Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 25: Te fanauraa o Iesu Mesia: «E parau maitai… o te riro ïa ei oaoaraa»


Pene 25

Te fanauraa o Iesu Mesia : « E parau maitai… o te riro ïa ei oaoaraa »

« Eaha te parau no teie aamu maere ? Ua faati‘a anei tatou i te reira ia ô i roto i to tatou oraraa ma te faaûru mai ? Ua farii anei tatou i te reira i roto i to te reira auraa hopea e ma te oti‘a ore ? »

No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith

I te pu‘e tau Noela no te matahiti 1971, ua ti‘a i te hoê papa‘i ve‘a ia rave i te tahi taime i piha‘iho i te peresideni Joseph Fielding Smith e te mau melo o to’na utuafare. Ua faaite mai te papa‘i ve‘a i te tahi tuhaa iti no te oraraa o te peropheta :

« E taime taa ê te Noela no te peresideni Joseph Fielding Smith. E mahana ïa no te utuafare e e mahana no te haamana‘oraa. Hau atu râ, no te peresideni Smith, te Noela e mahana ïa no te mau tamarii.

« ‘Te mana‘o nei au e, te mea ta’u e au roa a‘e no ni‘a i te Noela, o te tamarii ïa’, te na reira ra te peresideni Smith, a tauahi mai ai oia i ta’na hina tamahine i piha‘iho ia’na.

« Te hoê Bibilia rahi i ni‘a i to’na na turi, ua hurihuri te peresideni Smith e e piti na hina tamahine ta’na, Shanna McConkie, 4 matahiti, e o Sherri, 2 matahiti, i te mau api o tei faaite mai i te parau no te fanauraa o te aiû Mesia. Maoro ratou i te faaea i ni‘a i te api o te hoho‘a o te vairaa maa. Mai te hoê fatataraa i rotopu i te peresideni Smith e te mau tamahine… 

« Ua fana‘o te peresideni Smith e rave rahi taata tei haere mai e farerei i te utuafare i roto i te pu‘e tau Noela. ‘Te Noela, e taime ïa no te mau utuafare ia putuputu’, te na reira ra oia ».1

No te peresideni Smith, ua faatumuhia te mau peu Noela i ni‘a i te fanauraa, te taviniraa e te Taraehara o te Faaora. Ei pahonoraa i te mau parau faatau aroha no te Noela ta’na i farii na roto mai i te mau melo o te Ekalesia, ua parau oia e : « Te mauruuru nei au i te mana‘o maitai o te feia i hapono mai i te mau tareta Noela. Te faariro nei au i te reira ei faaiteraa no te here e ei haamana‘oraa i te fanauraa o te Faaora ta tatou ho‘i e faatura nei e e haamori nei ei upoo faatere no te Ekalesia. E poro‘i Ta’na no te hau e no te hinaaro maitai. Teie to’u hinaaro no to’u mau taata tupu i te mau vahi atoa ».2

I te ava‘e titema 1970, ua haaparare te peresideni Smith i te hoê parau poro‘i no te Noela i te mau melo o te Ekalesia na te ao atoa nei. Teie te tahi mau parau ta’na i parau :

« Te faatae atu nei au i te aroha ia outou i teie pu‘e tau Noela, i roto i te here e te autaea‘e, e ma te pure i te Metua Mure Ore ia hi‘o aroha mai Oia ia outou, e ia ninii mai i Ta’na mau haamaitairaa rahi i ni‘a ia outou.

« I teie anotau ino rahi, e te mau ati rahi i ni‘a i te fenua nei, e te mau tama‘i e te mau maniania tama‘i, tei roto tatou paatoa i te imiraa i te arata‘iraa e i te parururaa a te Fatu, aita â i itehia a‘enei.

« E ti‘a ia tatou ia ite e, noa’tu te mau fifi e te mau ati atoa ta tatou e faaruru nei, na te Fatu noa â e faatere nei i te mau ohipa o te fenua nei, e mai te mea e, e haapa‘o tatou i te mau faaueraa e e vai haavare ore e te haapa‘o i Ta’na mau ture, e haamaitai Oia ia tatou i ô nei e i teie nei, e e faautu‘a oia ia tatou i te ora mure ore i roto i To’na basileia i te taime mau ra… 

« E i teie nei te pure nei au ia ti‘a ia tatou i teie pu‘e tau Noela, i te mau taime atoa, ia faatumu i to tatou faaroo i ni‘a i te Tamaiti e te Atua e ia roaa ia tatou taua hau ra o te hau atu i te haro‘aro‘araa ».3

Hōho’a
rane/lamb of god, 1/5/04, 4:51 PM, 8C, 7653x10653 (339+483), 150%, paintings, 1/12 s, R74.8, G64.7, B79.0

Te aamu no te fanauraa o te Faaora, « eita te reira e tahito roa’tu e, e faahiti-pinepine-hia ».

