Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 10: Ta tatou ma‘imiraa i te parau mau


Pene 10

Ta tatou ma‘imiraa i te parau mau

« Ua titauhia ia tatou, te mau melo no te Ekalesia, ia haamâtau ia tatou iho i te mau mea ta Fatu i heheu mai, ia ore ho‘i tatou ia ruri-ê-hia… Nahea tatou ia haere i roto i te parau mau mai te mea e, aita tatou i ite i te reira ? »

No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith

I te va‘uraa o te matahiti o Joseph Fielding Smith, ua horo‘a’tu to’na metua tane i te hoê Buka a Moromona na’na e ua ani ia’na ia tai‘o. Te parau ra oia i muri a‘e e, « Ua farii au i teie papaa parau o te Ati Nephi ma te mauruuru, e ua rave au i te ohipa i faauehia mai ia’u ». Ua riro to’na here i te reira buka ei faaitoitoraa ia’na ia rave vitiviti i ta’na ohipa, e i te tahi mau taime, e faaru‘e oi‘oi oia i te ta‘iriraa popo no te imi i te tahi mau vahi hau no te tai‘o. Aita i tae‘ahia e piti matahiti i muri a‘e i to’na fariiraa i te reira tao‘a horo‘a no ô mai i to’na metua tane ra, ua hope ia’na e piti taime i te tai‘oraa i te buka. Ua parau oia i muri a‘e no ni‘a i taua tai‘oraa matamua ra, « Te vai ra te tahi mau tuhaa tei titirohia i roto i to’u feruriraa e aita i mo‘e-faahou-hia te reira ».1 Ua tai‘o atoa oia i te tahi atu mau buka. Te parau ra oia e, « I taua mau mahana matamua ra, e peu mâtau na’u ia tai‘o i te mau buka i faaineinehia na te mau tamarii no te Paraimere e no te mau tamarii no te Hapiiraa Sabati, e e vai noa hoê buka i roto i to’u rima ia parahi au i te fare… I muri a‘e, ua tai‘o vau i te Aamu o te Ekalesia tei papa‘ihia i roto i te Millennial Star. Ua tai‘o atoa vau i te Bibilia, te Buka a Moromona, te Buka Poe Tao‘a Rahi, Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, e te tahi atu mau buka e topa mai i roto i to’u rima ».2

Ua tape‘a noa te peresideni Smith i teie poihâ to’na i te ite o te evanelia i roto i to’na oraraa taatoa. Ia roaa to’na ite i te mau parau mau o te evanelia, e faaite oia i te reira, e mai te mea e titauhia, e paruru oia i te reira. E toru matahiti i muri a‘e i to’na faatoro‘araahia ei Aposetolo, ua farii oia i te hoê haamaitairaa autahu‘araa, e ua itehia teie parau a‘o i roto : « Ua haamaitaihia oe i te ite no te maramarama, no te hi‘opo‘a, e no te paruru i te mau parau tumu o te parau mau na ni‘a i to oe mau hoa e rave rahi, e te vai ra te taime e ti‘a mai ai te mau ite atoa ta oe i haaputu ei patu paruru i mua i te feia e imi nei e o te imi atu ia haamou i te faaiteraa no ni‘a i te misioni hanahana a te peropheta Iosepha ; e eita roa oe e pau i roto i taua parururaa ra, e e faaanaana mărû mai te Varua i to’na mau hihi i ni‘a i to oe aau mai te hau ra e topa mai mai te ra‘i mai, e na te reira e faaite mai i to oe haro‘aro‘araa i te mau parau mau e rave rahi no ni‘a i teie ohipa ».3 Ua ora oia ma te haapa‘o maitai i teie mau parau tohu. Ei taata aravihi no te evanelia, ei orometua e ei taata papa‘i parau, ua rohi itoito oia no te haamaramarama e no te paruru i te mau parau haapiiraa tumu o te ora. I te hoê taime ua pii te peresideni Heber J. Grant ia’na « te taata aravihi a‘e no te mau papa‘iraa mo‘a » i rotopu i te mau Hui Mana Faatere Rahi atoa.4

I te pae hopea o to’na oraraa, ua feruri pinepine te peresideni Smith i te mau haamaitairaa ta’na i farii na roto i to’na tuatapaparaa i te evanelia :

