’Āmuira’a rahi
Te mau mea o tō’u vārua
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2021


Te mau mea o tō’u vārua

E aha te mau mea tā ’outou e feruri nei ? E aha te mau mea faufa’a roa a’e nō ’outou ? E aha te mau mea o tō ’outou vārua ?

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’a ti’a fa’ahou ai au i roto i teie pū ’āmuira’a herehia, tē ha’amana’o nei au i te mau parau a te ’āpōsetolo Petero : « E te Fatu e mea maita’i ia pārahi tātou i’ō nei ».1

I teie mahana, ’ua fa’atumuhia tō’u mau mana’o i ni’a i te mau parau a te peropheta Nephi, tei pāpa’i i te mau parau o tōna nūna’a i muri a’e i te pohera’a te Metua Lehi. ’Ua pāpa’i Nephi, « tē pāpa’i nei au i ni’a i teie mau ’api i te mau mea o tō’u vārua ».2

E ’ohipa mātarohia e au ’ia ’ōu’a i teie ’īrava, ma te feruri ē, e ’ere te ta’o mau mea i te mea nehenehe roa ’aore rā, i te mea pae vārua, ’aita i nava’i te rahi nō te ’āpiti i « tō’u vārua ». Terā rā, ’ua ha’api’i mai au ē, ’ua fa’a’ohipahia te ta’o mau mea e 2 354 taime i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a.3 ’Ei hi’ora’a, i roto ia Mose : « O vau te ’ōmeta ’e te hope’a, te Atua manahope ; nā roto ana’e i tā’u fānau tahi i hāmani ai au i teie mau mea ».4 ’E te mau parau a Nephi :« Inaha, tē pōpou nei tā’u vārua i te mau mea o te Fatu ; ’e tē feruri noa nei ā tā’u ’ā’au i te mau mea tā’u i hi’o ’e tā’u i fa’aro’o ra ».5

Tē fa’atupu nei te mau parau a Nephi i te mau uira’a « E aha te mau mea tā ’outou e feruri nei ? » « E aha te mau mea faufa’a roa a’e nō ’outou ? » « E aha te mau mea o tō ’outou vārua ? »

Pinepine te mau mea o tō tātou vārua i te māramaramahia ’e i te fa’ahōhonuhia nā roto i te uira’a i te mau uira’a.

Hōho’a
Elder Rasband i roto i te hō’ē purera’a nā te natirara
Hōho’a
Purera’a a te feiā ’āpī
Hōho’a
Ha’apurorora’a a te feiā ’āpī pa’ari

I roto i te ma’i pe’e, ’ua fārerei au i te feiā ’āpī nā te ao ato’a nei i roto i te mau purera’a e rave rahi, te mea rarahi ’e te mea na’ina’i, nā roto i te mau ha’apararera’a ’e te tūreiara’a tōtiare, ’e ’ua ’āparau mātou nō ni’a i tā rātou mau uira’a.

E uira’a tā Iosepha Semita, ’ahuru ma maha matahiti, i roto i tōna vārua, ’e ’ua ui atu ’oia i te Fatu. ’Ua ha’apāpū mai te peresideni Russell M. Nelson : « ’A tu’u atu i tā ’outou mau uira’a i mua i te Fatu ’e i mua i te tahi atu mau rāve’a maita’i. ’A tuatāpapa ma te hina’aro e ti’aturi ’eiaha rā ma te tīa’ira’a ’ia ’itehia te hō’ē hape i roto i te orara’a o te hō’ē peropheta ’aore rā te hō’ē ta’a-’ē-ra’a i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. ’A fa’aea i te fa’arahi noa i tō ’outou mau fē’a’a nā roto i te fa’ahitira’a atu i te reira… i te feiā mana’o fē’a’a. ’A vaiiho i te Fatu ’ia arata’i ia ’outou i roto i tō ’outou tere ’itera’a pae vārua ».6

Pinepine te feiā ’āpī i te ui mai iā’u e aha tā’u e ti’aturi nei ’e nō te aha vau e ti’aturi ai.

