’Āmuira’a rahi
Te ti’a-mā-ra’a e ’ere i te hape-’ore-ra’a
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2021


Te ti’a-mā-ra’a e ’ere i te hape-’ore-ra’a

’Ia mana’o ana’e ’outou, e mea pinepine ’outou i te manuia ’ore ’a tāmau noa ai ’outou i te tāmata, ’a ha’amana’o i te tāra’ehara a te Mesia ’e te aroha tā te reira e fa’atupu e mea pāpū ïa.

’Ua hāpono atu vau i te hō’ē poro’i i ta’u tamahine ’e i ta’u hunō’a ma te fa’a’ohipa i te haruharura’a parau o ta’u niuniu paraparau. Parau ihora vau « e aha tō ’ōrua huru. ’Ua here au ia ’ōrua ». ’Ua fāri’i rāua, « e huru au ’ore mā. ’Aore i here ia ’ōrua ». E mea huru ’ē roa, e nāhea te hō’ē poro’i ’ōhie au maita’i e riro ai e mea ta’a ’ore roa ? I te tahi taime, e tupu teie ’ohipa nō te mau poro’i a te Atua nō te tātarahaparaʼa ’e te ti’a-mā-ra’a.

Tē fāri’i hape nei vetahi i te poro’i ē, te tātarahapa ’e te tauira’a e ’ere i te mea faufa’a. Te poro’i a te Atua e mea faufa’a roa te reira.1 ’Aita rā ānei te Atua i here ia tātou ta’a noa atu ai tō tātou mau paruparu ? ’Oia ! ’Ua here hope roa ’oia ia tātou. ’Ua here au i ta’u mau mo’otua, ma te mau hapehape ’e te vai atu ā, terā rā ’aita te reira e fa’a’ore i tō’u hina’aro ’ia maita’i rātou ’e ’ia riro mai tā rātou e nehenehe e riro mai. ’Ua here te Atua ia tātou mai te au i tō tātou huru, teie rā ’ua hau roa atu tōna here ia tātou nō te vaiiho noa ia tātou mai teie te huru.2 Te tupura’a i te rahi i roto i te Fatu ’o te ’ōpuara’a ïa o te tāhuti nei.3 Te tauira’a ’o te tumu ïa o te tāra’ehara a te Mesia. ’Aita te Mesia e fa’ati’afa’ahou noa mai, e tāmā, e tāmahanahana, ’e e fa’aora ia tātou, nā roto rā i te mau mea ato’a, e nehenehe ’oia e taui ia tātou nō te riro mai iāna te huru.4

Tē fāri’i hape nei vetahi i te poro’i ē, te tātarahapa e ’ohipa ïa nō te hō’ē noa taime. Te poro’i a te Atua ’oia ho’i, mai tā peresideni Russell M. Nelson i ha’api’i, « te tātarahapa e ’ohipa tau maoro ».5 E ani te tātarahapa i te taime ’e te tauto’ora’a tāpiti noa 6, nō reira ’a ha’apae i te hara7 ’e ’eiaha e « hina’aro fa’ahou ai i te rave i te ’ino, ’ia rave tāmau noa rā i te maita’i »8 ’o te tūtavara’a ïa nō te orara’a tā’āto’a.9

’Ua riro te orara’a mai te rātera’a nā ni’a i te pere’o’o nā te mau vāhi ato’a o te hō’ē fenua. E’ita tātou e tae i tō tātou vāhi tāpaera’a i te hō’ē noa tītōra’a mōri. E ti’a ia tātou ’ia tītō noa, fa’ahou ’e fa’ahou ā. Te ravera’a i te ’ōro’a mo’a e au mai te tāpe’ara’a i te fare tītōra’a mōri. ’Ia tātarahapa ’e ’ia fa’a’āpī ana’e tātou i tā tātou mau fafaura’a, tē fafau nei tātou i te ha’apa’o maite i te mau fa’auera’a, ’e nā te Atua ’e te Mesia e ha’amaita’i mai ia tātou i te Vārua Maita’i.10 ’Ei ha’apotora’a, e fafau tātou e tāmau maite i tō tātou tere, e fafau mai te Atua ’e te Mesia e fa’a’ī noa i tō tātou pere’o’o