« I roto i to’u oraraa taatoa ua tuatapapa vau e ua feruri hohonu vau i ni‘a i te mau parau tumu o te evanelia e ua faaitoito vau i te ora i te mau ture a te Fatu. E na roto i te reira, ua tupu i roto i to’u aau te hoê here rahi ia’na e i ta’na ohipa e i te mau taata atoa e imi nei i te mau rave‘a atoa no te haaparare i ta’na mau opuaraa i ni‘a i te fenua nei ».5

« Ua tuatapapa vau i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa o to’u oraraa, e ua titau vau i te arata‘iraa a te Varua o te Fatu no te haamaramarama mai ia’u i te auraa mau o te reria. Ua haamaitai mai te Fatu ia’u, e te oaoa nei au no te ite ta’na i horo‘a mai ia’u, e no te haamaitairaa ta’u i farii ia haapii i ta’na mau parau tumu ora ».6

Hōho’a
Vintage portrait of father and son - Joseph F. Smith and Joseph Fielding Smith

Elder Joseph Fielding Smith no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e te peresideni Joseph F. Smith, 1914

Te mau haapiiraa a Joseph Fielding Smith

1

E imi tatou i te parau mau i te mau mea e rave rahi, are‘a râ, te ite faufaa roa a‘e o te ite evanelia ïa.

Te ti‘aturi nei tatou i roto i te haapiiraa. Ei nunaa taata, ua imi tamau noa tatou ia roaa te ite i roto i te mau mea atoa, e ei Ekalesia, ua imi tatou e ua horo‘a tatou i te tusia rahi no te faafana‘o i te ite haapiiraa i te mau melo o te Ekalesia. E i teie hoa râ anotau o te mau ma‘imiraa e te faahoturaa ihi. Te mana‘o nei matou e, e ti‘a i to tatou feia apî ia farii i te ite haapiiraa e te aravihi e noaa mai ia au i te paari.

Tera râ, te mana‘o atoa nei matou e, e ti‘a i teie imiraa o te mau ite o te ao nei ia tamărûhia i te imiraa i te maramarama pae varua. E mea faufaa a‘e, tauatini taime faufaa a‘e, ia farii i te ite no te Atua e i ta’na mau ture, ia ti‘a ia tatou ia rave i te mau mea e hopoi mai i te faaoraraa, hau atu te faufaa i te fariiraa i te mau ite pae tino atoa e nehenehe e roaa mai.7

Hōho’a
Jesus Christ sitting on a rock on the shores of the sea of Galilee. Numerous people are gathered around Him. The people are listening to Christ preach. (Mark 4:1) (Luke 5:1)

« E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faati‘amâ » (Ioane 8:32).

E ti‘a i te taata hoê ia haapii i te hoê mea apî i te mau mahana atoa. E varua iimi to outou paatoa e te imi nei ho‘i outou i te parau mau i roto i te mau mea e rave rahi. E mea maitai ho‘i e, ta outou ma‘imiraa rahi roa a‘e, tei roto ïa i te basileia o te mau mea pae varua, no te mea, i reira e ti‘a ai ia tatou ia farii i te faaoraraa, e ia haere i mua e tae roa’tu i te ora mure ore i roto i te basileia o to tatou Metua.

Te ite faufaa roa a‘e i roto i te ao nei, o te ite evanelia ïa. O te ite ïa i te Atua e i ta’na mau ture, i te mau mea tei titauhia i te taata ia rave no te faatupu i to ratou faaoraraa, ma te măta‘u e te rurutaina i mua i te Fatu [a hi‘o Philipi 2:12  ; Moromona 9:27].8

E ere hoê â maitai e aore râ, hoê â faufaa to te mau parau mau atoa. E mea rahi a‘e te tahi mau parau mau i te tahi. Te parau mau rahi roa a‘e, e aore râ, te mau parau mau rahi roa a‘e, e itehia ïa i roto i te mau parau tumu o te evanelia a Iesu Mesia. Na mua roa, e Tamaiti o Iesu Mesia na te Atua, te Faaora o te ao nei, ua haere mai oia i roto i teie ao, e ua pohe ia ora te taata nei. Tera te parau mau e ti‘a ia tatou ia ite. E mea faufaa rahi a‘e ia ite e, o Iesu Mesia to tatou Faaora, e ua horo‘a mai oia ia tatou nei i te mau parau tumu o te ora mure ore, i te ite i te mau mea atoa e nehenehe e roaa mai i roto i te ite haapiiraa o teie nei ao.9

