’Āmuira’a rahi
’Auē ho’i tō ’outou ’oa’oa rahi
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2023


’Auē ho’i tō ’outou ’oa’oa rahi

I teienei, tē ani manihini nei au ia ’outou ’ia rave i terā ite tō ’outou ma te apitihia i tō ’outou ’itera’a pāpū hanahana, ’e ’ia haere i te misioni.

E au mau taea’e, e au mau tuahine, i teie mahana, tei ni’a tō’u mana’o i te putuputura’a o ’Īserā’ela, tā te peresideni Russell M. Nelson e pi’i nei, « te ’ohipa faufa’a roa a’e o te tupu i ni’a i te fenua nei i teie mahana. ʼAita e ʼohipa ʼē atu e faʼaauhia i te rahi, ʼaita e ʼohipa ʼē atu e faʼaauhia i te faufaʼa rahi, ʼaita e ʼohipa ʼē atu e faʼaauhia i te hanahana ».1

Te ha’aputuputura’a, o te ’itera’a hope roa ïa ē ,« e faufa’a rahi tō te mau vārua ta’ata i mua i te aro o te Atua ».2 E mea ʼōhie roa te reira. Tē ha’aputuputu nei tātou i te mau tamari’i a te Atua i teie mau mahana hope’a nei ’ia « nīni’ihia mai te mau mea maitata’i i ni’a iho i tō rātou upo’o »3 ’e te fafaura’a o « te mau tao’a rahi mure ’ore [ra] ».4 E mea pāpū iho ā ïa ē, nō te ha’aputuputu ia ’Īserā’ela, tītauhia te mau misiōnare—rahi atu i tei tāvini i teie taime.5 I teie mahana, tē paraparau nei au i te feiā pa’ari ’aravihi e rave rahi i roto i te ’Ēkālesia ’o tē nehenehe e tāvini ’ei misiōnare. Hina’arohia ’outou e te Fatu ! Tē hina’aro nei matou ia ’outou i New York ’e i Chicago, i ’Auterāria e i ’Āfirita, i te fenua Tairane ’e i Mēhiko, ’e i te tahi atu ā mau vāhi.

E ho’i na tātou i te matahiti 2015. E melo pi’i-’āpī-hia vau nō te Pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo. Hō’ē o te mau hōpoi’a fa’ahiahia tā mātou e amo nei ’ei ’āpōsetolo, ’o te tonora’a ïa i te mau misiōnare i roto i tā rātou mau ’āua ’ohipara’a. ’Ei Hitu ’Ahuru, ’ua rave a’e na vau i teie ’ohipa,6 i teienei rā, ’ei ’āpōsetolo, ’ua ’ite au i te teimaha rahi o taua ’ohipa ra. Nā roto i te pure, ’ua ha’amata vau i te tu’u i te tahi mau elder ’e te mau tuahine ’āpī tāta’itahi i roto i te mau misiōni nā te ao ato’a nei I muri iho, ha’apa’o atu ra vau i te feiā fa’aipoipo pa’ari. Tē vai ra 10 i’oa i ni’a i te tāpura. E ’ere i te mea rahi roa. Ma te māere, ’ua ani au i tō’u hoa rave ’ohipa nō te tuha’a fa’atere misiōnare : « E hia rahira’a parau anira’a e hina’arohia nō teie hepetoma ’ia tae i te nūmera tītauhia ? »

ʼUa pāhona mai ʼoia, « 300. »

’Ua vai noa taua taime ’oto ra i roto iā’u : 10 feiā fa’aipoipo i ni’a a’e 300 tītaura’a.

