Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 7: Iosepha Semita e o Hairamu Semita, na ite no te Mesia


Pene 7

Iosepha Semita e o Hairamu Semita, na ite no Iesu Mesia

« Te faateitei nei tatou i to tatou reo no te haamauruuru i te oraraa e i te tau ohiparaa o te peropheta Iosepha Semita, o Hairamu Semita te patereareha, e o te mau peropheta e te mau aposetolo e te mau tane e te mau vahine parau-ti‘a tei patu i ni‘a i te niu ta ratou i haamau ».

No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith

Mai to’na apî-roa-raa, ua ite o Joseph Fielding Smith e, e taamuraa taa ê to to’na utuafare i te peropheta Iosepha Semita. Ua faaûruhia oia e te hi‘oraa o to’na papa ruau o Hairamu Semita, te tuaana e e hoa rahi no te peropheta Iosepha. Ua tavini o Hairamu ma te haapa‘o i piha‘iho i to’na taea‘e ei taata faatere i roto i te Ekalesia. Ua tauturu atoa oia i te nene‘iraa o te Buka a Moromona, e ua piihia ei hoê o na ite toova‘u o te buka. I te 27 no tiunu 1844, ua taparahi-pohe-hia o Iosepha e o Hairamu i Carthage, Illinois, ma te titiro roa i to raua iteraa papû no ni‘a i te Faaora e Ta’na evanelia. « Aita raua i amaha i roto i te oraraa, e aita i faataa-ê-hia i roto i te pohe ! » PH&PF 135:3

Aita o Joseph Fielding Smith i ite i to’na na tupuna metua Smith. Ua taparahi-pohe-hia to’na papa ruau o Hairamu hou roa oia a fanauhia mai ai. E mea apî roa atoa te vahine a Hairamu o Mary Fielding Smith i te poheraa. Ua parau o Joseph Fielding Smith e : « Aita roa’tu vau i ite i to’u mama ruau Smith. Ua oto rii au i te reira, no te mea, oia te hoê o te mau vahine hanahana roa‘e tei ora na, ua mâtau râ vau i to’na tuahine maitai, to’u Mama fetii o Mercy Thompson, e i to’u tamariiraa e haere noa vau e farerei ia’na i roto i to’na fare e e parahi i ni‘a i to’na turi, i reira oia e faati‘a mai ai ia’u i te mau aamu no ni‘a i te peropheta Iosepha Semita, e, auê to’u mauruuru no taua iteraa ra ».1

Ua apo atoa mai Joseph Fielding Smith i te mau mea mai roto mai i te hi‘oraa o to’na metua tane, o Joseph F. Smith, tei ite tino roa i te peropheta Iosepha Semita. Teie te parau ta Joseph Fielding Smith no ni‘a i to’na metua tane : « Aita roa hoê mea tapitapi e aore râ, papû ore i roto i to’na iteraa papû. I te taime ihoa râ a paraparau ai oia no ni‘a i te hanahana o to tatou Faaora e aore râ, te misioni a te peropheta Iosepha Semita ».2

Na teie mau hi‘oraa e teie mau haapiiraa i arata‘i ia Joseph Fielding Smith ia farii i te hoê iteraa papû no ni‘a i te evanelia i faaho‘ihia mai i roto i to’na tamariiraa ra. « Aita vau e haamana‘o nei i te taime a ore ai au i ti‘aturi i te misioni a to tatou Fatu e Faaora o Iesu Mesia, aita atoa no ni‘a i te misioni a te peropheta Iosepha Semita »,3 ta’na ïa parau i muri a‘e. A haapii ai oia i te evanelia, ua faaite oia i te tahi mau taime i to’na iteraa papû i roto i te tahi mau parau matarohia : « Ua here anei au i te peropheta Iosepha Semita ? Oia mau, mai to’u metua tane na mua ia’u. Ua here au ia’na no te mea o oia te tavini o te Atua, e no te faaho‘iraahia mai te evanelia, e no te mau maitai e te mau haamaitairaa tei tae mai i ni‘a ia’u e i to’u iho, e i ni‘a ia outou e i to outou iho, na roto i te mau haamaitairaa tei tuuhia mai i ni‘a i teie taata e i ni‘a atoa ia ratou tei apiti mai ia’na ra ».4