No ni‘a i te ite hohonu e te paari o te ao nei, e mea faufaa ore ïa te reira mai te mea e, aita te reira e pee i te parau na te Atua i heheuhia mai. Te mau huru haapiiraa tumu atoa, mai te mea e, e horo‘ahia mai te reira i te i‘oa o te haapa‘oraa, te ite ihi, te ite hohonu, e aore râ, te tahi atu huru ti‘araa, mai te mea e, aita i tu‘ati i ni‘a i te parau na te Fatu i heheuhia mai, eita ïa e manuïa. Noa’tu e, e au rii te reira i te huru mau. E tuuhia mai paha te reira i mua ia outou ei reo navenave, e o te ore e ti‘a ia outou ia pahono. E riro paha e, e mea papû maitai te mau faaiteraa no ni‘a i te reira, eita e ti‘a ia outou ia parau pato‘i, tera râ, hoê noa mea ta outou e rave, maori râ, e tia‘i maite. Na te tau e faatitiaifaro i te mau mea atoa. E ite outou e, te mau haapiiraa tumu atoa, te mau parau tumu atoa, noa’tu e, ua ti‘aturihia te reira na to te ao atoa nei, mai te mea e, aita te reira i au i te parau hanahana a te Fatu i to’na ra mau tavini, e mou ïa. Aita atoa e faufaa ia tamata tatou i te hutihuti rii i te parau na te Fatu no te faatano i ni‘a i teie mau arata‘iraa e teie mau haapiiraa. Eita te parau na te Fatu e ma‘iri ê ma te faatupu-ore-hia, are‘a teie mau haapiiraa tumu hape e teie mau arata‘iraa ra, e mou paatoa ïa. Te parau mau, e te parau mau ana‘e te vai mai ia mou ana‘e te tahi atu mau mea.10

2

Ua faaue mai te Fatu ia tatou ia ma‘imi i te mau papa‘iraa mo‘a.

Ua faaue mai te Fatu i te mau melo o te Ekalesia i teie anotau ia imi ia’na na roto i te pure, na roto i te faaroo e te haapiiraa. Ua faauehia mai ia tatou ia tuatapapa i te mau faaueraa ta’na i horo‘a mai ia tatou i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, i roto i te Buka a Moromona e i roto i te mau papa‘iraa mo‘a atoa, ma te fafau roa mai e « Te mau parau tumu no te ite o te noaa mai ia tatou i roto i teie oraraa nei, e ti‘a mai te reira e o tatou atoa i roto i te ti‘a-faahou-raa. E mai te mea e hau a‘e to te hoê taata noaaraa i te ite e te maramarama i roto i teie oraraa nei na roto i to’na itoito e to’na haapa‘o i te tahi ra, e maitai a‘e oia i roto i te ao e tae mai ra ». [PH&PF 130:18–19.]… Ua na ô te Faaora i to te Ati Iuda : « Te imi nei outou i te parau i papa‘ihia ra, no te mea te mana‘o na outou e roaa te ora mure ore i reira : o te faaite ïa ia’u o taua mau parau ra ». [Ioane 5:39.] Ehia rahiraa melo no te Ekalesia e mana‘o nei mai te reira atoa, are‘a râ, aita ratou e faaineine nei ia ratou na roto i te tuatapaparaa e na roto i te faaroo ?11

E au e, eita e ti‘a i te hoê melo no teie Ekalesia ia parahi i roto i te hau e te au maite e te aau maramarama, mai te mea e, aita oia e farii i te ite na roto i te tuatapaparaa e na roto i te faaroo i te mau buka tumu a te Ekalesia. Ua hau roa te faufaa o teie mau papaa parau. Te faaoo nei to te ao i te reira, tera râ, na te mau haapiiraa i roto e tauturu ia tatou ia haafatata’tu i te Atua, ia rahi atu to tatou ite i to tatou Metua i te Ao ra e i ta’na Tamaiti o Iesu Mesia, ia mâtau maitai a‘e tatou ia raua, e ia rahi atu to tatou ite i te faanahoraa nehenehe no te faaoraraa ta raua i horo‘a mai ia tatou e i to te ao nei.12

