’Āmuira’a rahi
q’Aita e ’aimārō i ni’a i te i’oa o te ’Ēkālesia
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2021


’Aita e ’aimārō i ni’a i te i’oa o te ’Ēkālesia

’Ua ineine tātou i te pe’e i te parau a’o a te Fatu ra, mai tei heheuhia mai nā roto i tāna peropheta ora, mai te peu iho ā rā e mea ’ē i tā tātou mana’ora’a mātāmua, ’e ’ua tītauhia te ha’eha’a ’e te fa’atusia, e ha’amaita’i ïa te Fatu ia tātou ma te mana pae vārua hau atu.

I roto i te hō’ē uiuira’a mana’o i te 16 nō ’Ātete 2018, ’ua nā ’ō te peresideni Russell M. Nelson : « ’Ua tūra’i pāpū te Fatu i roto i tō’u ferurira’a i te parau nō te faufa’a rahi o te i’oa tāna i heheu mai nō tāna ’Ēkālesia, ’oia ho’i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei.1 E ’ohipa ri’i ā tei tītauhia ia tātou ’ia rave nō te tū’ati roa i tōna hina’aro. »2

E piti mahana i muri mai, i te 18 nō ’Ātete, tei Montreal i Tanata māua te peresideni Nelson. I muri mai i tā mātou rurura’a ’e te mau melo i roto i te fare nehenehe ra te Palais de Congrés, ’ua uiuihia te peresideni Nelson e te mau pāpa’i ve’a. ’Ua fā’i mai ’oia ē, « e’ita e ’ōhie e [fa’atumu fa’ahou i te i’oa o te ’Ēkālesia, ’e] e fa’aru’e i te hō’ē peu ’ua hau i te hānere matahiti te maoro. » Terā rā, « ’aita e ’aimārō i ni’a i te i’oa o te ’Ēkālesia. »3

Hitu hepetoma i muri mai, ’ua nā ’ō te peresideni Nelson i roto i te ’āmuira’a rahi : « ’Ua tūra’i pāpū te Fatu i roto i tō’u ferurira’a i te faufa’a rahi o te i’oa tāna i hōro’a mai nō tāna ’Ēkālesia, ’oia ho’i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei… ’O te Fa’aora iho tei parau mai ē : ‘’O teie ho’i te i’oa ’o tē topahia i ni’a i tā’u ’ēkālesia’ ». ’Ua parau fa’ahou a’era te peresideni Nelson ē : « ’Aita e ’aimārō i ni’a i te i’oa o te ’Ēkālesia. »4

E uira’a maita’i

E uira’a maita’i tei hiti mai : « Nō te aha pa’i, e tau ’ahurura’a matahiti ho’i tātou i te fāri’i-noa-ra’a i te i’oa pi’i e « Momoni » ? « Te pupu hīmene nō te fare menemene mōmoni », te mau video « E mōmoni au », te hīmene Paraimere « E tamāroa mōmoni au » ?

’Aita te ha’api’ira’a tumu a te Mesia e taui ’e e mea mure ’ore. Terā rā, e heheuhia mai te mau ta’ahira’a ta’a ’ē ’e te faufa’a nō te ’ohipa a te Fa’aora i tō rātou tau mau. ’Ua parau te peresideni Nelson i teie po’ipo’i ē : « E ’ohipa tau maoro te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a, e ’ere i te hō’ē ’ohipa i tupu na. »5 ’E ’ua parau te Fatu ē : « ’Ia tupu rā te mau mea ato’a i tō rātou iho tau e ti’a ai. »6 I teienei tō tātou tau, ’e tē fa’atumu fa’ahou nei tātou i te i’oa o te ’Ēkālesia tei heheuhia mai.

Nō te hīro’a ’e te hope’a o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, tītauhia ia tātou ’ia pi’ihia i tōna i’oa. I Kirtland (Ohio) vau ’aita i maoro a’enei, i reira te peropheta Iosepha Semita ’e te tahi ma’a melo nō te ’Ēkālesia, i te tohura’a ē « e fa’a’ī teie ’Ēkālesia ia Amerika apato’erau ’e apato’a—e fa’a’ī ’oia i te ao. »7 ’Ua parau te Fatu i te ’ohipa nō teie tau tu’ura’a ’ei « ’ohipa māere ’e te ’ūmere. »8 ’Ua parau ’oia nō te hō’ē « fafaura’a e fa’atupuhia i te mau mahana hope’a ra » e ti’a ai ’ia « ha’amaita’ihia […] te ao nei. »9

Tē hurihia nei te mau parau o teie ’āmuira’a nā roto e 55 reo. ’E i te hope’a, e fa’aro’ohia ’e e tai’ohia teie nau parau nā roto e 97 reo, i roto e 220 fenua ’e tuha’a fenu ’e hau atu.

