’Āmuira’a rahi
’A ha’amana’o mai na e tō mātou Atua i tō ’oe feiā mo’a, ’o tē mamae noa nei
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2021


’A ha’amana’o mai na e tō mātou Atua i tō ’oe feiā mo’a, ’o tē mamae noa nei

E ha’amatara te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a i te mana nō te tusia tāra’ehara a Iesu Mesia, ’ia noa’a te pūai ’e te ’oa’oa ato’a ho’i ia ’outou e mamae ra.

I roto i te fa’anahora’a nō te ’oa’oa a te Metua i te ao ra, tē vai nei te orara’a tāhuti i reira tāna mau tamari’i ato’a e tāmatahia ai ’e e fa’aruru ai i te mau tāmatara’a.1 ’A pae matahiti i teienei, ’ua ’itehia mai tō’u ma’i māriri ’aita’ata. ’Ua ’ite au, ’e tē ’ite nei ā vau i te māuiui i tō’u tino nō te mau tāpūra’a, te mau rapa’aura’a tāhihi ’e te pae ’ino o te mau rā’au. ’Ua ’āehuehu rahi au i te pae manava e rave rahi pō topa ’ore te ta’oto. I te nūmerara’a a te mau taote, e riro ē, e ’oi’oi a’e vau i te fa’aru’e i te tāhuti nei i tā’u i mana’o, e vaiiho mai ïa vau i tō’u ’utuāfare tā’u i here roa nō te hō’ē tau.

Ta’a ’ē noa atu te vāhi e ora ra ’outou, i vai noa na ’e tē vai noa nei ’e e vai noa ā te mamae i te pae tino ’e i te pae manava ’ei tuha’a nō te orara’a, nō te mau tāmatara’a rau ’e te mau paruparu i te tāhuti nei.

E tae mai te mamae pae tino nō te matahiti pa’ari, te ma’i tīa’i-’ore-hia ’e te mau ’ati rau ; te pohe po’ia ’aore rā te vaira’a fare ’ore ; ’aore rā te hāmani ’ino, te mau ’ohipa ’āhitahita, ’e te tama’i.

E tae mai te mamae pae manava nō te ahoaho ’e te fa’aturumara’a ; te ha’avarera’ahia e te hoa fa’aipoipo, e te metua ’aore rā e te ti’a fa’atere ti’aturihia ; te ’erera’a i te ’ohipa ’e te moni ; te fa’ahapara’a ti’a ’ore a te ta’ata ; te mau mā’itira’a a te mau hoa, te mau tamari’i ’aore rā te tahi atu melo o te ’utuāfare ; te hāmani ’ino huru rau ; te mau moemoeāra’a fa’aipoipora’a ’e te tamari’i ’aita i tupu ; te ma’ira’ahia ’ino mau ’aore rā te pohe-’oi’oi-ra’a tei herehia ; ’e tē vai atu ra.

E nāhea ’outou e fa’a’oroma’i ai i te mamae ta’a ’ē roa, ’e i te tahi taime te mamae ha’aparuparu e fā mai i mua ia tātou ?

’Aua’a a’e maoti, e ’itehia te tīa’ira’a i roto i te ’evanelia a Iesu Mesia, ’e e nehenehe ato’a te tīa’ira’a e tae mai i roto i tō ’outou orara’a. I teie mahana, e fa’a’ite atu vau e maha parau tumu nō te tīa’ira’a nō roto mai i te pāpa’ira’a mo’a, te ha’api’ira’a a te mau peropheta, te mau tere aupurura’a ’e tō’u iho nei fifi i te pae nō te ea. E tano teie mau parau tumu i te mau ta’ata ato’a, e mea hōhonu rā nō te ta’ata hō’ē.