Noa’tu te mauruuru o te peresideni Smith i te mau haapiiraa e te faufaa ai‘a a to’na utuafare, no’na iho to’na iteraa papû. Ua parau oia e, « Ua mauruuru tamau noa vau no te iteraa papû tei roaa ia’u na roto i te Varua o te Fatu e, ua piihia o Iosepha Semita, te peropheta na te Atua, ia ti‘a i te upoo o te tau tuuraa no te îraa o te mau tau ».5 I te tahi atu taime ua faaite papû oia e : « O to’u nei iteraa e, na roto i te horo‘a a te Atua, ua ite Iosepha Semita i te matahiti 1820 ra i te Metua e te Tamaiti ; e ua faaite maira te Metua i ta’na Tamaiti ; e ua paraparau mai te Tamaiti ia’na, ma te ani eaha te mea ta’na e hinaaro ia ite, e ua horo‘a mai ia’na i te a‘o ; e ua parau mai ia’na i te ohipa e rave, ma te fafau mai e, i te hopea ra e tae mai te tahi atu maramarama, e e faaho‘ihia mai te îraa o te evanelia, tei ore â ho‘i i vai i ni‘a i te fenua i taua taime ra. I muri iho ua faaite oia i te hoê haapapûraa e, e ti‘a i te mau taata atoa ia farii i taua iteraa papû ra : « Pauroa te mau varua i ni‘a i te fenua nei tei hinaaro ia ite i te reira, e farii ïa i te haamaitairaa, no te mau varua atoa e faahaehaa ia’na iho, e e haere ho‘i i mua i te Fatu ma te haehaa rahi e te faaroo, ma te aau oto, e farii ïa i taua iteraa ra ma te papû maitai ».6

Te mau haapiiraa a Joseph Fielding Smith

1

E piti tumu parau rarahi e matara mai : E Tamaiti Iesu Mesia na te Atua e e peropheta Iosepha Semita.

E nati tatou i na i‘oa o Iesu Mesia e o Iosepha Semita. O te Mesia te Fatu ; ua faatupu oia i te tusia taraehara ; oia te ti‘a-faahou-raa e te ora ; na roto ho‘i ia’na e faati‘ahia ai te mau taata atoa i roto i te tahuti ore, e o tei faaroo e tei haapa‘o i ta’na ra mau ture e noaa atoa ïa te ora mure ore.

E peropheta Iosepha Semita, tei piihia i teie mau mahana hopea nei no te farii na roto i te heheuraa i te mau parau mau faaora o te evanelia e no te ti‘a ei tavana mana, ma te mana no ni‘a mai, no te faatere i te mau oro‘a o te evanelia.

No te mea e, o teie te mau parau mau tei heheuhia na roto ia’na o te haere atu i te mau nunaa atoa hou te Tae-piti-raa mai, eita ihoa ïa tatou e maere roa i te mea e, e ite tatou ia Moroni i te parauraa ia Iosepha Semita e, « E itehia to’na i‘oa no te maitai e no te ino i rotopu i te mau nunaa atoa, te mau opu atoa e te mau reo atoa, e aore râ, e parauhia te reira i te maitai e i te ino i rotopu i te mau taata atoa ». (Iosepha Semita—Aamu 1:33.]

Eita atoa ïa tatou e maere roa, i te iteraa i te Fatu i te parauraa i te peropheta i muri mai : « E uiui mai to te mau hopea no te ao nei i to oe i‘oa, e e parau amuamu ho‘i te feia maamaa ia oe, e e faatupu o hade i te riri rahi ia oe ;

« A titau noa‘i te feia mâ i te aau, e te feia paari, e te feia mana, e te feia taiata ore hoi, i te a‘oraa, e te mana, e te mau haamaitairaa i te mau taime atoa i raro a‘e i to oe rima na ». PH&PF 122:1–2

Te haamata nei te mau hopea o te fenua i teie nei i te imi i te i‘oa o Iosepha Semita, e e rave rahi te taata i roto i te mau nunaa e rave rahi o te oaoa nei i roto i te evanelia tei faaho‘ihia mai na roto ia’na ra.

Mai te omuaraa o teie tau tuuraa, ua porohia te iteraa papû no ni‘a ia Iesu, mai tei heheuhia mai ia Iosepha Semita ra, i roto i te mau Hau Amui no Marite, i Canada, i te fenua Peretane, i te pae rahi o Europa, e i roto i te mau motu no Patifita.