Ua paraparau mai te mau peropheta tahito, tei ite mai i to tatou tau, eiaha no te maitai ana‘e o te mau taata o to ratou anotau, no te maitai râ o te taata e ora ra i te anotau ta teie mau parau tohu e parau nei.13

Te parau nei au ia outou, e au mau taea‘e e au mau tuahine, eita ta outou e nehenehe e haapa‘o i te mau faaueraa a te Fatu e ia haere ma te parau-ti‘a maori râ, ua ite outou e, eaha te reira mau faaueraa. Ua faaue mai te Fatu ia tatou ia imi i te mau papa‘iraa mo‘a, no te mea e parau mau to roto, e e tupu mau te reira [a hi‘o PH&PF 1:37]… A imi i te mau papa‘iraa mo‘a ; a haamâtau ia outou i te mau mea ta te Fatu i heheu mai no to outou faaoraraa, te faaoraraa o to outou utuafare, e no to te ao nei.14

3

E hopoi‘a rahi ta tatou ia faaroo i te parau poro‘i o te parau mau ta te Fatu e heheu mai nei i Ta’na mau tavini.

Mai te mea e, e faaroo tatou i te mau parau a te Fatu e e imi i te reira no tatou iho ia roaa mai te ite no roto mai i te Buka a Moromona, te Bibilia, Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, te Buka Poe Tao‘a Rahi, e te mau arata‘iraa i horo‘ahia mai ia tatou i tera tau e tera tau na te mau hui mana faatere o te Ekalesia, e ia imi ia rave i te hinaaro o te Fatu, ma te haamana‘o i ta tatou mau pure e ta tatou mau fafauraa i mua ia’na, e ore ïa tatou e hahi ê atu.15

I roto i te hiro‘a faaroo numera iva te parau nei tatou e « Te ti‘aturi nei matou i te mau mea atoa i heheuhia mai e te Atua, te mau mea atoa o Ta’na e heheu mai nei i teie nei, e te ti‘aturi nei hoi matou e, e heheu mai â Oia e rave rahi atu â mau mea maitai e te faufaa rahi no To’na ra basileia ». E parau mau teie, e no reira, e mea faufaa no tatou ia ite i te mau mea atoa Ta’na i heheu mai, e ta’na e heheu mai nei i teie nei ; ia ore ana‘e, aita ïa tatou e ite i Ta’na ohipa e eita ïa tatou e ite i To’na hinaaro no tatou, i te mea e, aita tatou e taa nei i te reira.16

E ti‘a i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia tuu i to ratou ti‘aturiraa i roto i to ratou mau ti‘a faatere, e ia pee i te mau haapiiraa a te hui mana faatere o te Ekalesia, no te mea, te paraparau mai nei ratou i [te feia mo‘a] na roto i te reo tohu e te faaûruraa. Ua parau te Fatu i roto i te tuhaa matamua o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e, na roto anei i to’na iho reo e aore râ, na roto i te reo o ta’na mau tavini, hoê â ïa [a hi‘o PH&PF 1:38]. No reira, e hopoi‘a e e titauraa rahi ta tatou ia faaroo i te reo o te taata e ti‘a nei i te upoo no te haapii i te taata, e aore râ, ia faaroo i te reo o te mau peresibutero no Iseraela, a hopoi ai ratou na rotopu i te taata i te parau poro‘i o te parau mau, mai ia tatou [mai] te mea e tono mai te Fatu i te hoê melahi e aore râ, mai te mea e haere mai oia iho e faaite i teie mau mea ia tatou nei.17

4

E ite tatou i te parau mau o te evanelia na roto i te tuatatapaparaa, te faaroo, e te haapa‘o e na roto i te arata‘iraa a te Varua Maitai.