Te mau haapiiraa a Joseph Fielding Smith

1

E mea nehenehe te aamu o te fanauraa o to tatou Faaora i roto i to’na haehaa rahi mau.

Aita e aamu nehenehe a‘e, e aore râ, aita e aamu o te haaputapû hohonu a‘e i te varua o tei haehaa, mai ta teie aamu hanahana e faatupu no ni‘a i te aamu o to tatou Faaora. Aore e ta‘o faahitihia e te taata e nehenehe e faaunauna e aore râ, e haamaitai atu e aore râ, e faarahi atu â i te nehenehe o to te reira haehaa rahi mau. Eita te reira e tahito noa’tu, e e faahiti-pinepine-hia, e e mea iti roa te taime e faahitihia te reira i roto i te mau utuafare o te taata. Tamata na tatou i te feruri ia tatou iho, tei rapae i piha‘iho i te mau tia‘i mamoe e te tia‘i ra i ta ratou nana i taua aru‘i rahi ra. E mau taata haehaa teie aore i mo‘ehia ia ratou te faaroo o to ratou hui metua, aita to ratou varua i etaeta mai to te mau haapii ture Ati Iuda i te anotau o te Fatu ra, e ore noa’tu te reira, eita ïa te mau melahi e fâ mai ia ratou e ta ratou parau poro‘i hanahana ra. E tai‘o faahou na tatou i teie aamu maere.

« E tiai mamoe tei taua fenua ra e ti‘a i roto i te mau aua, i te tia‘iraa i ta ratou mau nana i te mau araraa i te pô.

« E inaha, ua ti‘a maira te hoê melahi a te Fatu i piha‘i iho ia ratou, ua ati ihora ratou i te maramarama i te anaana o te Fatu, e rahi roa a‘era to ratou măta‘u.

« Ua parau maira râ te melahi ia ratou, eiaha e măta‘u inaha ho‘i e parau maitai ta’u e hopoi mai ia outou nei, o te riro ïa ei oaoaraa no te taata atoa.

« I na’u anei ho‘i i fanau ai te Ora no outou i te oire o Davida, oia ho‘i te Mesia ra o te Fatu.

« Teie ho‘i te tapa‘o e ite ai outou ia’na : e ite outou i taua tamaiti ra i te vai-noa-raa i roto i ta te puaa vairaa maa, ua vehihia i te ahu.

« E i reira ra atihia maira taua melahi ra e te hoê tiria rahi no te ra‘i i te haamaitairaa i te Atua, i te na ôraa e,

« Ia haamaitaihia te Atua i ni‘a i te ra‘i teitei, ei hau to teie nei ao, e ia ite auhia mai te taata nei.

« E reva’tura taua mau melahi ra i ni‘a i te ra‘i, ua parau ihora taua mau tiai mamoe ra ratou ratou iho, mai haere tatou i Bete-lehema e hi‘o i taua mea ra ta te Fatu i faaite mai ia tatou nei.

« Haere oi‘oi atura ratou e ite atura ia Maria raua o Iosepha, e i taua tamaiti iti ra i te vai-noa-raa i roto i te Phatene ». [Luka 2:8–16.]

E ti‘a anei i te hoê varua ia tai‘o i teie ma te ore e putapû i te varua haehaa e ia maere i te parau mau ohie o te aamu ?4

2

Noa’tu e, e Tamaiti Iesu Mesia na te Atua, ua haere mai Oia i roto i te ao nei mai te hoê aiû e ua haere noa mai te aroha i te aroha e tae noa’tu i te taime Oia i farii ai i te îraa.

I to’u mana‘o, ua maramarama tatou paatoa e, o Iesu Mesia ra, o Iehova ïa, tei arata‘i ia Iseraela i te anotau o Aberahama e o Mose, e tano roa ia parau e, mai te anotau mai o Adamu. Taua Iehova ra, e aore râ, Iesu Mesia, ua fâ atoa mai oia ei Varua i te taea‘e o Iareda, e ua fanau-aiû-hia mai i roto i teie ao e ua tupu i te paari i roto i teie nei ao.5

Hōho’a
Jesus Christ at age twelve in the temple at Jerusalem during the Feast of the Passover. A group of learned Jewish doctors are gathered around Christ. The doctors are expressing astonishment at the wisdom and understanding of the young Christ. (Luke 2:41-50)

I to’na apîraa, ua roaa ia Iesu te ite, « te faaue na ni‘a iho i te faaue, te a‘o na ni‘a iho i te a‘o ».