Na matahiti i ma‘iri a‘enei ua itehia te hoê tupuraa rahi maere o te ohipa i Mexico, i Amerika Ropu, e i Amerika Apatoa.

E i teie nei [i te matahiti 1971] te matara ra Asia i te parau poro‘i o te evanelia hau atu i te mau mea atoa i tupu na i tahito ra. Te haamauhia nei te Ekalesia i te fenua Tapone e i Korea, i Taiwan e i Hong Kong, e te haamata nei tatou i Thailand, Singapore, e i Inidonesia.

Te vai ra te mahana, ia au i te maitai rahi o te Fatu, na roto i te tahi atu mau nunaa ua opani ratou i te parau mau, e iritihia te mau uputa no tatou, ei reira te mau peresibutero no Iseraela e tomo ai i reira no te faaite i te aau parau-ti‘a no taua mau nunaa ra no ni‘a i te Mesia e i te evanelia o to’na basileia tei tae mai i ni‘a i te fenua nei i teie anotau na roto i te peropheta Iosepha Semita.7

O Iosepha Semita te heheu parau i to te ao nei e i teie mahana e i teie ho‘i u‘i, no te ite no ni‘a i te Mesia e no ni‘a i te faaoraraa.8

E piti tumu parau rarahi e vai tamau noa i roto i to’u feruriraa. E Tamaiti Iesu Mesia na te Atua, tei faasataurohia no te hara a to te ao nei, e o Iosepha Semita te peropheta tei piihia e tei ma‘itihia no te iriti i te e‘a i roto i te tau tuuraa no te îraa o te mau tau. Teie ta’u parau poro‘i i to te ao nei.9

2

Ua pii te Fatu ia Iosepha Semita no te ti‘a i te upoo o teie tau tuuraa hanahana.

Ua tae mai… Iosepha Semita e i raro a‘e i te arata‘iraa a te mau ve‘a mo‘a, ua haamau oia i te niu no te basileia o te Atua e no teie ohipa umerehia e te maere ia faaineinehia ho‘i te ao nei no te taeraa mai o te Fatu.10

Hōho’a
The Prophet Joseph Smith, Jr. in the Sacred Grove (in Manchester, New York) when he received the First Vision. Joseph is depicted kneeling before God the Father and Jesus Christ. Both God the Father and Christ are portrayed wearing white robes. The Father is presenting Christ to Joseph. There are trees in the background. (Joseph Smith - History 1:15-20)

O Iosepha Semita te peropheta tei piihia e tei ma‘itihia no te iriti i te e‘a i roto i te tau tuuraa no te îraa o te mau tau ».

Ua ite au e, ua piihia oia [Iosepha Semita], ua faataahia e to tatou Metua i te ao ra ; e ua farii oia i te heheuraa e te arata‘iraa no ô mai i te Tamaiti a te Atua ra o te riro ei maitai e ei haamaitairaa no te mau taata atoa mai te mea e farii ratou i te reira.11

Aita e feaa i roto i to’u feruriraa e, ua faati‘a mai te Fatu i te peropheta Iosepha Semita e ua horo‘a ia’na i te heheuraa, te faaueraa, ua iriti i te mau ra‘i no’na, e ua faataa ia’na no ti‘a mai i te upoo o teie tau tuuraa hanahana. Ua ite papû vau i roto i to’u feruriraa e, i to’na apîraa, a haere ai oia e pure, ua ite e ua ti‘a oia i mua i te aro o te Atua te Metua e ta’na Tamaiti o Iesu Mesia ; i roto i to’u feruriraa, aita roa e mana‘o feaa—ua ite au e parau mau teie. Ua ite au e, ua farii oia i te mau fâraa o Moroni, ua farii i te Autahu‘araa a Aarona i raro a‘e i te rima o Ioane Bapetizo, ua farii i te Autahu‘araa a Melehizedeka i raro a‘e i te rima o Petero, Iakobo e Ioane, e ua faati‘ahia Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te ono no eperera 1830, na roto i te faaueraa hanahana.12