E mea maitai ïa mai te mea e, e haapa‘o tatou i te a‘o ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou, oia ho‘i : « Oia o te poihere i ta’u parau ra, e ore ïa e haavarehia ». [Iosepha Semita—Mataio 1: 37.] Poihere i ta’na parau e ere ïa te tai‘o-noa-raa. No te poihere i te reira, eiaha te taata e tai‘o noa e e tuatapapa noa, e imi râ na roto i te haehaa e te haapa‘o ia rave i te mau faaueraa i horo‘ahia mai, e ia farii i te faaûruraa ta te Varua Mo‘a e horo‘a mai.18

I te tahi mau taime te faaroo nei tatou i teie parau amuamu, « Aita to’u e taime ». Tera râ, e taime to tatou paatoa no te tai‘o e no te tuatapapa i ta tatou ohipa hanahana. Eita anei ta tatou e nehenehe e faataa ahuru ma pae a‘e minuti i te mahana hoê no te tai‘o e no te feruri ? Ahuru ma pae noa ïa minuti rii, tera râ, hoê ïa hora e e maha ahuru ma pae minuti i roto i te hoê hepetoma ; e hitu ïa hora e te afa i roto i te hoê ava‘e e toru ahuru mahana, e e iva ahuru ma hoê ïa hora e ahuru ma pae minuti i roto i te hoê matahiti… 

E mea iti roa o tatou e tai‘o rahi nei ; te rahiraa o tatou e mea iti roa te tai‘oraa. Ua parau te Fatu e : « E no te mea aore i noaa i te taata atoa te faaroo, a imi itoito outou e a haapii atu te tahi i te tahi i te mau parau no te paari : oia ïa, a imi na outou no roto i te mau buka maitai a‘e i te mau parau no te paari : a imi ho‘i i te ite, oia ïa na roto ho‘i i te haapii e na roto atoa i te faaroo ». [PH&PF 88:118  ; 109:7.]19

Ua titauhia ia tatou ia tuatapapa e ia haapii i te mau mea atoa e ti‘a ia tatou, na roto ho‘i i te ma‘imiraa e i te hi‘opo‘araa. Tera râ, e oti‘a to to tatou ti‘araa ia haapii mai i roto i te mau basileia no te mana‘o e te tuatapaparaa. E itehia te mau mea a te Atua na roto ana‘e i te Varua o te Atua. Ia titau tatou i te ite na roto i te faaroo.20

E ma‘imi paha te taata, e tuatapapa paha ratou, e haapii mai paha ratou, i te mau mea e rave rahi ; e haaputu paha ratou i te mau haamaramaramaraa e rave rahi, eita râ e ti‘a ia ratou ia farii i te îraa o te parau mau… maori râ, ia arata‘ihia ratou e te Varua o te parau mau, te Varua Maitai, e ia haapa‘o ho‘i ratou i te mau faaueraa a te Atua.21

Na te faaroo mau apeehia e te varua haehaa e arata‘i i te taata i te hoê iteraa i te parau mau. Aita e tumu maitai e ore ai te taata i te mau vahi atoa e ite i te parau mau o te faati‘amâ i te taata. Aita e tumu maitai e ore ai e ti‘a i te taata ia ite i te maramarama o te parau mau e ia ite e, ua paraparau faahou mai anei te Fatu i teie mau mahana hopea nei, e aore râ, aita. Ua parau o Paulo e e ti‘a i te taata « ia imi i te Fatu, peneia‘e o te perehahu atu ratou ia’na e itea’tu, aita râ oia i atea ê atu ia tatou atoa nei ». [Te Ohipa 17:27.] Noa’tu i roto i te poiri pae varua e te ereraa o te faaroo, tei tapo‘i i te fenua nei, aita te rima o te Fatu i potohia. E faaroo Oia i te taparu tuutuu ore a te taata imi i te parau mau ma te aau tae ; e aore e taata i titauhia ia haere ma te ite ore i te parau mau hanahana, e i hea e itehia ai te Ekalesia a Iesu Mesia. Te mea i titauhia i te hoê taata o te faaroo haehaa ïa e te varua oto ma te hinaaro papû ia haere i roto i te maramarama, e na te Fatu e heheu mai i te reira ia’na ra.22

E ti‘a ia tatou paatoa ia ite i te parau mau ; aita tatou e vai nei ma te tauturu ore. Ua faati‘a te Fatu i te taata tata‘itahi ia ite na roto i te haapa‘oraa i [Ta’na] mau ture, e na roto i te arata‘iraa a To’na Varua Mo‘a, tei tonohia mai ma te tumu mau no te haapii ia tatou, mai te mea e, e haapa‘o tatou i te ture, ia ti‘a ia tatou ia ite i taua parau mau ra o te faati‘amâ ia tatou [a hi‘o Ioane 8:32].23

5

Mai te mea e, e faaau tatou i to tatou oraraa i ni‘a i te parau mau, e faarahi te Fatu i to tatou maramarama e to tatou haro‘aro‘a.