Hōho’a
Te Tae-Piti-Ra’a mai

’Ia ho’i mai te Fa’aora ma te hanahana ari’i, e ’itehia ïa te mau melo ha’apa’o maita’i nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i roto i te mau fenua ato’a, te mau ta’ata ato’a, te mau nūna’a ta’ata ato’a ’e te mau ta’ere ato’a o te ao nei.

Te fa’aurura’a a te ’Ēkālesia ’o tē rahi noa ra

E’ita te mana o te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i fa’aho’ihia mai e vai i ni’a noa i te feiā e melo nō te ’Ēkālesia. Maoti te mau fa’a’itera’a nō te ra’i mai i tō tātou nei mahana, maoti te mau pāpa’ira’a mo’a i fa’aho’ihia mai i te fenua nei ’e te hōro’a mana rahi nō te Vārua Maita’i, e riro tātou ’ei māramarama ’ana’ana i ni’a i te ’āivi ’a fa’arumaruma noa ai te maru pōiri nō te fa’aro’o ’ore ia Iesu Mesia i ni’a i te ao nei. Noa atu ā e rave rahi paha tē vaiiho i te ao nei e fa’arumaruma i tō rātou fa’aro’o i te Tāra’ehara, e’ita tātou « e fa’anu’u-’ē-hia atu i [tō tātou] vāhi. »10 E riro te mau keresetiano e ’ere nō tō tātou ha’apa’ora’a i te fāri’i maita’i mai i tō tātou ti’ara’a ’e tō tātou ’ite pāpū nō te Mesia. ’E tae noa atu te mau keresetiano tei hi’o fē’a’a ia tātou, e tauahi mai rātou ia tātou ’ei hoa. I te mau mahana i muri nei, e pi’ihia tātou i te i’oa nō Iesu Mesia.

Māuruuru ia ’outou nō tā ’outou mau tauto’ora’a huru ari’i nō te tūra’ira’a i te parau nō te i’oa mau o te ’Ēkālesia. Toru matahiti i ma’iri, ’ua parau fafau mai te peresideni Nelson ē « e riro te ha’apa’o-māite-ra’a i te huru fa’a’ohipara’a i te i’oa tano o te ’Ēkālesia a te Fa’aora […] i te fa’atupu i te fa’aro’o rahi atu ā ’e i te ha’amatara i te mana pae vārua rahi atu ā. »11

’Ua fa’atupuhia teie parau fafau e te mau pipi paieti rahi nā te ao ato’a nei.12

’Ua fā’i te taea’e Lauri Ahola nō te pae hiti’a o te rā nō te Fenua Marite ē, i te tahi taime e mea huru ’ē ’ia parau i te i’oa tā’āto’a o te ’Ēkālesia. Nō te parau rā a te peropheta, ’ua onoono ’oia. I te hō’ē taime, tē paraparau ra ’oia i te hō’ē hoa i te fare purera’a nō te tahi atu fa’aro’o. Teie tāna i parau :

« E ta’ata tā’u i mātau ’o tei ui mai : « E mōmoni ’oe ? »

« Nā ō atu ra vau : ‘E melo vau nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei’. ’Ua ha’amata a’era ’oia i te ui mai i te mau uira’a e rave rahi, pauroa tē ha’amata mai teie : « Tē ti’aturi ra ānei te ’Ēkālesia mōmoni ē… ?’ ’E, i te mau taime ato’a, ’ua ha’amata tā’u mau pāhonora’a mai teie : ‘I roto i te ’Ēkālesia a [Iesu] Mesia i fa’aho’ihia mai, tē ti’aturi nei mātou…’

« I tōna ’itera’a ē, ’aita vau e fāri’i ra i terā parau ‘mōmoni’, ’ua ui riri ri’i mai ’oia : ‘E ’ere ānei ’oe i te mōmoni ?’

« ’Ua nā ’ō atu ra vau iāna ’ua ’ite ānei ’oia [nō hea mai terā parau mōmoni]—’aita ’oia i ’ite. ’Ua parau atu ra vau nō te [i’oa peretāne o te] peropheta Moromona, e ta’ata pāpa’i ’ā’amu, e tēnerara fa’ehau, ’e e ta’ata poritita i te fenua Amerika i tahito ra.