’Ua fāri’i hape vetahi i te poro’i ē, e’ita rātou i te mea ti’a mā nō te ’āmui tā’āto’a mai i roto i te ’evanelia, nō te mea ’aita rātou i mā roa i tō rātou mau huru ’ino. Tā te Atua poro’i ’oia ho’i e ’ere te ti’a-mā-ra’a i te hape-’ore-ra’a.11 Te ti’a-mā-ra’a ’o te vai ha’avāre-’ore-ra’a ïa ’e te tāmatara’a. E tītauhia ia tātou ’ia vai ha’avāre ’ore i te Atua, i te feiā fa’atere o te autahatu’ara’a ’e ’ia vetahi ’ē tei herehia e tātou,12 ’e ’ia tūtava tātou i te ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Atua ’e ’eiaha e fa’aru’e ’ia topa ana’e tātou.13 ’Ua parau Elder Bruce C.Hafen nō te fa’ananeara’a i te huru Mesia « e tītauhia te fa’aoroma’i ’e te tūtava-tāmau-ra’a hau atu i te tītauhia ’ia maita’i hope roa ».14 ’Ua parau te Fatu ē, te mau hōro’a a te Vārua « ’ua hōro’ahia mai te reira ’ei maita’i nō rātou ’o tei here iā’u nei ’e ’o tei ha’apa’o noa i tā’u mau fa’auera’a ato’a, ’e iāna ato’a ’o tē tāmata ’ia nā reira ».15

Hō’ē taure’are’a ta’u e pi’i ’o Damon tei pāpa’i, « ’a pa’ari noa ai au, ’ua aro vau ’e te hōho’a faufau. E ha’amā noa vau nō te ’orera’a e rave i te mau mea e tītauhia ». I te mau taime ato’a e topa Damon, e ’ū’ana te ’oto o te tātarahapa, e ha’avā ’eta’eta ’oia iāna iho e ’ere ’oia i te mea ti’a mā nō te mau huru aroha, te fa’a’orera’a hara, ’aore rā te tahi atu mau fana’ora’a nō ’ō mai i te Atua ra. ʼUa parau ʼoia : « ’Ua fa’aoti au, ’ua ti’a iho ā ’ia fāri’i au i te ’oto rahi i te mau taime ato’a ». Tē mana’o nei au ’ua ’ino’ino roa paha te Atua iā’u i te mea ’aita roa atu vau i ’ohipa itoito ’e i ’upo’oti’a i ni’a te reira e ti’a ai. E roa’a iā’u hō’ē hepetoma ’e te tahi taime haere roa hō’ē ’āva’e, terā rā e topa fa’ahou atu vau ’e ’ua feruri au ‘e’ita roa atu vau e maita’i mai, nō te aha ïa e tāmata noa ai ? »

I te hō’ē taime topa tari ’ua parau Damon i tōna ti’a fa’atere o te autahu’ara’a, « penei a’e e fa’aea vau i te haere mai i te purera’a. ’Ua fiu roa vau i tō’u huru ha’avarevare »

’Ua pāhono atu tōna ti’a fa’atere, « e ’ere ’oe i te ta’ata ha’avarevare nō te mea e peu ’ino tō ’oe ’e tē tāmata nei ’oe i te fa’a’ore i te reira. E ta’ata ha’avarevare ’oe ’āhiri ’oe i huna i te reira, i ha’avāre ’aore rā tē tāmata nei ’oe i te ha’apāpū ia oe iho ē, tē fifi nei te ’Ēkalesia ’ia tāpe’a i te mau fa’aturera’a teitei roa. Te rirora’a ’ei ta’ata ha’avāre ’ore nō tā ’oe mau ’ohipa ’e te ravera’a i te mau ta’ahira’a nō te nu’u i mua e ’ere ïa i te ta’ata ha’avarevare. ’O te rirora’a ïa ’ei pipi ».16 ’Ua fa’ahiti teie ti’a fa’atere ia Elder Richard G. Scott, tei ha’api’i, « e mea ta’a ’ē te hi’ora’a a te Fatu i te paruparu ’e i te ’ōrurehau… ’Ia parau te Fatu i te parau nō te paruparu, e mea nā roto ïa i te aroha ».17