Ua titauhia ia tatou, te mau melo no te Ekalesia, ia haamâtau ia tatou iho i te mau mea ta te Fatu i heheu mai, ia ore ho‘i tatou ia ruri-ê-hia… Nahea tatou ia haere i roto i te parau mau mai te mea e, aita tatou i ite i te reira ?24

Ta tatou titauraa hoê roa no ni‘a i te mau parau mau o te faaoraraa, o te imiraa ïa eaha ta te Fatu i heheu mai, e i muri iho, ia ti‘aturi e ia haa mai te au i te reira.25

Mai te mea e, e pee tatou i te varua o te maramarama, te varua o te parau mau, te varua e parauhia ra i roto i te mau heheuraa a te Fatu ; Mai te mea e, na roto i te varua pure e te haehaa, e imi tatou i te arata‘iraa a te Varua Maitai, e faarahi te Fatu i to tatou maramarama e i to tatou haro‘aro‘araa ; ei reira e roaa ai ia tatou te varua ite mana‘o, ei reira tatou e haro‘aro‘a ai i te parau mau, ei reira tatou e ite ai i te haavare ia ite atu tatou, e eita roa tatou e haavarehia.

O vai te taata e haavarehia i roto i teie Ekalesia ? Eiaha te taata tei haapa‘o maitai i te raveraa i te ohipa ; eiaha te taata tei haamatau ia’na iho i te parau a te Fatu ; eiaha te taata tei faaohipa i te mau faaueraa i horo‘ahia mai i roto i teie mau heheuraa ; te taata râ tei ore i matau i te parau mau, te taata râ tei vai i roto i te poiri i te pae varua, te taata te ore e maramarama nei i te mau parau tumu o te Evanelia. E roaa teie huru taata i te haavarehia, e ia tae mai teie mau varua haavare i rotopu ia tatou, e riro oia i te ore e maramarama e aore râ, i te ore e faataa i te maramarama e te poiri.

Mai te mea râ, e haere tatou i roto i te maramarama o te mau heheuraa a te Fatu, e mai te mea, e faaroo tatou i te mau a‘o tei horo‘ahia mai e te feia e ti‘a nei i roto i te mau apooraa a te Ekalesia, tei haamanahia no te horo‘a i te mau haapiiraa, e ore ïa tatou e ihu haere.26

E mata na tatou i te imi i te mau papa‘iraa mo‘a, e mata na tatou i te ite i ta te Fatu i heheu mai, e mata na tatou i te faaau i to tatou oraraa i ni‘a i Ta’na parau mau. Eita ïa tatou e haavarehia, e roaa râ te puai ia tatou no te pato‘i i te ino e i te faahemaraa. E faaanaanaeahia to tatou feruriraa e e ti‘a atura ia tatou ia haro‘aro‘a i te parau mau e ia faataa ê i te reira i te hape.27

Hōho’a
PEF Man from Santiago, Chile reading scriptures on the stairs

« E mata na tatou i te imi i te mau papa‘iraa mo‘a, e mata na tatou i te ite i ta te Fatu i heheu mai, e mata na tatou i te faaau i to tatou oraraa i ni‘a i Ta’na parau mau ».

Mai te mea noa’tu te vai ra te haapiiraa tumu e aore râ, te parau tumu tu‘ati i ni‘a i te mau haapiiraa a te Ekalesia aita tatou e maramarama ra, a tuturi ana‘e i raro. A haere ana‘e i mua i te Fatu i roto i te varua pure, te haehaa, ma te ani ia haamaramaramahia to tatou mau feruriraa ia ti‘a ia tatou ia haro‘aro‘a.28

« O tei no ô mai na i te Atua ra e maramarama ïa, e o oia o te farii i te maramarama, e e tamau noa ho‘i i ta te Atua ra » —te taviri ïa no te reira— « e farii mai â oia i te maramarama, e e tupu te reira maramarama i te anaanaraa e tae noa’tu i te mahana mau ra ». [PH&PF 50:24.]