« ’Ua nā ’ō fa’ahou vau : ‘’Aita rā ’o Moromona i pohe nō tā’u mau hara. ’Aita Moromona i […] mamae i Getesemane ’aore rā i pohe i ni’a i te satauro [nō’u nei]… ’O Iesu Mesia tō’u Atua ’e tō’u Fa’aora… Nā ni’a i tōna i’oa vau e hina’aro ’ia parauhia mai au […]’

Ma’a tetoni tōna vai-mū-ra’a, [nā ’ō mai nei terā hoa] : ‘E keretetiano ïa ’oe !’ »13

Hōho’a
Te peresideni Nelson i te ’āmuira’a rahi

Tē ha’amana’o ra ’outou i te parau a te peresideni Nelson ? « Tē fafau atu nei au ia ’outou ē, mai te mea ē, e rave tātou mai te maita’i roa nō te fa’aho’i i te i’oa ti’a o te ’Ēkālesia a te Fatu, te ta’ata nāna teie ’Ēkālesia, e nīni’i mai ’oia i tōna mana ’e te mau ha’amaita’ira’a i ni’a i te upo’o o te Feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, i te fāito ’aore ā tātou i ’ite a’e nei. »14

E ha’amatara noa te Fatu i te ’ē’a

E tāpe’a noa te Fatu i tāna parau. E ha’amatara ’oia i te ’ē’a nō tātou ’ia rave tātou i tāna ’ohipa.

E rave rahi matahiti te maoro mātou i te tīa’ira’a i te ho’o mai i te tahua natirara ra ChurchofJesusChrist.org ’e ChurchofJesusChrist.com. ’Aita rā hō’ē a’e i ho’ohia ra. I te fa’aarara’a te peresideni Nelson nō ni’a i te reira, ’ua matara tā’ue noa mai terā e piti ato’a ra. E temeio.15

’Ua fa’arahi te Fatu i tā mātou tauto’ora’a e fa’a’āfaro i te mau i’oa tei tā’amu-maoro-hia i ni’a i te ’Ēkālesia.

’E nā roto i te fa’aro’o, ’ua tauihia te i’oa o te Mormon Tabernacle Choir [Pupu hīmene o te fare menemene mōmoni] ’ei The Tabernacle Choir at Temple Square [Pupu hīmene o te fare menemene i Temple Square]. ’Ua tauihia te tahua natirara LDS.org, tei hau i te 21 mirioni mata’ita’ira’a i te ’āva’e, i ni’a i te ChurchofJesusChrist.org.16 ’Ua tauihia te i’oa o te LDS Business College ’ei Ensign College. ’Ua fa’ahaerehia te tahua natirara Mormon.org i ni’a ia ChurchofJesusChrist.org. ’Ua hau i te tauatini ’ohipa tei tauihia te i’oa « Mōmoni » ’aore rā te parau « LDS » i ni’a ia rātou. ’Ua fa’atītī’aifaro te feiā mo’a ha’apa’o maita’i i tā rātou tahua natirara, te mau podcast ’e te mau rēni Twitter.

Hōho’a
Te taipe ’āpī a te ’Ēkālesia

’Ua rave tātou i te hō’ē tāpa’o ’āpī tei fa’atumuhia i ni’a ia Iesu Mesia.

« I rōpū i te taipe tē vai ra te fa’ahōho’ara’a nō te ti’i maremora (marbre) a Thorvaldsen, te Christus. Tē fa’a’ite ra te reira i te Fatu ora tei ti’afa’ahou, tē fa’atoro ra i te rima nō te fāri’i i te mau ta’ata ato’a e haere mai iāna ra.

I ni’a i teie taipe, tē ti’a ra Iesu Mesia i raro a’e i te hō’ē ’āpou [’ei fa’aha’amana’ora’a] ia tātou i te Fa’aora tei ti’afa’ahou e haere mai ra i rāpae i te mēnema. »17

Hōho’a
Te i’oa o te ’Ēkālesia nā roto i te mau reo ’e’ē
Hōho’a
Te i’oa o te ’Ēkālesia nā roto i te tahi atu ā mau reo

’Ua fa’atanohia te pāpa’ira’a nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei nā roto e 50 reo ’e hau atu. E mau i’oa natirara tei ho’ohia mai nā te ao ato’a nei.

Māuruuru nō te tauturu a te ta’ata

Tē māuruuru nei mātou i te mau ta’ata maita’i ’e te peu maita’i tei fa’atura i tō tātou hina’aro ’ia parauhia te i’oa ti’a. Nō tai’o noa a’enei au i te hō’ē parau ve’a tei fa’ahiti i te parau a te hō’ē karatino katorika nō ni’a i « te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei. »18 I te fārereira’a vau i te ti’a nō te hō’ē ’ēkālesia keresetiano i te ’āva’e i ma’iri i te pae hiti’a o te rā nō te Fenua Marite, ’ua fa’a’ohipa ’oia i tō tātou i’oa tā’āto’a i te taime mātāmua ’e i muri iho ’o « te ’Ēkālesia a Iesu Mesia » ïa, ’ua hau i te hō’ē noa taime.