’A tahi, e ’ere te mamae i te fa’a’itera’a ē ’ua māuruuru ’ore te Atua i tō ’outou orara’a. ’A piti hānere matahiti i ma’iri, ’ua ’ite te mau pipi a Iesu i te hō’ē matapō i te hiero ’e ’ua ani atu ra : « E rabi, nā vai te hara, nāna iho ānei, ’e nā nā metua ānei, i fānau mataru’i mai ai ’oia ? »

E au ē, tē ti’aturi hape ra tāna mau pipi ē, mai te ta’ata e rave rahi roa i teie mahana, e fa’ahope’ara’a nō te hara te mau fifi ato’a ’e te mau mamae ato’a o te orara’a. ’Ua pāhono rā te Fa’aora : « E ’ere i tō te hara a teie nei ta’ata ’e te hara a nā metua ra, nō te mea rā ’ia ’itea te ’ohipa a te Atua iāna. »2

Te ’ohipa a te Atua ’o te fa’atupura’a ïa i te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore.3 Teienei rā, nāhea pa’i te mau tāmatara’a ’e te mamae—te mamae iho ā rā nō te fa’a’ohipara’a te ta’ata i tōna ti’amāra’a ’ia mā’iti i roto i te hara4—e fa’ahaere ai i te ’ohipa a te Atua i mua ?

’Ua parau te Fatu i tōna feiā nō te fafaura’a ē : « I tāmā na vau ia ’oe… ’ua tāmata vau ia ’oe i roto i te kura o te ma’i ra. »5 Ta’a ’ē noa atu te tumu nō tō ’outou mamae, e ti’a i tō ’outou Metua here i te ao ra ’ia hōro’a i te ’avei’a nā ’outou nō te tāmā i tō ’outou vairua.6 E nehenehe te mau vairua i tāmāhia ’ia amo i te hōpoi’a ma te auma’i mau ’e te aumihi.7 E fa’aineinehia te mau vairua i tāmāhia « mai roto mai i te ’ati rahi ra » nō te ora ’oa’oa i mua i te aro o te Atua ē a muri noa atu, ’e « nā te Atua e horoi hua i tō rātou roimata. »8

Te piti, ’ua ’ite iho ā te Metua i te ao ra ē tē mamae ra ’outou. I roto i te mau fifi, e nehenehe tātou e hape i te feruri ē, e mea ātea te Atua ’e ’aita ’oia e māna’ona’o ra i tō tātou māuiui. ’Ua fa’a’ite ato’a te peropheta Iosepha Semita i teie huru mana’o i te hō’ē taime ’ino roa o tōna orara’a. I te maura’a ’oia i te fare tāpe’ara’a nō Liberty ’e i te tīahira’ahia e tauasini feiā mo’a i rāpae i tō rātou fare, ’ua ’imi Iosepha ’ia māramarama i te reira nā roto i te pure : « E te Atua, tei hea roa ’oe ? ’E tei hea roa te ti’ahapa ’o tē tāpo’i nei i tō ’oe na vāhi tāpunira’a ? » I te hope’a ’ua tāparu ’oia : « ’A ha’amana’o mai na e tō mātou Atua i tō ’oe feiā mo’a, ’o tē mamae noa nei. »9

’Ua tāmarū te pāhonora’a a te Fatu ia Iosepha ’e i te mau ta’ata ato’a e mamae ra :

« E tā’u tamaiti, ’ia vai te hau i roto i tō ’oe vārua ; e vai poto noa tō ’oe fifi ’e tō ’oe mau ’ati ;

« ’Ei reira, mai te mea e fa’a’oroma’i māite ’oe i te reira, e fa’ateitei te Atua ia ’oe i te vāhi teitei roa. »10

E rave rahi feiā mo’a tei fa’a’ite mai i tō rātou ’itera’a i te here o te Atua i roto i tō rātou mau fifi. Tē ha’amana’o maita’i ra vau i te ’ohipa i tupu nō’u i te hō’ē taime i roto i tā’u ’arora’a i te ma’i māriri ’aita’ata, i te ’orera’a te mau taote i ’ite i te tumu nō te tahi māuiui nō’u. Tē pārahi ra māua tā’u vahine, tē parau ra vau i te pure nō te ha’amaita’i i te mā’a. ’Aita ra i haere, te mea noa tei noa’a mai, ’o te ta’ira’a ïa : « E te Metua i te ao ra, tauturu mai na. E ma’i iti rahi teie. » E 20, e 30 tetoni te maoro i muri mai, ’ua tauahihia vau i tōna here. ’Aita e fa’a’itera’a nō te tumu o tō’u ma’i, nō te fā o te reira, ’e ’aita te māuiui i marū noa atu. Te mea noa tā’u i putapū, ’o tōna ïa here, ’e ’ua nava’i roa, i terā taime ’e i teienei.

