’Āmuira’a rahi
Fa’arurura’a i tō tātou mau vero pae vārua ma te ti’aturira’a i te Mesia
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2021


Fa’arurura’a i tō tātou mau vero pae vārua ma te ti’aturira’a i te Mesia

Tē fa’aruru maita’i nei tātou i tō tātou mau mata’i rorofa’i pae vārua ma te ti’aturira’a i te Mesia ’e te ha’apa’ora’a i tāna mau fa’auera’a.

I nā matahiti e ono i ma’iri a’e nei, ’ua ora nā māua tā’u here ’o Ann i Texas piri atu i te Gulf Coast [pae ’ō’o’a], i reira te rahira’a o te mau vero rarahi i te tupura’a i te fenua Marite, ma te vaiiho i muri e rave rahi ha’amoura’a ’e ’oia ato’a te feiā i pohe. Te mea pe’ape’a rā, teie mau ’āva’e i ma’iri iho nei e rave rahi vāhi tei ha’amouhia. ’Ia pārare tō māua here ’e tā māua pure i te feiā ato’a tei fa’aruru i te reira, noa atu te huru. I te matahiti 2017, ’ua fa’aruru māua iho nei i te vero Harvey, ’ua topa te ua i te fāito 152 tenetimētera.

E fa’atere te ture o te natura i te hāmanira’a o te mau mata’i rorofa’i. E ti’a i te anuvera o te miti ’ia topa i raro mai i te fāito 27 tēteri celcius, e toro atu e 50 mētera i raro a’e i te ’iriātai. ’Ia fārerei ana’e te mata’i i te māhanahana o te pape miti, e ha’aparare te reira i te pape ’e e hōpoi atu i roto i te reva, i reira e riro mai ai ’ei pape. I reira te mau ata e tupu ai ’e e hāmani te mau mata’i i te hō’ē tāvirivirira’a i ni’a i te ’iriātai.

Hōho’a
Mata’i rorofa’i

E fāito rarahi mau te mau mata’i rorofa’i, e rae’ahia e 15 240 mētera ’e ’aore rā hau atu i roto i te reva ’e e pārare atu fātata e 200 tiromētera te menemene. Te ’ohipa fa’ahiahia mau, ’ia fārerei ana’e te mau mata’i rorofa’i i te fenua, e ha’amata te reira i te marū mai nō te mea ’aita te reira i ni’a fa’ahou i te mau pape māhanahana ’o tē hōro’a i te pūai.1

E’ita roa paha ’outou e fa’aruru i te mata’i rorofa’i ha’amou i te pae tino. Teie rā, ’ua fa’aruru ’e e fa’aruru ā tātou tāta’itahi i te mau mata’i rorofa’i pae vārua ’o tē tū’ino i tō tātou hau ’e e tāmata i tō tātou fa’aro’o. I roto i te ao nei i teie mahana, e au ra ē ’ua mara’a roa te reira ma te pinepine ’e te pūai. ’Aua’a a’e rā, ’ua hōro’a mai te Fatu ia tātou i te hō’ē rāve’a pāpū maita’i nō te upo’oti’a ma te ’oa’oa. Te orara’a i te ’evanelia a Iesu Mesia, ’ua pāpū ia tātou ē, « ’ia moemoe ana’e te mau ata pōiri o te ’ati ia tātou ’e e ha’amāta’u nō te ninā i tō tātou hau, te vai nei te ti’aturira’a o tei anaana mai i mua ia tātou ».2

Tē fa’ata’a nei te peresideni Russell M. Nelson :

« E nehenehe te feiā mo’a e ’oa’oa noa atu te mea e fa’aruruhia nei. E nehenehe te ’oa’oa e tae mai noa atu e mahana au ’ore, noa atu e hepetoma au ’ore, ’e aore ra e matahiti au ’ore !

« […] Te ’oa’oa e tae mai, ’aore re’a nō te mea tē fa’aruruhia nei tātou, ’e te tā’āto’ara’a nō te mea e ha’atumuhia te reira i ni’a iho i tō tātou orara’a.

« Tei ni’a te fa’atumura’a o tō tātou orara’a […] ia Iesu Mesia ’e i tāna ’evanelia, ’ei reira te ’oa’oa e tae mai ai noa atu te mea e tupu ra—’e ’aore rā ’aita e tupu ra—i roto i tō tātou orara’a ».3

Mai te mau ture o te natura e fa’atere nei i te mau mata’i rorofa’i pae tino, e fa’atere te mau ture atuara’a e nāhea ’ia fāri’i i te ’oa’oa i roto i tō tātou mau mata’i rorofa’i pae vārua. Te ’oa’oa ’e ’aore rā te ’ati tā tātou e fāri’i ’o tē fa’atupu i te mau vero o te orara’a e tū’ati ïa i te mau ture tā te Atua i ha’amau. ’Ua fa’a’ite mai te peresideni Nelson, « ’ua pi’ihia te reira te mau fa’auera’a, e parau mau ana’e ra mai te ture nō te tupura’a, te ture nō te ha’ape’ape’ara’a, [’e] te ture e fa’atere nei i te tūpa’ira’a māfatu ».