No reira te taa nei ia tatou e, te taata e imi i te Atua e ua arata‘ihia oia e te Varua o te parau mau, e aore râ, te Faaa‘o, e tamau noa ho‘i i ta te Atua ra, e tupu oia i te rahi i roto i te ite, i roto i te maramarama, i roto i te parau mau, e tae noa’tu i te taime e tae mai ai i te mahana mau ra o te maramarama e te parau mau.

Teie nei râ, eita teie mau mea e roaa pauroa ia tatou i roto i teie oraraa. Eita roa’tu e ti‘a i te hoê taata ia tae i taua fâ ra i roto i teie tau matahiti rii o teie oraraa tahuti nei. Tera râ, te mea ta tatou e haapii mai i ô nei, oia te mau mea mure ore, te mau mea i faaûruhia mai e te Varua o te parau mau, e pee mai te reira na muri iho ia tatou i ô mai i te pohe, ei reira ho‘i tatou e haere noa ai, mai te mea e ua tamau noa tatou i ta te Atua ra, no te farii i te maramarama e te parau mau e tae roa’tu tatou i taua mahana mau ra.29

Ua fafauhia te reira i te mau taata atoa o te farii i te maramarama no te parau mau e na roto i ta ratou ma‘imiraa e te haapa‘oraa, e tautoo ratou no te haamâtau ia ratou iho i te Evanelia, ia farii ho‘i ratou, te faaue na ni‘a iho i te faaue, te a‘o na ni‘a iho i te a‘o, maa vahi iti i ô nei, maa vahi iti i ô atu, e tae roa’tu i te taime e farii ai ratou i te îraa o te parau mau ; e faaitehia mai te mau parau ‘aro‘aro o te basileia ia ratou ; « O tei ani ra hoi, ua noaa ïa ; e o tei imi ra, ua itea ïa ; e te feia atoa i patoto ra, ua iritihia ïa te opani ». [Mataio 7:8  ; 3 Nephi 14:8  ; a hi‘o atoa Isaïa 28:10  ; PH&PF 76:1–10  ; 98:11–12.] E mau fatu ai‘a ana‘e ratou no te faaoraraa e e faakoronahia ratou i te hanahana, te tahuti ore e te ora mure ore, ei mau tamaiti e ei mau tamahine na te Atua, e te faateiteiraa i roto i To’na ra basileia tiretiera.30

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Ia tai‘o outou i te mau tautooraa a te peresideni Smith no te haapii mai i te evanelia (a hi‘o « No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith »), a feruri i ta outou iho mau tautooraa. Eaha te mau haamaitairaa i roaa ia outou na roto i to outou tuatapaparaa i te mau papa‘iraa mo‘a e i te tahi atu mau haapiiraa evanelia ?

  • Eaha te ti‘a ia tatou ia haapii mai i roto i te tuhaa 1 no ni‘a i te faaauraa i rotopu i te haapiiraa pae varua e te haapiiraa o te ao nei ? Nahea e ti‘a ai ia tatou ia tauturu i te mau melo o te utuafare e ia vetahi ê ia horo‘a i te ti‘araa matamua i te ite pae varua i roto i ta ratou titauraa i te mau ite haapiiraa ?

  • E mea nahea te mau papa‘iraa mo‘a i te tautururaa ia outou « ia mâtau maitai a‘e » i te Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia ? (A hi‘o i te tuhaa 2.) A feruri i te mea o te ti‘a ia outou ia rave no te haamaitai i ta outou tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a.

  • Ia hope ta outou tai‘oraa i te tuhaa 3, a feruri i te mau haamaitairaa ta outou i farii na roto i to outou haapa‘oraa i te a‘o a te feia faatere o te Ekalesia. Nahea e ti‘a ai ia tatou ia faaite i te mau haapiiraa a te mau peropheta ora i to tatou mau fetii e ia vetahi ê ?

