’Āmuira’a rahi
Fa’aineinera’a nō te tae-piti-ra’a mai o te Mesia
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2021


Fa’aineinera’a nō te tae-piti-ra’a mai o te Mesia

Hau atu i nā mua a’e ra, tītauhia ia tātou ’ia fa’aruru i te ’ohipa mau ē, tē ha’afātata marū atu ra tātou i te tae-piti-ra’a mai o Iesu Mesia.

Mai tei pāpa’ihia i roto i te Buka a Moromona, e ono matahiti hou te fānaura’a o Iesu Mesia, ’ua tohu Samuela, e ’āti Lamana parauti’a, i te hō’ē nūna’a ’āti Nephi tei riro mai i muri iho ’ei feiā tāiva,1 i te mau tāpa’o e ’āpe’e i te fānaura’a o tō tātou Fa’aora. Te vāhi fifi, ’ua pāto’i te rahira’a o te ’āti Nephi i te reira mau tāpa’o i te mea « e ’ere te reira i te mana’o ti’a ē e tae mai te hō’ē ta’ata mai te Mesia te huru ».2

Te ’ohipa pe’ape’a, ’ia au i te mau pāpa’ira’a mo’a, e rave rahi ’āti Iuda, mai te reira ato’a te huru, ’aita rātou e nehenehe e fāri’i ē, te hō’ē ta’ata tei pi’ihia o Iesu, nō te hō’ē mata’eina’a tau’a-’ore-hia nō Galilea, ’ia riro iho ā ’ei Mesia tei tīa’i-maoro-hia.3 Iesu, tei haere mau mai nō te fa’atupu e rave rahi mau parau tohu tei tohuhia e te mau peropheta hebera, ’ua pāto’ihia ’e ’ua fa’asātauro-ato’a-hia i te mea ē, mai tā Iakoba te peropheta nō te Buka a Moromona i ha’api’i, ’ua tītau te ’āti Iuda « i te mau mea ’aore i ti’a ia rātou ’ia rave ra ». E teienei, ’ua ha’apāpū Iakoba ē, « ’ua rave-’ē-hia ho’i e te Atua tōna ra mea e ’ite-ā-pāpū-hia ia rātou, ’e ’ua hōro’ahia mai ia rātou te mau mea e rave rahi tei ’ore i hāro’aro’ahia e rātou, ’o rātou i hina’aro i te reira. ’E nō te mea ’ua hina’aro rātou i te reira, ’ua nā reirahia e te Atua ra ’ia tūrori rātou ».4

Noa atu e au ra e mea māere, ’aore e ha’api’ira’a, ’aore e temeio, ’e ’aore e fāra’a mai o te hō’ē melahi nō te ra’i, mai tei ’itehia e Lamana ’e e Lemuela,5 ’ua fāri’i i te mana nō te fa’ati’aturira’a i te tahi mau ta’ata ’ia taui i tō rātou haere’a, tō rātou mana’o ’aore rā tō rātou ti’aturira’a ē, e parau mau te hō’ē mea. ’O te reira mau te huru ’ia ’ore ana’e te mau ha’api’ira’a ’aore rā te mau temeio e tū’ati i ni’a i te mau hina’aro, ’aore rā i te mau mana’o o te hō’ē ta’ata.

’A fa’aau nā mā’a taime iti i teie nā pāpa’ira’a mo’a e piti i muri nei, te mātāmua nā te ’āpōsetolo Paulo i te paraura’a nō te mau mahana hope’a nei, te vauvaura’a i te mau rāve’a a te ta’ata, ’e te piti nā Alama te peropheta, i te fa’a’itera’a e nāhea te Atua i te fa’atupu i tāna ’ohipa i rotopū i te ta’ata nei. Te mātāmua nā Paulo :

« E tupu te ’ati rahi i taua ’anotau hope’a nei, ’ia ’ite mai ’oe.