’Ua hōro’a teie hi’ora’a ātea ia Damon i te ti’aturira’a. I reira ’oia i te ’itera’a ē, ’aita te Atua i ni’a i te ra’i e parau ra iāna ē, « ’aita Damon i manuia ». Maoti ra, e parau pāpū paha ’oia ē, « ’a hi’o nā i te ’ē’a tā Damon i haere mai ». I te hope’a, ’ua fa’aea teie taure’are’a i te hi’o i raro ma te ha’ama ’aore rā i te ’imira’a i te tahi a’e pae i te mau parau ’ōtohera’a ’e te fa’ati’ara’ahia. ’Ua hi’o ’oia i ni’a nō te fāri’i i te tauturu a te Atua ’e ’ua ’itehia mai ’iāna.18

’Ua parau Damon, « te taime noa vau e fāriu ai i te Atua i muta’a ra nō te ani ïa i te fa’a’orera’a hara, i teienei rā e ani ato’a vau i te aroha—tōna mana ha’amana’ [Arata’ira’a pāpa’ira’a moa, « Aroha »]. ’Aita vau i nā reira na mua a’enei. I teie mau mahana, tē fa’a’iti nei au i te taime nō te fa’ahapa iā’u iho nō te mau ’ohipa ta’u e rave nei, e rahi a’e tō’u taime nō te here ia Iesu nō te ’ohipa tāna i rave ».

’Ia hi’ohia te roara’a o te taime tō Damon arora’a, e ’ere i te ’ohipa faufa’a ’ore ’e i te ’ohipa tupu ’ore nō te mau metua ’e te feiā fa’atere tei aupuru iāna i te paraura’a iāna ē « ’eiaha fa’ahou », ma te vitiviti ’aore rā ma te tu’ura’a i te tahi mau fa’aturera’a teitei nō te ha’apae, ’ia mana’ohia ē « e mea ti’a mā ’oia ». Maoti ra, ’ua ’ōmua rātou nā roto i te mau fā ha’iha’i e rae’ahia. ’Ua fa’a’ore rātou i te mau tīa’ira’a e tae atu ai i te parauti’a ’e ’ua fa’atumu i ni’a i te nu’ura’a i mua, nā te reira i fa’ati’a ia Damon ’ia patu i ni’a i ta’ahira’a nō te manuia ’eiaha rā i te manuia-’ore-ra’a.19 ’Ua ha’api’i mai ’oia mai te nuna’a tītī o Limehi, e nehenehe ’oia « e manuia ma’a vāhi iti ’e ma’a vāhi iti ».20

’Ua a’o mai Elder D. Todd Christofferson ē : « Nō te fa’aruru i te hō’ē ’ohipa fifi rahi, e ti’a ia tātou e ha’a ma te ha’iha’i i te mau mahana ato’a. Te fa’aōra’a mai i te tahi mau peu ’āpī au maita’i i roto i tō tātou huru ta’ata ’aore rā te ’upo’oti’ara’a i ni’a te mau peu au ’ore ’aore rā te fa’atītīra’a, tōna aura’a ’oia ho’i te rave pinepinera’a hō’ē tauto’ora’a i te mahana ē, nā reira i te mahana nō muri iho, ’e te mahana i muri iho, penei a’e e rave rahi mahana, e ’āva’e ’e e matahiti noa atu… E nehenehe rā tātou e rave i te reira nō te mea e nehenehe tātou e pi’i i te Atua… nō te tauturu tā tātou e hina’aro i te mau mahana tāta’itahi ».21

I teienei, te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’aita te ma’i pe’e Tovi-19 i fa’a’ōhie ia tātou tāta’itahi, ’ua fa’ariro rā te fa’aea-mo’emo’e-ra’a ’e te ’ōpanipanira’a ’ei ha’afifira’a i te orara’a nō te feiā iho ā ra e aro nei i te mau peu au ’ore. ’A ha’amana’o, e nehenehe e taui, te tātarahapa e ’ohipa tau maoro, ’e te ti’a-mā-ra’a e ’ere i te hape-’ore-ra’a. Te mea faufa’a roa a’e e ha’amana’o ē, tē hina’aro nei te Atua ’e te Mesia e tauturu ia tātou i’ō nei i teienei.22