Tē ha’amana’o nei au i te haerera’a e fārerei i te hō’ē tamāhine nā ni’a i te itenati i roto i tōna ’utuāfare. ’Ua ui au ē, ’o te taime mātāmua ānei teie ’a tae mai ai hō’ē ’āpōsetolo i roto i tōna ’utuāfare. ’Oi’oi roa ’oia i te ’ata mai ’e i te pāhono mai, « ’Ē ». E mea maita’i roa tāna uira’a iā’u :« E aha te mau mea faufa’a roa a’e e ti’a iā’u ’ia ’ite ? »

’Ua pāhono atu vau ma te mau mea o tō’u vārua, te mau mea e fa’aineine iā’u ’ia fa’aro’o i te mau muhumuhu, e fa’ateitei i tā’u mau hi’ora’a i’ō atu i te mau haere’a o te ao nei, e hōro’a mai i te hō’ē aura’a o tā’u ’ohipa i roto i te ’evanelia ’e i tō’u orara’a.

E fa’a’ite atu vau ia ’outou i te tahi mau mea o tō’u vārua ? E tano teie mau mea nō te feiā ato’a e ’imi ’ia riro ’ei mau pipi mau nā Iesu Mesia. E riro te ’ahuru ’ei nūmera ti’a maita’i. I teie mahana e hōro’a atu vau ia ’outou e hitu ma te ti’aturi ē, e fa’atano mai ’outou i te va’u, te iva ’e te ’ahuru mai roto mai i tō ’outou iho mau ’itera’a.

’A tahi, ’a here i te Atua te Metua ’e ia Iesu Mesia tō tātou Fa’aora.

’Ua ha’amau Iesu i te ture rahi mātāmua : « Hina’aro ’oe i tō Atua ia Iehova ma tō ’ā’au ato’a, ’e ma tō vārua ato’a, ’e ma tō mana’o ato’a ».7

’Ua fa’a’ite mai te peresideni Nelson i tōna fa’atura rahi i te Atua tō tātou Metua i te ao ra, ’e i tāna Tamaiti ’o Iesu Mesia, i te taime ’a pi’ihia ai ’oia ’ia fa’atere i te ’Ēkālesia i te nā-’ō-ra’a ē, « ’ua ’ite au ia rāua, ’ua here au ia rāua, ’e tē euhe nei au e tāvini ia rāua—’e ia ’outou—’e pau noa atu tō’u aho ora ».8

Nō reira, ’a tahi, ’a here i te Metua ’e te Tamaiti.

’A piti, « e aroha atu i tō ta’ata tupu ».9

E ’ere noa te reira i te mana’o maita’i ; o te piti te reira o te ture rahi. Tō ’outou ta’ata tupu, tō ’outou ïa hoa fa’aipoipo ’e te ’utuāfare, te mau melo o te pāroita, te mau hoa rave ’ohipa, te mau hoa hō’ē ā tō ’outou fa’aeara’a, te feiā e ’ere i tō tātou fa’aro’o, te feiā e hina’aro nei i te rima tauturu, ’e, ’oia mau, te mau ta’ata ato’a. Te faufa’a rahi o te « aroha atu i tō ta’ata tupu » ’ua hīmenehia i roto i te hīmene ra « A here ’outou mai tā’u i here ».10

Tē fa’aha’amana’o mai nei te peresideni Nelson ia tātou, « mai te mea ē, e here tātou i te Atua ma tō tātou ’ā’au ato’a, e fa’afāriu ’oia i tō tātou ’ā’au i ni’a i te ora maita’i o vetahi ’ē ».11

’A toru, ’a here ia ’oe iho.