  • Eaha te auraa no outou ia poihere i te parau na te Fatu ? (No te tahi mau mana‘o, a hi‘o i te tuhaa 4.) Nahea te « ahuru ma pae a‘e minuti i te mahana hoê no te tai‘o e no te feruri » i te arata‘i i to tatou oraraa ?

  • A feruri nahea outou i te faaohipa i te a‘o i roto i te tuhaa 5 i roto i to outou oraraa. Te u‘ana e te ohie noa mai ra te mau haamaramaramaraa hape, no reira, nahea e ti‘a ai ia tatou « ia faataa te maramarama i te poiri » ? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu i te mau tamarii e i te feia apî ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Salamo 119:105  ; Ioane 7:17  ; 2 Timoteo 3:15–17  ; 2 Nephi 4:15  ; 32:3  ; Helamana 3:29–30  ; PH&PF 19:23  ; 84:85  ; 88:77–80

Tauturu haapiiraa

« Oia atoa ia haapii outou e rave rahi taata hoê â taime, e nehenehe outou e tau‘a i te mau taata tata‘itahi. Mai teie te huru, e tau‘a outou i te mau taata tata‘itahi i te taime e aroha ai outou na roto i te here i te taata tata‘itahi i te omuaraa o te haapiiraa… E nehenehe atoa outou e tau‘a [i te taata ia faariro outou i te mau titauraa ei mea manihini e te ohie] » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, [1999], 35).

Te mau nota

  1. A hi‘o Joseph Fielding Smith Jr. e o John J. Stewart, The Life of Joseph Fielding Smith (1972), 57.

  2. The Life of Joseph Fielding Smith, v.

  3. I roto i The Life of Joseph Fielding Smith, 195.

  4. Heber J. Grant, i roto Richard O. Cowan, « Advice from a Prophet : Take Time Out », Brigham Young University Studies, tau faatupuraa raau 1976, 416.

  5. « Ua ite au te ora nei to’u Faaora », Ensign, Titema 1971, 27.

  6. I roto i te Conference Report, Atopa 1970, 5.

  7. A‘oraa i horo‘ahia i te Haapiiraa evanelia no Logan Utah, 10 no tenuare 1971, 1–2, Fare Vairaa Buka Aamu a te Ekalesia ; aita i piahia.

  8. « The Most Important Knowledge », Ensign, Me 1971, 2.

  9. I roto i te Conference Report, Eperera 1955, 51.

  10. I roto i te Conference Report, Atopa 1952, 60.

  11. Answers to Gospel Questions, haaputuraa Joseph Fielding Smith Jr., buka 5. (1957–66), 1:xiv ; reta hipa i roto i te buka.

  12. I roto i te Conference Report, Atopa 1961, 18.

  13. I roto i te Conference Report, Atopa 1927, 142.

  14. I roto i te Conference Report, Atopa 1920, 58–59.

  15. I roto i te Conference Report, Atopa 1918, 56–57.

  16. « Search the Scriptures », Young Woman‘s Journal, Novema 1917, 592.

  17. I roto i te Conference Report, Atopa 1916, 73.

  18. « The Resurrection », Improvement Era, Titema 1942, 780 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, nene‘iraa Bruce R. McConkie, buka 3. (1954–56), 1:305.

  19. « How and What to Read », Improvement Era, Atete 1913, 1004–5 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, 3:207.

  20. « Pres. Smith Stresses Value of Education », Church News, 12 no tiunu 1971, 3.

  21. « And the Truth Shall Make You Free », Deseret News, 30 no mati 1940, Church section, 4 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, 1:299.

  22. The Restoration of All Things (1945), 195.

  23. « Evidences of Eternal Life », Deseret News, 3 no tiunu 1933, Church section, 5 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, 1:295–96.

  24. I roto i te Conference Report, Atopa 1934, 65 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, 1:302.

  25. « Out of the Darkness », Ensign, Tiunu 1971, 2.

  26. I roto i te Conference Report, eperera 1931, 71 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, 1:285–86.

  27. « The New and Everlasting Covenant », Deseret News, 6 no me 1939, Church section, 8 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, 1:301.

  28. I roto i te Conference Report, Atopa 1959, 20.

  29. « And the Truth Shall Make You Free », 4 ; tomaraa e reta rarahi i ravehia.

  30. « Search the Scriptures », 591–92 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, 1:303.