E Atua to tatou Faaora hou a fanauhia mai ai oia i roto i teie ao, e ua ta‘ita‘i mai oia i taua ti‘araa ra i to’na haereraa mai i ô nei. E Atua oia i to’na fanauraahia mai i roto i te ao nei mai te au i to’na ra huru na mua ra. Tera râ, no teie oraraa, ua titauhia ia’na ia haamata mai te au i te taatoaraa o te tahi atu mau tamarii e ia farii i to’na ite, te faaue na ni‘a iho i te faaue. Te parau nei Luka e, « Tupu atura Iesu i te rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e te taata atoa ». [Luka 2:52.] Te papa‘i nei Ioane e, « E aore oia i farii i te îraa i te matamua, ua haere noa râ mai te aroha i te aroha, e tae noa’tu i te taime oia i farii ai i te îraa ». [PH&PF 93:13.]… 

E mea papû maitai e, hou a ti‘a ai to’na matahiti i te 12—i taua ho‘i taime ra ua tupu te maere rahi i roto i te mau orometua e te mau taata paari i roto i te hiero—ua haapii oia i te mau mea e rave rahi no ni‘a i te ohipa a to’na Metua [a hi‘o Luka 2:46–49]. Ua nehenehe ihoa ïa i teie ite e tae mai ia’na na roto i te heheuraa, na roto i te fâraa mai te mau melahi, e aore râ, na roto i te tahi atu huru raveraa. Tera râ, i roto i teie oraraa, ua titauhia to’na ite ia tae te faaue na ni‘a iho i te faaue, te a‘o na ni‘a iho i te a‘o. Ua papû maitai e, i tera e tera taime, ua paraparau oia i to’na Metua i te Ao ra

… « Ua paari Iesu i piha‘i iho i to’na mau taea‘e, ua tupu i te puai, e ua tiaturi i te Atua no te taime e tae mai ai te taime no ta’na taviniraa. E ua tavini oia i raro a‘e i to’na metua, e aita oia i paraparau mai te tahi atu mau taata, e aita atoa e nehenehe e haapii ia’na ; no te mea, aita e titauhia ia haapiihia oia na te tahi atu taata. E rave rahi matahiti i muri a‘e, fatata maira ta’na tau ohiparaa ». [Iritiraa na Iosepha Semita, Mataio 3:24–26.]

Ua parau to tatou Fatu e, eita e ti‘a ia’na ia rave oia ana‘e ihora maori râ o ta’na i ite i te Metua i te raveraa ra ; te auraa ra, ua heheuhia mai ïa ia’na ta to’na Metua i rave ra [a hi‘o Ioane 5:19–20]. E mea papû maitai e, ua haere mai Iesu i roto i te ao nei ma te farii atoa i te mau titauraa i titauhia ia tatou tata‘itahi—ua mo‘ehia ia’na te mau mea atoa, e ua titauhia ia’na ia tupu i te paari mai te aroha i te aroha. Ta’na haamo‘eraa, e aore râ, te iriti-ê-raa-hia to’na ite tahito ra, e mea titauhia ïa, mai ia tatou tata‘itahi atoa nei, no te faati‘a hope roa i te oraraa tahuti o teie taime.

Aita te Faaora i farii i te îraa i te haamataraa, i muri a‘e râ i to’na fariiraa i to’na tino e i te ti‘a-faahou-raa, ua horo‘ahia maira ia’na te mau mana atoa i te ra‘i ra e i te fenua nei. Noa’tu e, e Atua oia, te Tamaiti iho na te Atua, ma te tura e te mana no te hamani i teie fenua e i te tahi atu mau fenua, te toe ra râ te tahi mau mea aita oia i farii e tae roa’tu i muri a‘e i to’na ti‘a-faahou-raa. Te auraa ra, aita oia i farii i te îraa e tae roa’tu i te taime a farii ai oia i te hoê tino ti‘afaahou.6

3

Ua haere mai Iesu Mesia i roto i te ao nei no te faaora ia tatou i te pohe tino e i te pohe varua.