’Ua fa’aitoito te peresideni Russell M. Nelson i te feiā fa’aipoipo ’ia « tūturi i raro ’e ’ia ani i te Metua i te ao ra ē, ’ua tano ānei te taime nō rātou ’ia rave i te hō’ē misiōni ».7 I roto i te mau tītaura’a ato’a, ’ua parau ’oie ē, « te hina’aro ’ia tāvini, ’o te mea faufa’a roa a’e ïa ».8

Tē nā ’ō ra te mau pāpa’ira’a mo’a ē, « mai te mea e hina’aro tō ’outou ’ia tāvini i te Atua, ’ua mā’itihia ïa ’outou nō te ’ohipa ».9 Teie ’ohipa, nō ni’a ïa i te ture nō te ’auhunera’a. Tē tai’o nei tātou i roto i te buka a Ioane, « ’Ia ’oa’oa ’āpīpiti, ’o te ueue, ’e ’o te ’ō’oti ».10

’Ua ite au i te ture nō te ’auhunera’a i te tupura’a i roto i tō’u iho ’utuāfare.

Tau matahiti i ma’iri a’enei, ’ua haere au e fārerei i te ’utuāfare feti’i ’e ’ua ani mai te ’episekōpo iā’u ’ia paraparau i te hope’ara’a o te purera’a ’ōro’a.11 ’I tō’u poura’a mai, ha’afātata mai nei te hō’ē vahine iā’u ’e tāna na tamari’i e hitu, ’e ’ua fa’a’ite mai ra ē, ’o te tuahine Rebecca Guzman ’oia.

’Ua ani mai ’oia, « Elder Rasband, ’ua ’ite ānei ’oe ia Rulon ’e ia Verda Rasband » ?

’Ua ’ana’ana a’e ra vau ’e ’ua pāhono atu ra, « ’O rāua tō’u nā metua ».

Tē ta’a ra ia ’outou e aha tō muri. Ma te parau fa’ati’a a Rebecca, tei roto ’oia i te pū āmuira’a ’e tōna ’utuāfare, e fa’ati’a atu vau i te ā’amu o tōna utuāfare.12

Hōho’a
Te tuahine Verda ’e te taea’e Rulon Rasband.

Tē tāvini ra tō’u nā metua, ’o Elder Rulon ’e te tuahine Verda Rasband, ’ei ta’ata fa’aipoipo pa’ari i roto i te misiōni nō Fort Lauderdale (Florida).13 Tē poro haere ra rāua ’e nā roto i te arata’ira’a hanahana, pātōtō mai nei i te ’ūputa o te fare o Rebecca. E taure’are’a noa ā ’oia, ’e e mea au roa nāna ’ia fa’aro’o i te pehe a te (feiā hīmene) Osmonds, i tō tātou hoa, ’o Donny iho ā rā—’e tei roto ’oia ia tātou i teie mahana.14 ’Ua fa’aro’o ’oia i tā rātou mau uiuira’a nā te mau ve’a ’e ’ite atu ra ’oia ē, e melo rātou nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a nei. ’Ua mana’o ’oia e mea ta’a ē rātou, ’e nō tō rātou paha ha’apa’ora’a fa’aro’o, e piti matahiti tō Rebecca mā’imira’a i te mau ti’aturira’a o te Ēkālesia i roto i te piha vaira’a buka o te fare ha’api’ira’a. Nō reira, i te pātōtōra’a mai nā ta’ata fa’aipoipo hi’ora’a maita’i i tōna ūputa ’e ’ua fa’a’ite mai ia rāua ’ei misiōnare feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, ’ua hiti mahuta ’oia.

’Ua pāpa’i Rebecca i muri iho, « ’Ua parau mai tō’u metua vahine iā’u ’ia tīahi ia rāua, ’ua parau rā tō’u ā’au, ‘aita’. ’Ua ’ite au i te māhanahana ’e te here rahi i roto i tō rāua hoho’a mata. Tē vai noa ra te roimata ’e te ’āaia [émotion] hōhonu ’ia ha’amana’o ana’e au i te reira ».15

’Ua ani Rebecca ia rāua ’ia tomo mai ’e ’ua fa’a’ite tō’u nā metua misiōnare i te hō’ē poro’i iāna, tōna nā tuahine āpī e piti ’e tōna metua vahine, noa atu ā tōna pāto’ira’a.