’Ua ta’a ia mātou ē, ’aita te mau rāve’a ha’apararera’a e au roa i te tu’u fa’ahou e ono ta’o i ni’a i tō tātou i’oa, ’ua parau a’ena rā te peresideni Nelson ē, « e fa’a’ite mai te mau ve’a i te aumihi i te pāhonora’a i tā tātou anira’a. »19 Māuruuru nō te fa’a’ite mai i tō ’outou fa’atura i te fa’a’ohipara’a i te i’oa tā mātou e hina’aro, mai tā ’outou e nā reira e te mau fa’anahora’a ta’ere, tū’aro, poritita ’e te mau tā’atira’a.

E ma’a ta’ata iho ā ïa tē tāmau i te pi’i ia tātou e « Mōmoni » ’e ’aore rā « te ’Ēkālesia Mōmoni », ’ei fa’a’ōhipara’a ’aore rā ’ei fa’aitira’a i te pāpū o tā tātou misiōni. Tē ani fa’ahou nei mātou, ma te peu maita’i, i te hi’ora’a ’aifāito a te mau ve’a nō te fa’aturara’a i tō mātou hina’aro ’ia pi’ihia mātou i tō mātou i’oa, e i’oa fātata e 200 matahiti te maoro.

Te itoito o te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei

Tauatini ’e tauatini rahira’a feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei tei poro itoito i te i’oa o te ’Ēkālesia. ’Ia rave tātou i tā tātou tuha’a, e pe’e ato’a mai te tahi atu mau ta’ata. Mea au nā’u teie ’ā’amu nō Tahiti mai.

’Ua fa’aoti ’o Iriura Jean e pe’e i te parau a’o a te peresideni Nelson.

« I te ha’api’ira’a ’ua paraparau rātou nō ni’a i te mea tā rātou e rave i te hope’a hepetoma… ’e ’ua paraparau Iriura nō ni’a… i te haerera’a i te purera’a.

« Parau a’era tōna ’orometua, ’o Vaite Pifao ē : ‘E mōmoni ïa ’oe ?’

« I reira tō Iriura parau-pāpū-ra’a ē : ‘E ’ere… e melo vau nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei !’

« Nā ’ō a’era te ’orometua : ‘’Ē… e mōmoni.’

« Onoono a’era Iriura, ‘E ’ere, e melo vau nō te ʼĒkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hopeʼa nei !’

« ’Ua māere roa te ’orometua Pifao i te mana’o pāpū o Iriura, uiui atu ra tōna mana’o nō te aha ’oia i onoono ai e fa’a’ohipa i [te] i’oa roa o tōna ’ēkālesia. [’Ua fa’aoti a’era ’oia e tuatāpapa rahi atu ā.]

« [I muri mai], i te bāpetizora’ahia te tuahine Vaite Pifao, [’ua ha’amāuruuru ’oia] ia Iriura i te fa’aro’ora’a i te parau a’o a te peresideni Nelson. »20

Hōho’a
E tuahine tei ha’api’i nō ni’a i te ’Ēkālesia maoti tāna pīahi

« ’Aita e ’aimārō i ni’a i te i’oa o te ’Ēkālesia. » Haere ana’e i mua ma te fa’aro’o. ’Ua ineine tātou i te pe’e i te parau a’o a te Fatu ra, mai tei heheuhia mai nā roto i tāna peropheta ora, mai te peu iho ā rā e mea ’ē i tā tātou mana’ora’a mātāmua, ’e ’ua tītauhia te ha’eha’a ’e te fa’atusia, e ha’amaita’i ïa te Fatu ia tātou ma te mana pae vārua hau atu ’e e tono mai ’oia i tāna mau melahi nō te pāturu ia tātou ’e nō te ti’a i pīha’i iho ia tātou.21 E noa’a mai te parau fāri’i a te Fatu ’e tāna parau fa’ati’a.

E ’ite mata vau nō te mana nō te ra’i e pārahi nei i ni’a i tō tātou peropheta here, te peresideni Russell M. Nelson. Tōna hina’aro rahi roa, ’o tē au mai te Fatu i tāna ’ohipa ’e ’ia ha’amaita’i ’oia i te mau tamari’i a tō tātou Metua i te ao ra. Nō te mau mea mo’a tā’u iho i ora, tē parau pāpū nei au nō te here o te Fatu iāna. ’O ’oia te peropheta a te Atua.

Tē fa’a’ite nei au ē, ’o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.