Tē fa’a’ite nei au ē ’ua ’ite tō tātou Metua i te ao ra i tō ’outou māuiui, ’oia e ’ite ra ’ia ma’iri ana’e te hō’ē manu ri’i.11

Te toru, tē hōro’a nei Iesu Mesia i tōna mana ha’amana nō te tauturu ia ’outou ’ia noa’a tō ’outou pūai nō te fa’a’oroma’i māite i tō ’outou mamae. Tē vai nei teie mana ha’amana maoti tāna tāra’ehara.12 Tē ha’ape’ape’a nei au ē, ’ua rahi roa te mau melo o te ’Ēkālesia e mana’o nei ē, mai te mea e ha’apa’ari rātou, e nehenehe rātou e fa’a’oroma’i noa i tō rātou mamae. E mea pa’ari ’ia ora mai te reira. E’ita roa atu te taime poto e pūai ’outou e nehenehe e fa’aau i te putura’a mana tā’ōti’a ’ore a te Fa’aora nō te ha’apūai i tō ’outou vairua.13

Tē ha’api’i nei te Buka a Moromona ē, « e rave ’oia i ni’a iāna » te mau māuiui, te mau mau ’ati ’e te mau paruparu ’ia ti’a iāna ’ia fa’aora ia tātou.14 Nāhea ’outou e fa’a’ohipa ai i te mana tā Iesu Mesia e pūpū nei nō te fa’aora ia ’outou ’e nō te ha’apūai ia ’outou i te taime mamae ? Te tāviri, ’o te ru’uru’ura’a ïa ia ’outou i te Fa’aora nā roto i te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a tā ’outou i rave iāna ra. E rave tātou i te mau fafaura’a i te taime e fāri’i tātou i te mau ’ōro’a.15

’Ua tomo te mau ta’ata o Alama i roto i te fafaura’a nō te bāpetizora’a. I muri iho, ’ua mamae rātou ’ei tītī ’e ’ua ’ōpanihia rātou e ha’amori i te vāhi ta’ata ’e ’ia pure pūai ato’a. ’Ua fa’aitoito rā rātou e tāpe’a noa i tā rātou mau fafaura’a maoti te ti’aoro-mū-noa-ra’a i roto i tō rātou ’ā’au. ’Ei fa’ahope’ara’a, ’ua tae mai te mana hanahana. « ’Oia ïa, ’ua ha’apūai te Fatu ia rātou ’ia ti’a ia rātou ’ia fa’a’oroma’i i te mau hōpoi’a ma te ’ōhie »16

I tō tātou nei ’anotau, tē ani nei te Fa’aora : « ’A hi’o mai iā’u nei i tō mau mana’o ato’a na ; ’eiaha e fē’a’a, ’eiaha e mata’u. »17 ’Ia ha’apa’o tātou i tā tātou mau fafaura’a nō te ’ōro’a mo’a e ha’amana’o noa iāna, tē parau fafau nei ’oia ē e pārahi noa mai tōna Vārua ia tātou nei. E hōro’a mai te Vārua i te pūai nō te fa’a’oroma’i i te mau fifi ’e nō te rave i te mea e’ita e oti ia tātou iho. E ti’a i te Vārua ’ia fa’aora i tō tātou māuiui, noa atu ē ’ua parau te peresideni James E. Faust : « E māuiui e nehenehe e fa’aorahia i te tahi atu ao. »18