’O teie tā te rahira’a e ’aro nei. E ’ere ānei i te mea māere, mai te huru ra ē, e mea fifi a’e ’ia here iāna iho i te here ia vetahi ’ē ? ’Ua parau ho’i te Fatu ē, « ’ia aroha atu i tō ta’ata tupu, mai tō aroha ia ’oe iho na ».12 Tē ha’afaufa’a nei ’oia i te huru hanahana i roto ia tātou, ’e e ti’a ’ia nā reira ato’a tātou. ’Ia teimaha ana’e tātou i te mau hapehape, te ’oto, te mana’o nava’i ’ore, te ’ino’ino, te riri ’aore rā te hara, ’ua riro te tusia tāra’ehara a te Fa’aora, nā roto i te ’ōpuara’a hanahana, ’ei hō’ē o te mau mea e fa’ateitei i te vārua.

’A maha, ’a ha’apa’o i te mau fa’auera’a.

’Ua parau pāpū te Fatu ē : « ’Ua hina’aro ’outou iā’u, e ha’apa’o i tā’u parau ».13 ’A tauto’o na i te mau mahana ato’a ’ia vai, ’ia rave maita’i a’e, ’e ’ia haere noa i mua i roto i te parauti’a.

’A pae, ’ia vai ti’amā noa nō te haere i te hiero.

Tē pi’i nei au i te reira, ’ia tu’uhia atu i te Fatu ra. E ti’a ānei ia ’outou ’ia haere i te hiero ’aore rā ’aita, mai te mea e mea ti’amā ’outou nō te fāri’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero, e tauturu te reira ia ’outou ’ia fa’atumu pāpū noa i ni’a i te mau mea faufa’a, te ’ē’a nō te fafaura’a.

’A ono, ’ia ’oa’oa ’e ’ia ’ārearea.

« ’Ia ’oa’oa, ’e ’eiaha e mata’u »,14 te parau ïa a te Fatu. Nō te aha ? Nāhea pa’i, mai te mea tē tīa’i mai ra te mau tāmatara’a ia tātou ? Nō te parau fafau tā Iesu Mesia i parau : « ’tei pīha’i iho ïa vau, ’o te Fatu, ia ’outou na, ’e e ti’a noa ho’i i pīha’i iho ia ’outou na ».15

Tē fa’ata’a nei te peresideni Nelson i te fa’ahoi-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia mai te « parau poro’i nō te ’oa’oa ! »16 ’E tē vauvau ra ’oia, « te ’oa’oa e tae mai, ’aore re’a nō te mea e fa’aruruhia nei, pauroa rā nō te mea i ni’a iho e fa’atumuhia ai tō tātou orara’a ».17

’A hitu, ’a pe’e i te peropheta ora o te Atua.

’O te hitu paha teie i ni’a i tā’u tāpura o te mau mea, tei te ti’ara’a mātāmua rā te reira i roto i tō’u ferurira’a nō ni’a i tōna faufa’a i teie mahana.

E peropheta nō te Atua tō tātou i ni’a i te fenua nei i teie mahana ! ’Eiaha roa atu e tau’a ’ore i te aura’a o te reira nō ’outou. ’A ha’amana’o i te tamāhine ’āpī tā’u i parau atu i te ha’amatara’a. ’Ua hina’aro ’oia ’ia ’ite e aha te mau mea faufa’a roa a’e. « ’A pe’e i te peropheta ora », tā’u ïa parau ’e te ha’apāpū fa’ahou nei au i teie mahana.

Tē ’itehia nei tātou ’ei ’ēkalesia fa’aterehia e te mau peropheta, te mau hi’o ’e te mau heheu parau tei pi’ihia e te Atua nō teie ’anotau. Tē fafau atu nei au ia ’outou ē, mai te mea e fa’aro’o ’e e pe’e ’outou i tā rātou mau parau a’o, e ’ore roa ’outou e hahi ’ē. ’Aita roa !

