a i te fenua pāpū i te pae tāhatai, ’ia fa’aauhia i te mau fenua roto ; te vāhi rahi roa a’e te hupe, te mou’a Karmel ïa, inaha, e tae’a-roa-hia e 250 ’āru’i hupe i te matahiti » (Efraim Orni ’e Elisha Efrat, Geography of Israel, 3rd rev. ed. [1971], 147).

  9. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 128:19.

  10. Mosia 23:18.

  11. Alama 37:6.

  12. Mareko 4:38.

  13. Ioba 17:15.

  14. Helamana 5:40.

  15. Ioba 28:12.

  16. Moroni 7:20.

  17. Te ’Ohipa 9:6.

  18. Alama 15:6.

  19. 2 Nephi 26:28.

  20. Mataio 9:28.

  21. Te ’Ohipa 26:27.

  22. Alama 5:15.

  23. Genese 18:25.

  24. Moromona 6:17.

  25. Ieremia 31:16–17 ; tu’uhia te ha’apāpūra’a.

  26. Hi’o Camille N. Johnson, « ’A ani i te Mesia ’ia riro ’ei tumu nō tō ’outou ’ā’amu », Liahona, Novema 2021, 82 : « ’A vaiiho i te pāto’ira’a ’e i te mau ’ati, e tuha’a ho’i nō te mau ’ā’amu maita’i ato’a, ’ia riro ’ei rāve’a nō te ha’afātata ia Iesu Mesia ’e nō te riro mai iāna ra te huru ».

  27. 2 Nephi 31:20.

  28. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:38.

  29. Hi’o Alama 37:47.

  30. 1 Petero 2:25.