’Ua fa’a’ite mai Rebecca ē, « E mea fa’ahiahia tō ’oe na metua i te tatarara’a i tā mātou mau uira’a. E au pa’i ē, tē vai ra te māramarama e ha’ati ra ia rāua. ’Ua tauahi noa māua i tō oe metua vahine ’a haere ai ’oia ’e ’ua tūtava noa ’oia i te tauturu i tō’u metua vahine ’ia vai au maita’i e te fa’aturahia. E ’ānapanapa noa te mata o tō ’oe metua tane ’a ha’api’i ai ’oia ia mātou nō ni’a ia Iesu Mesia. ’Ua tāmata ’oia i te fa’aō i tō’u metua tāne i roto i te mau ’āparaura’a, ’e ’ua upo’oti’a mai. E ra’atira tūtu tō’u metua tāne i roto i te hō’ē pū auhoa iō mātou ’e ha’amata a’era ’oia i te tunu i te mā’a nō tō ’oe nā metua, tae noa atu i te pai tāporo tā tō ’oe metua tāne e au roa ».16

I te anira’a a te taea’e ’e te tuahine Rasband ia Rebecca ’e tōna ’utuāfare ’ia tai’o i te Buka a Moromona, ’ua nā reira Rebecca i roto e pae mahana. ’Ua hina’aro ’oia ’ia bāpetizo-oi’oi-hia ’oia, ’aita rā te tahi atu mau melo o tōna ’utuāfare i ineine. E maha ava’e i muri iho, ’ua onoono Rebecca ’ia bapetizohia ’oia ’e ’ia tomo mai i roto i te ’Ēkālesia mau. Tē nā ’ō ra, « ’Ua ’ite te mau roto ato’a o tō’u vārua e parau mau te reira ».17 I te 5 nō ’Ēperēra 1979, ’ua bāpetizo te mau misiōnare ia Rebecca (19 matahiti), tōna metua vahine ’e e piti tuahine. ’O tō’u metua tāne te ’ite nō te bāpetizora’a.

I tō’u fārereira’a ia Rebecca ’e tōna ’utuāfare i te fare purera’a, ’ua pata mātou i te hōho’a nō tōna ’utuāfare ’e ’o vau nei. ’Ua ’āfa’i au i te reira i tō’u metua vahine ruhiruhia ’e ’ua tāpe’a ’oia i te reira i tōna ’ā’au. I muri iho ’ua parau maira ’oia iā’u ē, « Ronnie, teie te hō’ē o te mau mahana ’oa’oa roa a’e o tō’u orara’a ».

Hōho’a
Te mau ’utuāfare Guzman, Rasband ’e Osmonds.

E uira’a teie nō te feiā pa’ari nō roto mai i te pāhonora’a a tō’u metua vahine : « E aha tā ’outou e rave ’ia tae i teie tuha’a o tō ’outou orara’a ? » ’Ua rau te mau rāve’a e nehenehe ai i te mau misiōnare pa’ari ’ia rave i te mea ’aita e ta’ata ’ē atu e nehenehe e rave. E pūai fa’ahiahia ’outou nō te maita’i ’e te ’aravihi i roto i te ’Ēkālesia, ineine nō te fa’aitoito ’e nō te fa’aora i te mau tamari’i a te Atua.

Tē feruri nei paha vetahi o ’outou, « Nāhea ïa, mai te mea e vaiiho tātou i te mau mo’otua ? E ’ere ïa tātou i te mau ’ohipa a te ’utuāfare, te mau mahana fanaura’a, te mau hoa, e tae noa’tu i te mau animala ». ’Āhani ’ua ani au i tō’u metua vahine nō te aha ’oia i haere ai i te misiōni ’e tō’u papa, pāpū iā’u ē, e parau mai ’oia, « E mo’otua tā’u. ’Ua hina’aro vau ’ia ’ite rātou ē, ’ua tāvini māua tō ’’oe metua tāne i roto i te ’āua misiōni, ’ua hina’aro māua e hōro’a i te hi’ora’a nō tō māua hua’ai, ’e ’ua ha’amaita’ihia māua, ’ua ha’amaita’i-rahi-hia māua ».