Ua haere mai Iesu i ô nei no te faatupu i te hoê ohipa i faataahia na’na hou te faatumuraahia te fenua nei. Ua parauhia oia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a mai « te Arenio i taparahihia ra mai te matamua mai â o teie nei ao ». [Apokalupo 13:8.] Ua ma‘iti oia ia haere mai, i te Afa ti‘a o te mau tau ra, no te faaora i te taata i te hi‘araa o te tae mai i ni‘a ia ratou na roto i te ofatiraa ture a Adamu

… O Iesu ana‘e te taata tei fanauhia i roto i teie ao aita to’na e metua tane tahuti. Te Metua o to’na tino, te Metua atoa ïa o to’na Varua, e te Metua o te mau varua o te mau taata atoa. Mai roto mai i to’na Metua tane ua roaa ia’na te ora mure ore ; mai roto mai i to’na metua vahine ua roaa ia’na te mana no te pohe, i te mea ho‘i, e vahine tahuti to’na metua vahine. Na roto i to’na metua vahine ua roaa ia’na to’na toto, e na roto i to’na Metua tane ua roaa ia’na to’na tahuti ore. No reira, na roto i to’na mana no te horo‘a i to’na ora e ia rave faahou, ua ti‘a ia’na ia aufau i te hoo o te ofatiraa ture a Adamu, e ia faaora i te mau taata atoa i te pohe.7

Te tumu mau i haere mai ai Iesu Mesia i roto i te ao nei… maori râ, a tahi, no te faaora i te mau taata atoa i te pohe tino e aore râ, i te pohe tahuti, ta Adamu i hopoi mai i roto i teie nei ao, e a piti, no te faaora i te mau taata atoa i te pohe varua e aore râ, i te ti‘avaruraa i mua i te aro o te Fatu, ma te titauraa ia tatarahapa ratou e ia matara ta ratou mau hara e ia haapa‘o noa e tae noa’tu i te hopea o te tamataraa tahuti nei.8

Te oaoa nei tatou i te fanauraa o te Tamaiti a te Atua i rotopu i te taata nei.

Te mauruuru nei tatou no te tusia taraehara ta’na i pûpû na roto i te haamaniiraa o To’na iho toto.

Te mauruuru nei tatou no To’na faaoraraa ia tatou i te pohe e te iritiraa i te uputa ia ti‘a ia tatou ia farii i te ora mure ore.

Te pure nei tatou ia vai te hau i ni‘a i te fenua nei, ia parare te evanelia, e ia upooti‘a te parau mau i te hopea.

Te ani haehaa nei matou i te mau tamarii a to tatou Metua i te mau vahi atoa ia amui mai ia matou no te rave i te mau mea e horo‘a mai i te hau ia tatou paatoa i roto i teie ao e i te hanahana mure ore i roto i te ao i muri nei [a hi‘o PH&PF 59:23].9

4

E vaiiho tatou i te aamu o te fanauraa o te Faaora ia tomo i roto i to tatou oraraa ma te faaûru mai.

Ia tae mai [te po‘ipo‘i Noela] e taupe te tahi pae i to ratou upoo i raro i roto i te taparuraa i te Metua o te mau Maramarama no te mau haamaitairaa ta ratou i farii na roto i te mau mamae o ta’na Tamaiti here, e e tai‘o ratou i te aamu nehenehe ma te mauruuru rahi. Te vahi oto râ, no te tahi pae, tei iti roa te ite, e aita roa’tu paha hoê iteraa, no ni‘a i ta ratou tarahu i te Tamaiti a te Atua, e faahanahana ratou, eiaha na roto i te arueraa e te pure haehaa, na roto râ te arearea i roto i te taero e te parau ino, ma te ore e feruri noa a‘e i te auraa o te fanauraa o te Taata no Galilea… 

Nahea e nehenehe ai i te hoê taata ia tai‘o i teie aamu aroha o te fanauraa o Iesu Mesia ma te ore e hinaaro e faaru‘e i ta’na mau hara ? I teie pu‘e tau o te matahiti e mea maitai ïa no tatou paatoa—te arii i roto i to’na aorai, ia arii noa’tu i roto i te mau aorai nei, te taata faaapu i roto i to’na fare ha‘iha‘i, te taata tao‘a e te taata vĕvĕ—ia tuu i te turi i raro e ia faatura ia’na te taata hara ore, tei pûpû i to’na oraraa i roto i te tusia e te oto no te maitai o te mau taata atoa ; tei manii i to’na toto ei tusia no te hara… 