Tē ora nei tātou i te hō’ē ’anotau « e ’āueue noa i te mata’i »,18 ’a ’arohia ai ho’i te pae vārua, te peu mā, te parauti’a ’e te fa’atura. E ti’a ia tātou ’ia rave i te mau mā’itira’a. Tei ia tātou nei te reo o te Fatu nā roto i tōna peropheta nō te tāmarū i tō tātou mata’u ’e nō te fa’ateitei i tō tātou mata, nō te mea, ’ia paraparau ana’e te peresideni Nelson, te paraparau ra ïa ’oia nō te Fatu.

’Ua ha’amaita’ihia tātou ’e te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te mau ha’api’ira’a ’o tē fa’aha’amana’o mai nei ia tātou ē, « e ere ho’i tō’u ra mana’o i tō ’outou ra mana’o ; e ’ere ho’i tō ’outou ra haere’a i tō’u ra haere’a, te nā reira mai ra Iehova ».19

Nō reira, ’o Naamana ïa, hō’ē ra’atira fa’ehau rahi nō Siria, e lepera tōna, tei parauhia atu ē, e nehenehe te peropheta Eliaha e fa’aora iāna. ’Ua tono Eliaha i tōna tāvini ’ia parau ia Naamana ’ia horoi iāna i roto i te ’ānāvai nō Ioridāna e hitu taime ’e e ora ’oia. ’Ua vahavaha o Naamana. E mea pāpū roa ē, tē vai ra hō’ē ’ānāvai pūai a’e i te ’ānāvai Ioridana, ’e nō te aha e tono ai i te hō’ē tāvini, inaha, tē tīa’i ra ho’i ’oia ’ia fa’aora Eliaha iho, te peropheta iāna ? ’Ua haere ’ē atu ra Naamana, terā rā ’ua tāparu te mau tāvini iāna : « ’Āhiri ānei e parau rahi tā taua peropheta ra i parau mai ia ’oe, e ’ore ānei ’oe e rave i te reira ? »20 Nō reira ’ua haere atu ra Naamana e hopu e hitu taime i Ioridana, ’e ’ua ora ihora.

Tē fa’aha’amana’o mai nei te ’ā’amu o Naamana ia tātou i te mau fifi ’ia mā’iti i te mau tuha’a o te mau parau a’o tohu e tū’ati i tō tātou mana’o, tā tātou mau tīa’ira’a, ’aore rā i te mau fāito o teie mahana. Tē arata’i tāmau nei tō tātou peropheta ia tātou i tō tātou ’iho ’ānāvai Ioridana ’ia ora tātou.

Te mau parau faufa’a tā tātou e nehenehe e fa’aro’o, e feruri, ’e e pe’e, ’o te mau parau ïa tei heheuhia mai nā roto mai i tō tātou peropheta ora. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’ua pārahi au i roto i te hō’ē ’āpo’ora’a ’e te peresideni Nelson nō te tāu’aparau i te mau uira’a faufa’a nō ni’a i te ’Ēkālesia ’e te ao nei, ’e ’ua ’ite au i te heheura’a i te tahera’a mai nā roto mai iāna. ’Ua ’ite ’oia i te Fatu, ’ua ’ite ’oia i tōna mau haere’a ’e tē hina’aro nei ’oia ’ia fa’aro’o te mau tamari’i ato’a a te Atua iāna, te Fatu ’o Iesu Mesia.

I te roara’a e rave rahi matahiti, ’ua fa’aro’o tātou i te peropheta e piti taime i te matahiti i roto i te ’āmuira’a rahi. Nō te mau fifi rahi rā o tō tātou nei ’anotau, tē paraparau pinepine nei te peresideni Nelson i roto i te mau pupu tāu’ara’a parau,21 te mau ha’apararera’a tōtiare,22 te mau purera’a,23 e’ tae noa atu i mua i te mau pāpa’i ve’a.24 ’Ua māta’ita’i au iāna i te fa’aineinera’a ’e i te vauvaura’a i te mau parau poro’i hōhonu o te heheura’a tei fa’aitoito hau atu i te ’ā’au māuruuru, tei tura’i i te fa’aō-rahi-ra’a mai o tō tātou mau taea’e ’e mau tuahine i te fenua nei, ’e tei fa’arahi i te hau, te tīa’ira’a, te ’oa’oa, te ea, ’e te ora i roto i tō tātou orara’a.