I to’u fārereira’a i te mau misiōni nā te ao ato’a nei, ’ua ’ite au i te tāvinira’a fa’ahiahia a tō tātou mau misiōnare pa’ari. E mea pāpū maita’i ē, tē oa’oa nei rātou i te ravera’a i « te hina’aro o te Fatu » ’e te ravera’a i « tā te Fatu ’ohipa ».18

Nō vetahi ’e nō ’outou e rave rahi tauatini, te tāvinira’a misiōnare rave tāmau i te tahi atu poro o te ao nei, ’o te vāhi ti’a ïa.19 Nō vetahi, e mea au a’e paha ’ia tāvini i te hō’ē misiōni tāvinira’a a te ’Ēkālesia i te fare. Nō te mau fifi nō te ea ’e nō te tahi atu mau huru orara’a, tē vai ra te feiā ’aita e nehenehe e tāvini. ’Ua ’ita mātou i teie mau huru orara’a, ’e ’o tē ti’aturi nei au ē, e rave ’outou i te mau mea nō te pāturu i te feiā e tāvini ra. ’A pe’e i te parau a’o a te peropheta ’e ’a pure nō te ite e aha tā te Fatu e hina’aro ia ’outou ’ia rave.

Tē tēparu nei te mau ’āua misiōni nā te ao ato’a nei i tā ’outou tauturu. ’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson nō ni’a i tā tātou mau misiōnare pa’ari, « E mea ’āpī rātou i te pae vārua, te pa’ari ’e te hina’aro ’ia rave i te ’ohipa ».20

I roto i te ’āua misiōni, e rave rahi rāve’a nō ’outou : e ti’a ia ’outou ’ia tāvini i te piha toro’a o te misiōni ’e ’aore rā, i te hiero, ’ia ha’apūai i te mau misionare taure’are’a, ’ia pāturu i te mau ’āma’a na’ina’i, ia ha’a i roto i te mau pū ’ā’amu ’utuāfare ’e ’aore rā, i te mau vāhi faufa’a nō ’ā’amu o te ’Ēkālesia, ’ia ha’api’i i te Institut, ’ia rave i te ’ohipa tōtauturu, ’ia ha’a ’e te feia ’āpī pa’ari, ’ia tauturu i roto i te mau pū ’ohipara’a a te ’Ēkālesia ’aore rā i roto i te mau fa’a’apu a te ’Ēkālesia. Te mau hu’ahu’ara’a nō te tāvini ’o te tano maitai a’e ia ’outou, te vāhi ’outou e hina’arohia, ’e e nāhea ’ia fa’aineine nō te haere, tei roto ïa i te tahua ’itenati « Senior Missionary »21 E nehenehe ato’a ’outou e paraparau i tō ’outou ’episekōpo ’aore rā i tō ’outou peresideni ’āma’a.

’Ua pi’i au e rave rahi ta’ata fa’aipoipo nō te tāvini ’e ’ua hi’o vau i te Māramarama o te Mesia tei fa’a’ī i tō rātou hoho’a mata.22 I tō rātou ho’ira’a mai, ’ua fa’ahiti rātou i te tupura’a i te rahi i pihaiiho i te Fatu ’e ’ua ha’afātata atu i te tahi ’e te tahi, ma te fāri’i i te Vārua o te Fatu i nini’ihia i ni’a iho ia rātou, ’e ma te ’ite ē, tē taui rātou i te mau orara’a.23 ’O vai te ’ore e hina’aro i te reira ?