I to’na ma‘itiraa i te hoê ti‘a no te ti‘a i te upoo o teie « ohipa rahi e te maere e fatata nei i te tupu i rotopu i te mau tamarii a te taata nei », [a hi‘o PH&PF 4:1] aita te Fatu i ma‘iti i te hoê taata tei î i te ite e i te mau mea matarohia o te ao nei. E ere To’na mau haerea i to te taata haerea, e ere atoa to’na mau mana‘o i to te taata mau mana‘o [a hi‘o Isaïa 55:8]. Ahiri e taata tei haapiihia i te haapiiraa a to te ao nei, ua ohipa rahi atura ïa no te faaore i te mau peu e te mau mana‘o paari o te taata. I roto i to’na paari rahi ua ma‘iti te Fatu i te hoê tamarii aau mâ—e tamaiti ahuru ma maha matahiti. Ua heheu atura te Fatu i teie tamaiti apî te îraa o te evanelia, ta te ao e ore e farii no to ratou ti‘aturi ore. Na roto i te mau matahiti arata‘iraa a te ra‘i ra—inaha, na te mau ve‘a no ô mai i te Fatu ra i haapii ia’na—ua faaineinehia teie tamaiti apî, o Iosepha Semita, no te arata‘i i te ohipa o te faaho‘i-faahou-raa mai o te Evanelia e o te paturaa i te Basileia o te Atua.13

3

Ua parau te Fatu e, e roaa Ta’na parau i teie u‘i na roto mai i te peropheta Iosepha Semita.

I te mau anotau atoa a vai ai te evanelia i ni‘a i te fenua nei, e heheuhia mai ïa te reira i te mau peropheta a te Fatu, e e piihia ratou ia ti‘a ei mau faatere mana no te rave e no te arata‘i i te faatupuraa o te mau oro‘a no te faaoraraa o to ratou mau taata tupu.

O Iosepha Semita te peropheta ta te Fatu i pii i teie anotau no te faaho‘i mai i te mau parau mau no te faaoraraa e no te farii i te mau taviri e te mau mana no te faatere i teie mau parau mau faaora.

Ua na ô te Fatu ia’na : « … e ite râ teie nei u‘i i ta’u nei parau na roto ia oe ». (PH&PF 5:10.) I muri iho, no ni‘a i te evanelia tei faaho‘ihia mai na roto ia Iosepha Semita, na ô a‘era te Fatu e : « E porohia teie Evanelia no te Basileia i te ao atoa nei, ei faaiteraa i to te mau nunaa atoa, ei reira e tae mai ai te hopea ra, e aore râ, te haamouraa o te feia iino ». [Iosepha Semita—Mataio 1:31.]14

Te parau nei au i teie nei e—

O Iosepha Semita ta te mau taata atoa e ti‘a ia hi‘o i teie anotau no te apo mai i te parau no ni‘a i te Mesia e i ta’na evanelia ;

Ia tae mai ho‘i te tau mau ra e itehia ai te i‘oa o teie peropheta i na poro e maha o te fenua nei, e i rotopu i te mau taata atoa ;

Ei reira te aau parau-ti‘a ra e farii ai ia’na ei peropheta ma te haamori ho‘i i taua Fatu ra ta’na i heheu mai ;

Ia ti‘a ho‘i i te Ekalesia ta’na i faanahonaho na roto i te faaueraa hanahana ra ia ruperupe i te mea e, te pee nei oia i te mau heheuraa i horo‘ahia mai na roto ia’na ;

E ia roaa i te feia atoa e ti‘aturi i te mau haapiiraa a Iosepha Semita e o te rave i te ohipa i roto i te faanahoraa ta’na i faataa, te iteraa e, e Tamaiti Iesu Mesia na te Atua tei faasataurohia no te mau hara a to te ao nei.

Ia au ho‘i te rave‘a no to’u iteraa e, o Iesu te Mesia—oia ho‘i, na roto i te heheuraa no ô mai i te Varua Mo‘a ra—ua ite au e, ua riro na e te riro nei e e riro a muri noa’tu o Iosepha Semita ei peropheta na te Atua… 

I roto i te varua no te iteraa papû e no te mauruuru, te [faaite nei] au i teie mau parau faaûru no roto mai i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau : « Ua rahi a‘e Iosepha Semita, te Peropheta e te Hi‘o a te Fatu, i rave, maori râ ia Iesu ana‘e, no te faaoraraa i te taata nei i roto i teie nei ao, i tei ravehia e te hoê taata ê atu o tei ora na i ni‘a iho i te reira ». (PH&PF 135:3.)15

4

Ua hoê Iosepha Semita e to’na taea‘e o Hairamu i roto i te oraraa e i roto i te pohe.