Te nā-’ō-fa’ahou ra peresideni Nelson, « e riro te reira ’ei rāve’a ’ōhie roa : Mai te mea e hina’aro ’outou ’ia ’oa’oa, ’a ha’apa’o ïa i te mau fa’auera’a ».4

E ’enemi te fē’a’a nō te fa’aro’o ’e te ’oa’oa. Mai te pape māhanahana o te miti tei riro ’ei repo maita’i nō te mau mata’i rorofa’i, ’ua riro te fē’a’a ’ei repo maita’i nō te mau vero pae vārua. Mai te ti’aturi ’ua riro ’ei mā’itira’a, mai te reira ato’a te fē’a’a. ’Ia mā’iti ana’e tātou i te fē’a’a, ’ua mā’iti ïa tātou e fāri’i i te mau tupura’a, e fāri’i i te mana o te ’enemi, ma te ha’aparuparu ’e te ha’avī ia tātou.5

Tē ’imi nei Sātane e arata’i ia tātou i te repo maita’i o te fē’a’a. E ’imi ’oia e fa’a’eta’eta i tō tātou ’ā’au ’eiaha tātou ’ia ti’aturi.6 E au ra te repo maita’i o te fē’a’a mai te tītaura’a nō te mea e mea hau ’e te māhanahana tōna mau pape e ’aita e tītauhia ia tātou ’ia ora « i te mau parau ato’a ’o tē parauhia mai nā roto mai i te vaha o te Atua ».7 I roto i te reira mau pape, e tāmata Sātane ia tātou ’ia ha’amāmā i tō tātou itoito pae vārua. E arata’i te reira ara-’ore-ra’a i te ti’aturi-’ore-ra’a i te pae vārua, i reira tātou e riro ai « ’aore i to’eto’e, ’aore ho’i i māhanahana ».8 Mai te mea ’aita tātou i tutauhia i ni’a i te Mesia, e arata’i te fē’a’a ’e tōna mau huru ato’a ia tātou i te ta’a-’ore-ra’a, i reira tātou e ’ore ai e ’ite i te mau temeio, te ’oa’oa mure ’ore, ’aita ato’a te « hau i tō [tātou] vārua ».9

Mai te mau mata’i rorofa’i e marū mai i ni’a i te fenua, e mono te fē’a’a i te fa’aro’o ’a patu ai tātou i tō tātou niu i ni’a i te Mesia. I reira ïa tātou e nehenehe ai e ’ite i te mau mata’i rorofa’i pae vārua, i roto i tō rātou iho hi’ora’a ātea, ’e tō tātou ’aravihi nō te fa’aoroma’i i te reira ’ia fa’arahihia. Nō reira, « ’ia fa’atae mai te di’abolo i tāna ra mau mata’i ’ū’ana, ’oia ïa, ’e tāna mau ’ohe nā roto i te pūāhiohio […] ’aita roa tō te reira e mana i ni’a iho ia tātou, nō te huti ia tātou i raro i te ’ābuso nō te mamae ’e te ’oto hope ’ore, maoti ho’i te papa i ni’a iho tātou i te patura’ahia, e niu pāpū ho’i, ’e mai te mea e patu tātou i ni’a i taua niu ra, e ’ore ïa tātou e ma’iri i raro ».10

’Ua ha’api’i te peresideni Nelson :

« ’Ua riro te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’ei niu nō te mau ti’aturira’a ato’a ’e ’ei fa’atahera’a nō te mana o te ra’i …

« ’Aita te Fatu e tītau i te fa’aro’o pāpū e ti’a ai ia tātou ’ia fāri’i i te mana pāpū. E ani mai rā ’oia ia tātou ’ia ti’aturi ».11

Mai te ’āmuira’a rahi nō ’Ēperēra mai, tē ’imi nei au ’e tō’u ’utuāfare i te ha’apūai i tō mātou fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e i tāna tāra’ehara nō te tauturu ia mātou « ’ia huri i te mau tāmatara’a i roto i te mau tupura’a i te rahi ’e i te mau rāve’a ’ite-’ore-hia a’e nei ».12

Ruby, tā māua mo’otua tamāhine, ’ua ha’amaita’ihia i te pūai nō te rave vitiviti i te mau tupura’a ’ohipa e tae mai. I te fānaura’ahia ’oia, ’aita tōna horora’a mā’a i natihia i tōna vaira’a mā’a. ’Ei tamari’i ri’i, ma te tauturu a tōna nā metua, ’ua fa’aruru Ruby i teie tāmatara’a ma te tapitapi ’ore ’aita i ’itehia na. E pae matahiti tō Ruby i teie mahana. Noa atu e mea ’āpī noa ā ’oia, ’ua riro ’oia ’ei hi’ora’a pūai ’eiaha tei mau tupura’a ’ohipa ’ia fa’aoti i tōna ’oa’oa. E ’oa’oa noa ’oia i te mau taime ato’a.