E ta’ata paraparau ’aravihi te peresideni Nelson, te mea faufa’a roa atu rā, e peropheta ’oia nō te Atua. E ’ohipa māere te reira ’ia feruri ana’e tātou, terā rā, e mea faufa’a ’ia ’ite ē, e pāruru tāna arata’ira’a māramarama ia tātou pā’āto’a i te ha’avare, te ha’avarevare, ’e te mau peu e tupu nei i te rahi i roto i te ao nei i teie mahana.25

Te pereue o te peropheta, nō ni’a ïa i te heheura’a. « Te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’īra’a o te ’Evanelia a Iesu Mesia : E poro’i nō te piti-hānere-ra’a o te matahiti i tō te ao nei », tei hōro’ahia mai i roto i te ’āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2020, ’ua riro ’ei ha’apāpūra’a ē, tē arata’i nei te Fatu i teie ’ohipa. I roto i teie poro’i, tē parau nei te Peresidenira’a Mātāmua ’e te pupu Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo : « Tē fa’a’ite nei mātou ma te ’oa’oa ē, tē tere tāmau nei i mua te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai nā roto i te heheura’a tāmau. E’ita te ao nei e riro fa’ahou mai tei mātarohia, nō te mea e ‘’āmui te [Atua] i te mau mea ato’a i te Mesia ra’ (Ephesia 1:10) ».26

« Te mau mea ato’a i te ra’i ra »27 ’e « te mau mea o tō’u vārua »28 ’o te reira mau ïa te huru o teie ’Ēkālesia, teie ’evanelia ’e teie nūna’a.

E ’ōpani au ma te ani ia ’outou tāta’itahi ’ia feruri i nā hitu « mau mea o tō’u vārua » tā’u i fa’a’ite atu i teie mahana : Here i te Atua te Metua ’e ia Iesu Mesia, tō tātou Fa’aora ; here i tō ta’ata tupu ; here ia ’oe iho ; ha’apa’o i te mau fa’auera’a ; ’ia vai ti’amā noa nō te fāri’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero ; ’ia ’oa’oa ’e ’ia ’ārearea ; ’a pe’e i te peropheta ora o te Atua. Tē ani nei au ia ’outou ’ia ’imi i tā ’outou iho va’u, iva ’e te ’ahuru. ’A feruri i te mau rāve’a e ti’a ai ia ’outou ’ia fa’a’ite i tā ’outou « mau mea » parauti’a ia vetahi ’ē ’e ’a fa’aitoito ia rātou ’ia pure, ’ia feruri hōhonu ’e ’ia ’imi i te arata’ira’a a te Fatu.

E mea faufa’a nō’u « te mau mea o tō’u vārua » mai tō ’outou e mea faufa’a nō ’outou. E ha’apūai teie mau mea i tā tātou tāvinira’a i roto i te ’Ēkālesia ’e i roto i te mau tuha’a ato’a o te orara’a. E tu’u te reira ia tātou ia Iesu Mesia ra, e fa’aha’amana’o ho’i ia tātou i tā tātou mau fafaura’a ’e e tauturu ia tātou ’ia ’ite i te pārurura’a i roto i te rima o te Fatu. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, tē hina’aro nei ’oia i tō tātou mau vārua « ’eiaha roa atu ’ia po’ia ’e ’ia po’ihā, ’ia ’ī rā »29 i tōna here ’a ’imi ai tātou ’ia riro mai ’ei mau pipi mau nāna, ’ia hō’ē ’e ’ōna mai iāna i hō’ē i te Metua. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.