Ua mauruuru roa vau no te faaho‘iraahia mai te parau mau mure ore i roto i teie tau tuuraa evanelia hopea ; no te misioni e te ohipa a Iosepha Semita, te peropheta, e no to’u papa ruau, o Hairamu Semita, te patereareha ; e no te mea ho‘i e, ua horo‘a-faahou-hia mai te mau taviri o te basileia o te Atua i te taata nei i ni‘a i te fenua nei.16

Hōho’a
Hyrum with his arm around Joseph with men pulling a boat ashore behind them.

Iosepha e Hairamu Semita : « Aita raua i amaha i roto i te oraraa, e aita i faataa-ê-hia i roto i te pohe ! » PH&PF 135:3

« E teie faahou â, oia mau ta’u e parau atu nei ia oe na, e ao to ta’u tavini ra o Hairamu Semita : no te mea ua here au, o te Fatu, ia’na no te tiamauraa no to’na aau, e no te mea ua here oia i tei ti‘a i mua ia’u nei, te na reira mai nei te Fatu ». [PH&PF 124:15.]

O vai te taata eita e oaoa i teie huru parau faateniteniraa no to’na ti‘aturi e teie arue, no ô mai ho‘i i te Fatu ra ? O Hairamu Semita te hoê o te mau taata matamua tei bapetizohia i roto i teie tau tuuraa. I roto i to’na oraraa ua ti‘a oia i piha‘iho i to’na taea‘e o Iosepha e ua haapuai ia’na na roto i te faaitoitoraa, te faaroo e te here mau. E taata aau here rahi o Hairamu. Tei roto ia’na te haehaa rahi e ua here oia i to’na taea‘e hau atu i to’na iho ora. Ua itehia te reira i roto i to’na pohe i reira ho‘i i roaa ai ia’na te korona no te pohe maratiri. Ua paruru oia i te parau mau ma te măta‘u ore. Oia mau, ua « here oia i te ohipa ti‘a ».

Ua fanauhia o Hairamu Semita i te 9 no fepuare 1800, e fatata e ono matahiti hau atu i te paari i te peropheta. Aore e tura i roaa ia Iosepha Semita o ta Hairamu i fana‘o ore, oia tei oaoa na e to’na ra taea‘e i roto i te mau haamaitairaa atoa ta te Fatu i tuu mai i ni‘a ia’na. Ua ite-atoa-hia teie huru here taea‘e i roto i te peropheta Iosepha no to’na taea‘e o Hairamu. Hoê â huru oto e te oaoa tei faaruruhia e raua. Hoê â mau hamani-ino-raa i ravehia i ni‘a ia raua. Hoê â piha tape‘araa to raua no te here o te Evanelia, e ia tae maira te tau e titiro ai raua i to raua iteraa papû, ua hoê ana‘e to raua korona no te pohe maratiri. « I roto i te oraraa nei aita raua i amaha atu te tahi i te tahi, e i roto i te poheraa aita ho‘i raua i faataa-ê-hia’tu ». [PH&PF 135:3]… 

Teie te hoê parau faateniteniraa ti‘a no roto mai i te peropheta : « E te taea‘e Hairamu, auê ïa mafatu faaroo to oe ! Ia faahei mai o Iehova Mure Ore i te mau haamaitairaa mure ore i ni‘a i to oe upoo, ei utua maitai no to oe haapa‘oraa i to‘u nei varua ! Auê ra hoi rahiraa oto o ta maua i farii amui ; e faahou teie â maua i roto i te rima faaea ore o te enemi. E Hairamu, e papa‘ihia to oe i‘oa i roto i te buka ture a Iehova, ia hi‘o te feia o te haere mai i muri ia oe, e ia faaau ratou i ta ratou mau ohipa i ni‘a i ta oe mau ohipa ».

Ua parau faahou â te peropheta e : « E nehenehe ia‘u ia pure i roto i to‘u nei aau e ia riro to‘u mau taea‘e ato‘a mai to‘u nei taea‘e here o Hairamu, tei mau i te mărû o te hoê arenio, e te parau-ti‘a o Ioba, ei haapotoraa, te mărû e te haehaa o te Mesia; e te here nei au ia’na i taua here ra tei puai a‘e i te pohe, i te mea e, aore hoê taime au i faahapa ia’na, na reira atoa oia i ni‘a ia’u ».17

5

Ua titiro Iosepha e o Hairamu Semita i to raua iteraa papû i to raua toto.