Te hō’ē misiōni, ’o te pene rahi roa a’e paha o te orara’a o na ta’ata fa’aipoipo. Te hō’ē upo’o parau maita’i, ’oia ho’i « E hina’aro tō’u Fatu iā’u ».24 ’Aita paha outou i mātau i te reira, terā rā, nā te mana o te Vārua e fa’ariro ia ’outou mai te fare ra ’outou.

’Ua hōro’a tō’u nā metua ’e e rave rahi tauatini misiōnare fa’aipoipo i tō rāua itera’a pāpū nō te oa’oa tā rāua i ’ite i roto i te ’ohipa misiōnare. « ’E mai te mea e hope tō ’ōrua pu’e mahana i te porora’a i te parau tātarahapa i teie nei mau ta’ata, ’e ’ia arata’i mai ’ōrua i te hō’ē noa a’e vārua ta’ata iā’u nei, ’auē ho’i tō ’ōrua ’oa’oa rahi i pīha’i iho iāna i roto i te bāsileia o tō’u Metua ! »25

’Ua hōro’a mai Isaia i te hō’ē tātarara’a pūai nō te aura’a o te parau ra e tāvini i roto i te « te āua » misiōni. Tē parau mai nei te pāpa’iraa mo’a ia tātou ē, « ’O te ’āua ra, ’oia teie nei ao ».26 ’Ua pāpa’i teie peropheta rahi i tahito ra, « E reva ’outou ma te ’oa’oa ; e arata’ihia ’outou ma te hau : e ha’apuroro noa mai te mau mou’a ’e te mau ’āivi i te mau hīmene ’oa’oa nā mua ia ’outou ; ’e te mau ra’au ato’a o te aru ra, e pāpa’i ïa i tō ratou rima ».27 E fa’aauhia te mau mou’a, te mau ’āivi, te mau ’aua ’e te mau tumu rā’au i te mau peresideni misiōni, te mau ’episekōpo, te feiā fa’atere mata’eina’a, te mau melo ’e te feiā e ’imi ra i te parau mau, ’aita [rā] rātou i ’ite i te vāhi te reira e ’itehia mai ai ».28 E fa’a’ite pāpū rātou ē, e taui te mau misiōnare ta’ata pa’ari i te huru o tō rātou ’itera’a pāpū nō tō tātou Fa’aora e te Tāra’ehara, ’o Iesu Mesia.

’Ei āpōsetolo nā te Fatu Iesu Mesia, tē ani nei au ia ’outou ’ia tāvini ’ei misiōnare i roto i te ha’aputuputura’a ia ’Īserā’ela e penei a’e, ’ia tāvini fa’ahou. Tē hina’aro nei mātou ia ’outou—’oia mau. Tē māuruuru nei mātou ia ’outou e te feiā pa’ari, nō tō ’outou orara’a ’e tō ’outou hi’ora’a i roto i tō ’outou mau ’utuāfare, mau pāroita ’e te mau titi. I teienei, tē ani manihini nei au ia ’outou ’ia rave i terā ite tō ’outou, ma te apitihia i tō ’outou ’itera’a pāpū hanahana, ’e ’ia haere i te misiōni. Tē pure nei au ’ia pārahi au nō te fa’ata’a fa’ahou i te mau ta’ata fa’aipoipo pa’ari, tē vai ra e rave rahi hānere o ’outou e tīa’i māna’ona’o nei i tō ’outou pi’ira’a.

Tē fafau ato’a nei au ē, mai te mea e haere ’’outou e tāvini, e ’ite ’outou i te here o te Fatu i roto i tō ’outou orara’a, e ’ite ’outou iāna, e ’ite ’oia ia ’outou ’e « auē ho’i tō ’outou ’oa’oa rahi ».29 Nā tā ’outou tāvinira’a pūpū ia Iesu Mesia e fa’auru ’e e ha’amaita’i i tō ’outou ’utuāfare, tā ’outou mau mo’otua, ’e te mau hina. « E rahi roa te hau, ’e te here »30 i roto i tō rātou orara’a e rave rahi matahiti i muri mai. E fafau atu vau i te reira. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.