’Ua ha’amaita’i-ato’a-hia tātou i te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a nō te hiero i reira « te mana nō te huru Atua e fa’a’itehia mai ai. »19 ’Ua fārerei au i te hō’ē vahine tei mo’e tāna taure’are’a tamāhine i roto i te hō’ē ’ati ri’ari’a mau, ’e i muri ri’i mai ’ua ro’ohia tāna tāne i te ma’i māriri ’aita’ata. ’Ua ui atu vau ’ua nāhea ’oia i te fa’a’oroma’ira’a i te reira pohe ’e te mamae. Pāhono mai nei ’oia ē, ’ua tae mai te pūai nā roto i te tāmarūra’a pae vārua nō te ’utuāfare mure ’ore, ’o tei fāri’ihia nā roto i te ha’amorira’a tāmau i te hiero. Mai tei parauhia, ’ua fa’a’ahu te mau ’ōro’a nō te fare o te Fatu iāna i te mana o te Atua.20

Te maha, ’a mā’iti ’ia ’imi i te ’oa’oa i te mahana tāta’itahi. Te mana’o tāmau i roto i te ta’ata e mamae ra, ’oia ho’i, e pōiri tāmau ïa, ’aita e ao. E nehenehe e ta’i.21 Terā rā, mai te mea tei roto ’outou i te pō pōiri nō te mamae, maoti te mā’itira’a i te fa’aro’o ’outou e ara ai i te po’ipo’i māramarama nō te ’oa’oa.22

’Ei hi’ora’a, ’ua paraparau vau i te hō’ē metua vahine e rapa’auhia ra nō te ma’i māriri ’aita’ata, e mata ’ata’ata rahi tōna i roto i tōna pārahira’a, noa atu te māuiui ’e te upo’o pahure. E nā hoa fa’aipoipo matahiti pa’ari ri’i tā’u i fārerei, tē tāvini ’oa’oa nei rāua ’ei feiā fa’atere nō te feiā ’āpī, ’aita rā ho’i rāua i fānau i te tamari’i. ’Ua pārahi au i pīha’i iho i te hō’ē vahine iti—e māmā rū’au ’āpī, e metua vahine ’e e vahine fa’aipoipo ho’i—’o tei fa’aru’e mai i te mau mahana i muri mai ; i roto rā i tō rātou roimata, e ’ata’atara’a ’e e mau ha’amana’ora’a ’oa’oa.

Tē fa’ahōho’a ra teie nau feiā mo’a e mamae ra i te mea tā te peresideni Russell M. Nelson i ha’api’i :

« Te ’oa’oa e tae mai, ’aore re’a nō te mea e fa’aruruhia nei, pauroa rā nō te mea i ni’a iho e fa’atumuhia ai tō tātou orara’a.

Tei ni’a te fa’atumura’a o tō tātou orara’a i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a a te Atua […] ’e ia Iesu Mesia ’e i tāna ’evanelia, ’ei reira te ’oa’oa e tae mai ai noa atu te mea e tupu ra—’aore rā ’aita e tupu ra—i roto i tō tātou orara’a. »23

Tē parau pāpū nei au24 ē tē ha’amana’o nei tō tātou Metua i te ao ra i tōna feiā mo’a e mamae ra, ’ua here ’oia ia ’outou ’e ’ua ’ite iho ā ’oia ia ’outou. ’Ua ’ite tō tātou Fa’aora e aha tō ’outou mana’o. « ’Oia mau roa ’ua amo ’oia i tō tātou mau ’ati rahi, ’e ’ua hōpoi ’ē ’oia i tō tātou mau ’oto. »25 ’O vau nei ho’i te tahi ’āu’a fāri’i tāmahana nō te reira26—’ua ’ite au ē e ha’amatara te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a i te mana nō te tusia tāra’ehara a Iesu Mesia, ’ia noa’a te pūai ’e te ’oa’oa ato’a ho’i ia ’outou e mamae ra.

’Ia ’outou ato’a e mamae ra, tē pure nei au, « ’ia ha’amāmā mai te Atua i tā ’outou mau hōpoi’a, nā roto i te ’oa’oa i tāna ra Tamaiti. »27 I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.