Te fāri’i hape nei vetahi i te poro’i ē, tē tīa’i nei te Atua nō te tauturu ia tātou i muri a’e i tō tātou tātarahapara’a. Te poro’i a te Atua ’oia ho’i e tauturu ’oia ia tātou ’a tātarahapa ai tātou. Tē vai matara noa ra tōna aroha nō tātou « noa atu te vāhi tei reira tātou i ni’a i te ’ē’a nō te ha’apa’o ».23 ’Ua parau Elder Dieter F. Uchtdorf : « ’Aita te Atua e hina’aro i te feiā hapehape ’ore. E ’imi ’oia i te feiā tei hōro’a i tō rātou ‘’ā’au ’e te mana’o ’ana’anatae’[Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 64:34], ’e e fa’ariro ’oia ia rātou ’ei ta’ata ‘parauti’a i te Mesia’ [Moroni 10:32–33] ».24

E rave rahi ta’ata tei pēpē nā roto i te mau aura’a ’utuāfare tei parari ’e tei topa roa, e mea fifi nō rātou ’ia ti’aturi i te aroha ’e i te fa’aoroma’ira’a roa o te Atua. Tē tūtava nei rātou e hi’o i te Atua i roto i tōna huru mau—’ei Metua here e fārerei nei ia tātou i roto i tō tātou mau hina’aro25 ’e ’ia ’ite e nāhea ’oia « e hōro’a i te mau maita’i ato’a nō rātou tei ani iāna ».26 Tōna aroha e ’ere ïa i te hō’ē ha’amāuruurura’a noa nō te feiā ti’a mā. E « tauturu hanahana » tāna e hōro’a, ’o tē tauturu ia tātou ’ia riro ’ei feiā ti’a mā. E ’ere noa te reira i te utu’a maita’i nō te feiā parauti’a. E « hōro’a nō te pūai » tāna e hōro’a, ’o tē tauturu ia tātou ’ia riro ’ei feiā parauti’a.27 ’Aita tātou e haere noa nei i te Atua ’e i te Mesia. Tē haere nei tātou ’e rāua ato’a.28

I roto i te ’Ēkalesia ato’a, tē tai’o nei te feiā ’āpī i te mau parau tai’o a te Feiā ’Āpī tamāhine ’e te pupu autahu’ara’a a Aarona. Mai Niu Terani i Paniorā haeere atu i Etiopia e tae atu i Tāpone, tē parau nei te Feiā ’Āpī Tamāhine ē, « e poihere au i te hōro’a nō te tātarahapa ». Mai Tīreni i Guatemala haere atu i Moroni Utaha, tē parau nei te feiā ’āpī tamāroa ē, « ’a tūtava ai au i te tāvini, i te fa’a’ohipa i te fa’aro’o, i te tātarahapa ’e i te ha’amaita’i atu ā iā’u i te mahana tāta’itahi, e ineine ïa vau nō te fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a nō te hiero ’e te ’oa’oa mure ’ore o te ’evanelia ».

Tē fafau atu nei au ē, teie mau ha’amaita’ira’a ’e teie ’oa’oa e mea mau ïa ’e e roa’a te reira i te feiā e ha’apa’o i te mau fa’auera’a ato’a ’e « iāna ato’a ’o tē tāmata ’ia nā reira ».29 ’Ia mana’o ana’e ’outou ē, e mea pinepine ’outou i te manuia ’ore ’a tāmau noa ai ’outou i te tāmata, ’a ha’amana’o i te tāra’ehara a te Mesia ’e te aroha tā te reira e fa’atupu e mea pāpū ïa.30 « ’ua fa’atorohia atu tō’u nei rima nō te aroha ia ’outou na ».31 ’Ua herehia ’outou—i teie mahana, i roto i nā 20 matahiti, ’e a muri noa atu. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.