Ua piihia to’u papa ruau, te patereareha Hairamu Semita, no te mau i te mau taviri no teie tau tuuraa ma te apitihia mai e te peropheta Iosepha, to’na taea‘e teina. Ua parau te Fatu e, tei te vaha o na ite toopiti e haamauhia te mau mea’toa [a hi‘o 2 Korinetia 13:1]… 

Eita e ti‘a ia Iosepha Semita ia vai oia ana‘e, ia ore ana‘e, ua manuïa ore ïa ta’na ohipa, mai te ohipa a te Faaora i titau i te haapapûraa a te tahi atu ite, o te ti‘a ia faaite papû no te Mesia, taa ê atu i to’na ra Metua ? [A hi‘o Ioane 8:12–18.] E no reira ua pii te Fatu i te tahi atu taata no te ti‘a i piha‘iho ia Iosepha Semita e no te mau i te mau taviri no te faaoraraa i roto i teie tau tuuraa ei ite e ana ra… 

Aita o [Hairamu] i pii-noa-hia ia riro ei patereareha no te Ekalesia, noa’tu e no’na te reira ti‘araa matahiapo, tera râ ua parau atoa te Fatu ia’na i taua taime ra e :

« E mai teie taime atu â te faataa’tu nei au ia’na ia riro oia ei peropheta, ei hi‘o, e ei heheu parau i ta’u ekalesia, mai ta’u tavini nei o Iosepha atoa ra ;

« Ia ti‘a ia’na ia rave tahoê atoa i te ohipa i piha‘i iho i ta’u tavini nei o Iosepha ; e ia farii ho‘i oia i te a‘oraa a ta’u tavini nei o Iosepha o te faaite atu ia’na te mau taviri na roto i te reira e ti‘a ai ia’na ia ani mai e ia farii hoi, e ia faakoronahia‘i i te haamaitairaa, e te hanahana, e te tura, e te autahu‘araa, e te mau horo‘a no te autahu‘araa iho, o tei tuuhia’tu i mutaa iho ra i ni‘a ia’na ra o tei riro ei tavini na’u ra o Olive Kaudere ;

« Ia ti‘a i ta’u tavini ra o Hairamu ia faaite i te parau no te mau mea ta’u e faaite atu nei ia’na, ia haamana‘o-noa-hia to’na i‘oa ma te tura mai tera u‘i e tae noa’tu i tera u‘i ra, e a muri e a muri noa’tu ». [PH&PF 124:94–96.]

Ei tu‘atiraa i teie nei piiraa e teie faaueraa, ua horo‘a te peropheta Iosepha Semita i ni‘a ia Hairamu Semita i te mau taviri atoa, te mana e te mau horo‘a no te autahu‘araa, ta’na, te peropheta, i mau, e tei mauhia na mua a‘e e Olive Kaudere. Ua heheu atoa te Fatu ia Hairamu Semita i te mau mea atoa i titauhia no te faariro hope roa ia’na ei ite i piha‘iho i to’na taea‘e Iosepha, ei peropheta, ei hi‘o, ei heheu parau e ei peresideni no te Ekalesia, e ia ti‘a i te mau taime atoa e i te mau tau mure ore atoa i te upoo o teie tau tuuraa i piha‘iho i to’na taea‘e Iosepha, ei ite no Iesu Mesia.18

Ua titiro [Iosepha Semita] e to’na taea‘e, to’u papa ruau, te patereareaha Hairamu Semita, i to’na iteraa papû i to’na toto i roto i te fare tape‘araa no Carthage. E no’u nei, te hinaaro nei au ia riro ei mauhaa i roto i te rima o te Fatu no te faaite i te mau hopea o te ao nei e, e roaa faahou te faaoraraa no te mea, ua faati‘a te Fatu i te hoê hi‘o i teie anotau no te haamau faahou i to’na basileia i ni‘a i te fenua nei.19

Hōho’a
Room in Carthage jail seen on slant; men with guns come through door; Joseph is heading for window which reveals crowd below; painting is bathed in reddish hues.

Ua titiro amui Iosepha e o Hairamu Semita i to raua iteraa papû i to raua toto.

Te faateitei nei tatou i to tatou reo no te haamauruuru i te oraraa e i te tau ohiparaa o te peropheta Iosepha Semita, o Hairamu Semita te patereareha, e o te mau peropheta e te mau aposetolo e te mau tane e te mau vahine parau-ti‘a tei patu i ni‘a i te niu ta ratou i haamau.20

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Ua paraparau mai te peresideni Smith no ni‘a i te mau melo o te utuafare tei tauturu i te faaamuraa i to’na iteraa papû tamarii no ni‘a i te misioni a Iosepha Semita (a hi‘o « No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith ») Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu i te mau tamarii ia noaa te hoê iteraa papû no ni‘a i te misioni a te peropheta Iosepha Semita ?