« E riro te ta’ata nei ’ei mi’imi’i, e nounou moni, e fa’aahaaha, ’e te’ote’o, e fa’a’ino, e fa’aro’o ’ore i te metua, e māuruuru ’ore, ’e te vi’ivi’i,

« E aroha ’ore, e tāhemo parau au, e pari ha’avare noa, e ha’apa’o ’ore, e ’īria, ’e te au ’ore i te ta’ata maitata’i ra,

« E ha’avare, e mārō, e fa’ateitei, e hina’aro i te mau mea e navenave ai ra ’aore hina’aro i te Atua ; …

« ’E te tamau-noa-ra’a ho’i i te ha’api’i mai, ’aore roa rā i noa’a te ’ite i te parau mau ».6

’E i teienei nā Alama, te fa’a’itera’a i te hō’ē parau tumu niu o te ’evanelia a Iesu Mesia :« E mana’o paha ’oe ē, e mea ma’ama’a te reira iā’u nei, inaha rā, e parau atu vau ia ’oe na, nā roto i te mau mea iti ’e te ’ōhie ra e fa’atupuhia ai te mau mea rarahi ; ’e nā te mau mea iti ho’i e fa’aha’amā pinepine atu i tei pa’ari ra ».7

Tē ora nei tātou i roto i te hō’ē ao ’āpī tei ’ī i te mau ’ite rarahi ’e te mau ’aravihi. Terā rā, tē tāhuna pinepine roa nei te reira mau mea i te niu pāpū ’ore i ni’a iho ho’i i patuhia te reira. Te fa’ahope’ara’a, ’aita te reira e arata’i atu i te parauti’a mau ’e i te Atua ra ho’i, ’e i te mana nō te fāri’i i te heheura’a, nō te fāri’i i te ’ite pae vārua, ’e nō te fa’ahotu i te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’o tē arata’i atu ho’i i te fa’aorara’a.8

Tē ha’amana’o hōhonu nei tātou i te mau parau a tō tātou Fatu ia Toma ’e i te tahi atu mau ’āpōsetolo hou tōna tusia tāra’ehara : « Nā ’ō atu ra Iesu iāna, ’o vau te ’ē’a, te parau mau, ’e te ora : ’aore roa e ta’ata e tae i te Metua ra, maori rā ’ei iā’u ».9

Nō te feiā e mata tō rātou nō te hi’o, e tari’a nō te fa’aro’o, ’e e ’ā’au nō te feruri, hau atu i nā mua a’e ra, tītauhia ia tātou ’ia ’aro i te ’ohipa mau ē, tē ha’afātata marū atu ra tātou i te tae-piti-ra’a mai o Iesu Mesia. ’Oia mau, tē tīa’i mai ra te mau fifi rarahi i te feiā i ni’a i te fenua i tōna taera’a mai, terā rā, i roto i teie nei tuha’a, ’aita te feiā ha’apa’o e mata’u.

I teienei, e fa’ahiti au mā’a taime iti i te mau tumu parau o te ’evanelia a te ’Ēkālesia i raro a’e i te upo’o parau « Tae-piti-ra’a mai o Iesu Mesia » :

« ’Ia ho’i fa’ahou mai Iesu, e haere mai ’oia ma te mana ’e te hanahana rahi nō te tītau i te fenua nei ’ei bāsileia nōna. E tāpa’o tōna tae-piti-ra’a mai i te ha’amatara’a o te mireniuma.

« E riro te tae-piti-ra’a mai ’ei taime ri’ari’a, te ’oto nō te feiā ’ī’ino, terā rā e riro te reira ’ei mahana nō te hau nō te feiā parauti’a. ’Ua parau te Fatu :

« Nō te mea ’o rātou ’o tei pa’ari ’e ’ua fāri’i ho’i i te parau mau, ’e ’ua rave ho’i i te Vārua Mo’a ’ei arata’i nō rātou ra, ’e ’aita ho’i rātou e ha’avarehia—’oia mau tā’u e parau atu ia ’outou na, e ’ore roa rātou e tāpūhia i raro ’e e hurihia i roto i te auahi, e fa’a’oroma’i rā rātou i te reira mahana

« ‘’E e hōro’ahia atu te ao nei nō rātou ra ’ei ’āi’a nō rātou ; ’e e fa’arahihia rātou ’e e riro ho’i ’ei mea pūai ’e e tupu noa tō rātou ra mau tamari’i i te pa’arira’a ma te hara ’ore ’e tae noa atu i te ora.