I te ’āva’e Mē i ma’iri a’e nei, ’ua fa’aruru fa’ahou Ruby i te hō’ē mata’i rorofa’i i roto i tōna orara’a ma te fa’aro’o. E ’aita o tōna nā rima i tupu-’āfaro-maita’i i tōna fānaura’ahia, nō reira e tītauhia hō’ē tāpūra’a nō te fa’atupu maita’i. Hou teie tāpūra’a fifi ri’i, ’ua haere atu māua e fārerei iāna mā te hōro’a iāna i te hō’ē hōho’a pāpa’i nehenehe mau nō te hō’ē rima tamari’i e tāpe’a ra i te rima o te Fa’aora. I te anira’a māua iāna ē, tē ha’ape’ape’a ra ānei ’oia, ’ua pāhono mai ’oia, « ’aita, tē ’oa’oa nei au ! »

Hōho’a
Ruby ’e te hōhō’a pēni nō te rima o te Fa’aora

’Ua ui atu māua iāna, « nō te aha ïa te reira ? »

’Ua parau mai Ruby ma te ti’aturi, « nō te mea ’ua ’ite au ē, e tāpe’a Iesu i tō’u rima ».

E temeio te fa’aorara’a o Ruby, ’e tē tāmau noa nei ā ’oia i te ’oa’oa. Nāhea te fa’aro’o ateate o te hō’ē tamari’i ri’i i te fa’ata’a ’ē i te fē’a’a ma’ama’a ’o tē nehenehe e tāmata pinepine ia tātou ’a pa’ari noa ai tātou !13 E nehenehe rā tātou pā’āto’a e riro mai te mau tamari’i ri’i ’e ’ia mā’iti e tu’u i te hiti i tō tātou ti’aturi ’ore. E mā’itira’a ’ōhie.

’Ua tāparu te hō’ē metua tāne itoito i te Fa’aora, ma te paraura’a ē « e i ti’a ia ’oe ’ia rave ra… ’a tauturu mai ».14

Nā ’ō atu ra Iesu iāna :

« I ti’a ia ’oe ’ia fa’aro’o ra, e ti’a te mau mea ato’a nei i te ta’ata i fa’aro’o.

« ’E ’ua pi’i noa mai ra te metua tāne […] ’e nā ’ō mai ra ma te roimata, e te Fatu, ’ua fa’aro’o vau, e turu mai ’oe i tā’u fa’aro’o paruparu nei ».15

’Ua mā’iti teie metua tāne ha’eha’a ’ia ti’aturi i tōna fa’aro’o i te Mesia ’eiaha rā i tōna fē’a’a. ’Ua fa’a’ite mai te peresideni Nelson, « nā tō ’outou’noa ti’aturi ’ore’e tāpe’a i te Atua ’ia ha’amaita’i mai ia ’outou i te mau temeio nō te fa’anu’u i te mau mou’a i roto i tō ’outouorara’a ».16

Nō te mea e Atua aroha tō tātou, ’ua tu’u nō tātou i te ’auri i te fāito o te ti’aturira’a ’e ’eiaha ra i te fāito o te ’itera’a !

Tē ha’api’i nei Alama :

« E ao tōna ’o tē fa’aro’o i te parau a te Atua ».17

« E aroha tō te Atua i te mau ta’ata ato’a ’o tē ti’aturi i tōna ra i’oa ; nō reira tē hina’aro nei ’oia, i te mātāmua roa, ’ia ti’aturi ’outou ».18

’Oia ïa, nā mua roa, ’ua hina’aro te Atua ’ia ti’aturi tātou iāna.

Tē fa’aruru maita’i nei tātou i tō tātou mau mata’i rorofa’i pae vārua ma te ti’aturira’a i te Mesia ’e te ha’apa’ora’a i tāna mau fa’auera’a. E nati tō tātou ti’aturira’a ’e te ha’apa’ora’a ia tātou i te mana hau atu i tō tātou iho fa’aoroma’i « [te mau mea ato’a] e tupu ra—’e ’aore rā ’aita e tupu ra—i roto i tō tātou orara’a ».19 ’Oia ïa « e ha’amaita’i ’oi’oi mai [te Atua] ia [tātou] » nō te ti’aturira’a ’e te ha’apa’ora’a.20 Nō reira, nā roto i te tau e taui tō tātou huru ta’ata ’ei ’oa’oa ’e « fa’aorahia tātou i te Mesia ra » ’a fa’a’ohipa ai tātou i tō tātou fa’aro’o iāna ’e ’ia ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a.21

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ia mā’iti ana’e tātou i teie mahana « ’eiaha ia fē’a’a, ’ia ti’aturi rā ».22 « Te ʼēʼa tiʼa ’o te faʼaroʼo ïa i te Mesia ».23 « ’Ua pāpa’i ha’amau[hia] [tātou]… i roto i tōna nā ’apu rima ».24 ’O ’oia tō tātou Fa’aora ’e te Arai, e ti’a nei i tō tātou ’ōpani ’e tē pātoto nei.25 I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.