  • Mai te aha te huru i taatihia ai te i‘oa o Iesu Mesia e to Iosepha Semita ? (A hi‘o i te tuhaa 1.) Nahea te tau taviniraa a te peropheta Iosepha Semita i te faaûruraa i to outou iteraa papû no ni‘a i te Faaora e i Ta’na evanelia ?

  • A feruri na i te mau parau a te peresideni Smith no ni‘a i to te Fatu piiraa ia Iosepha Semita, aita i ma‘iti i « te hoê taata tei î i te ite e i te mau mea matarohia o te ao nei » (tuhaa 2). Nahea teie iteraa e nehenehe e tauturu mai i te taime tatou e mana‘o ana‘o ai e, aita tatou i tano no te amo i ta tatou mau hopoi‘a ?

  • I roto i te tuhaa 3, ua faahiti te peresideni Smith i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 5:10 e te 135:3. Nahea outou i te tatara i teie mau irava i te hoê taata tei ore i mâtau maitai i te misioni a Iosepha Semita ?

  • Eaha te ti‘a ia outou ia apo mai i roto i te taamuraa i rotopu ia Iosepha Semita e to’na taea‘e Hairamu ? (A hi‘o i te tuhaa 4.)

  • Eaha to outou mau mana‘o a feruri ai outou no ni‘a ia Iosepha e ia Hairamu Semita i te titiroraa i to raua iteraa papû i to raua toto ? (A hi‘o i te tuhaa 5.) Nahea tatou e nehenehe ai e faatura i ta raua tusia ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Joseph Smith Translation, Genese 50:30–31  ; 2 Nephi 3:5–15  ; PH&PF 11:11–26  ; 76:22–24  ; 135

Tauturu haapiiraa

Te hoê rave‘a no te faaitoito i te haapiiraa maitai o te faarooraa ïa ma te haapa‘o maitai ia ui mai te hoê taata i te hoê uiraa e aore râ, ia horo‘a oia i te tahi mana‘o. « Te faarooraa, e faaiteraa te reira no te here. E titau pinepine te reira i te faatusiaraa. Ia faaroo mau ana‘e tatou i te tahi, e vaiiho tatou i te mea o ta tatou e hinaaro e parau ia nehenehe ratou ia faaite i to ratou iho mau mana‘o » ( Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, [1999], 66).

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Eperera 1962, 44.

  2. I roto Bryant S. Hinckley, « Joseph Fielding Smith », Improvement Era, Tiunu 1932, 459.

  3. I roto i te Conference Report, Eperera 1962, 44.

  4. I roto i te Conference Report, Eperera 1960, 73.

  5. I roto i te Conference Report, Eperera 1962, 45.

  6. I roto i te Conference Report, Atopa 1949, 88–89.

  7. I roto i te Conference Report, Atopa 1970, 6.

  8. « The First Prophet of the Last Dispensation », Ensign, Atete 1971, 7.

  9. I roto i te Conference Report, Eperera 1920, 108–9.

  10. I roto i te Conference Report, Eperera 1920, 107.

  11. I roto i te Conference Report, Atopa 1949, 88.

  12. « To Know for Ourselves », Improvement Era, Mati 1970, 3.

  13. Essentials in Church History (1950), 20–21.

  14. I roto i te Conference Report, Atopa 1970, 6.

  15. « The First Prophet of the Last Dispensation », 7.

  16. « A Prophet‘s Blessing », Ensign, Tiurai 1972, 130.

  17. « Hyrum Smith : A Tribute by Joseph Fielding Smith », Improvement Era, Fepuare 1933, 201 ; iritihia te reta faahipa tei roto i te buka ; hi‘o atoa Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 524, 552.

  18. I roto i te Conference Report, Eperera 1930, 91–93 ; a hi‘o atoa Doctrines du Salut, nene‘iraa Bruce R. McConkie, buka 3. (1954–56), 1:216–19.

  19. « The First Prophet of the Last Dispensation », 7.

  20. « Ogden Temple Dedicatory Prayer », Ensign, Mati 1972, 9.