« ‘Nō te mea e vai noa te Fatu i rotopū ia rātou ra, ’e e vai noa tōna ra hanahana i ni’a iho ia rātou, ’e e riro ’oia tā rātou ra ari’i ’e tā rātou ra hōro’a ture ra’ (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 45:57–59) ».10

I roto i tā tātou fa’aineinera’a nō te tae-piti-ra’a mai o Iesu Mesia, tē hōro’a atu nei au i te hō’ē fa’ata’ara’a faufa’a ’e te tāmahahana nō te feiā fa’aro’o nō roto mai i te peropheta o te Faufa’a Tahito, ’o Amosa : « ’Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave maori rā ’ia fa’a’ite i tāna parau i mo’e i tāna ra mau tāvini i te mau peropheta ».11

I roto i teie vārua, ’ua hōro’a mai te peropheta o te Fatu nō teie tau nā te ao nei i teie parau a’o fa’auru : « Te ’evanelia a Iesu Mesia e ’evanelia ïa nō te tātarahapa. Maoti te tāra’ehara a te Fa’aora, tē hōro’a mai nei tāna ’evanelia i te hō’ē anira’a ’ia tāmau noa i te taui, i te tupu i te rahi, ’e ’ia rahi atu te vi’ivi’i ’ore. E ’evanelia nō te tīa’ira’a, nō te fa’aora, ’e nō te haerera’a i mua. Nō reira, te ’evanelia e poro’i ïa nō te ’oa’oa E ’oa’oa tō tātou vārua i te mau ta’ahira’a ha’iha’i ato’a nō te haere i mua ’o tā ’outou e rave ».12

Tē fa’a’ite pāpū nei au ’e te ha’apāpū maita’i atu nei au i te vaira’a mau o te Atua ’e te mau temeio i roto i te orara’a tāmahana o te mau ta’ata e rave rahi tei ha’eha’a ’e tei teitei te orara’a. ’Oia mau, e rave rahi mau ’ohipa mo’a e mea varavara te fa’ahitihia, te tahi tumu, nō tō rātou ïa huru hanahana ’e ’oi ha’afaufa’a-’ore-hia ho’i te reira nā te tahi mau ta’ata tei ’ore i ’ite maita’i a’e.

Nō ni’a i te reira, tē fa’aha’amana’o mai nei te hope’a o te mau peropheta o te Buka a Moromona, ’o Moroni ia tātou :

« ’E e parau ato’a atu vau ia ’outou, ’o tē huna i te parau heheu a te Atua ra ma te parau ē, ’ua fa’a’orehia te reira, ’e ’aita e parau heheu, ’e te tohu, ’e te mea hōro’ahia mai, ’e te fa’aora ma’i, ’e te parau i te parau ’ē’ē, ’e te ’īritira’a i te parau ’ē’ē ;

« Inaha rā, e parau atu vau ia ’outou, ’o tē huna i taua mau mea nei, ’o tē ’ore ïa i ’ite i te ’evanelia a te Mesia ; ’aore ato’a ’oia i tai’o i te parau i pāpa’ihia ra ; ’ua nā reira ’oia i te tai’o, ’aita ’oia i ’ite pāpū i tāna i tai’o ra.

« ’Aita ānei ho’i tātou i tai’o ē, hō’ē noa huru tō te Atua, i nanahi, i teie nei mahana, e a muri noa atu, ’e ’aore roa e hirohirouri iāna ra, ’aore ho’i e huru-’ē-ra’a e vāhi iti noa a’e ? »13

Tē fa’aoti nei au i tā’u mau parau nā roto i te hō’ē fa’ahitira’a parau tohu nō roto mai i te peropheta Iosepha Semita, tei hōro’ahia mai i te pae hope’a o tōna tau tāvinira’a ’a tīa’i ai ’oia i te tae-piti-ra’a mai o Iesu Mesia : « E ’ere ānei i te mea ti’a ia tātou ’ia haere ā i roto i te hō’ē ’ohipa rahi roa mai teie te huru ? ’A haere i mua ’e ’eiaha rā ’ia haere i muri. ’A rohi, e au mau taea’e [e parau ato’a vau te mau tuahine] ; ’a haere ā, ’a haere ā ē tae noa atu i te taime e upo’oti’a ai ra ! ’A tu’u atu na ’ia ’oa’oa tō ’outou mau ’ā’au, ’e ’ia ’oa’oa rahi roa ».14 Tē fa’a’ite pāpū nei au nōna nā roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, ’āmene