Eaha te parau no teie aamu maere ? Ua faati‘a anei tatou i te reira ia ô i roto i to tatou oraraa ma te faaûru mai ? Ua farii anei tatou i te reira i roto i to te reira auraa hopea e ma te oti‘a ore ? Te ti‘aturi ra anei tatou e, teie aiû, o te Tamaiti fanautahi ïa a te Atua i te tino nei ? E faaroo tamau anei to tatou i roto i ta’na misoni, e e hinaaro anei to tatou ia pee ia’na ma te haapa‘o ? Ahiri te ao nei i ti‘aturi e i faaroo i ta’na mau haapiiraa, aita ïa e vai teie aroraa e teie ino rahi mai te tau e te tau… Ua rahi roa te parau vaha noa i rotopu i te mau taata e parau nei e, te pee nei ratou i te Tamaiti a te Atua, e mea iti roa tei haamori mau mai te au i te parau-ti‘a o ta’na mau haapiiraa.

Na ô atura te melahi i te mau tia‘i mamoe i taua aru‘i hanahana ra e, e parau maitai… o te riro ïa ei oaoaraa ta’na e hopoi mai nei no te mau taata atoa [a hi‘o Luka 2:8–10], tera râ, te rahiraa o te taata i te mau vahi atoa i ni‘a i te tino o te fenua nei, ua pato‘i ratou ia farii i te mau haamaitairaa o taua mau parau maitai ra. Aita ratou i hinaaro e faaru‘e i ta ratou mau hara, ia faahaehaa ia ratou e ia faaau i to ratou oraraa i ni‘a i te mau haapiiraa a te Fatu… 

Te taparu faahou nei â vau i te mau taata atoa i te mau vahi atoa : A fariu ê atu i to outou mau haerea iino e a fariu mai i roto i te haamoriraa ti‘a i te Tamaiti a te Atua, ia faaorahia ho‘i to outou varua i roto i to’na ra basileia.10

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Eaha ta outou e rave nei i roto i to outou utuafare no te haamana‘o i te Faaora i te pu‘e tau Noela ? Eaha ta tatou e nehenehe e apo mai na roto mai i te mau peu no te Noela a te peresideni Smith ? (A hi‘o « No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith ».)

  • I to outou mana‘o no te aha te aamu o te fanauraa o Iesu Mesia « eita te reira e tahito roa » ? (A hi‘o i te tuhaa 1.)

  • A tai‘o faahou i te mau parau a te peresideni Smith no ni‘a i te haereraa mai Iesu Mesia i te ao nei ei aiû e i te faaoroma‘iraa i te mau ati o te tahuti nei (a hi‘o i te tuhaa 2.) Eaha to outou mau mana‘o e te mau feruriraa ia feruri ana‘e outou i te hinaaro o te Faaora ia rave i te reira ?

  • A feruri na i te tu‘atiraa i rotopu i te fanauraa o te Faaora e i te Taraehara o te Faaora (a hi‘o i te tuhaa 3). Nahea e ti‘a ai i te mau metua ia tauturu i ta ratou mau tamarii ia noaa teie iteraa ? Nahea e ti‘a ai i teie iteraa ia faaûru i ta tatou mau peu matarohia no te Noela ?

  • Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te faati‘a i te aamu o te fanauraa o te Faaora « ia tomo i roto e ia faaûru i to tatou oraraa » ? (A hi‘o i te tuhaa 4.)

Te mau papa‘iraa mo‘a

Isaïa 53  ; Luka 1:26–35  ; 2  ; 1 Nephi 11:8–23

Tauturu haapiiraa

Na te mau aparauraa i roto i te mau pŭpŭ na‘ina‘i e « faafana‘o i te rahiraa o te mau piahi ia faaô i roto i te haapiiraa. Te feia e taiâ nei ia faaite i to ratou mana‘o i te taime haapiiraa, e nehenehe ratou e faaite atu i roto i te mau pŭpŭ iti, eita ïa ratou e haamâ ia faaite i to ratou mana‘o i mua i te taatoaraa » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, [1999], 169).

Te mau nota

  1. « A Big Christmas Hug from Pres. Smith », Church News, 25 no titema 1971, 3.

  2. « A Big Christmas Hug from Pres. Smith », 3.

  3. « Christmas Greetings from President Joseph Fielding Smith to the Members of the Church throughout the World », Church News, 19 no titema 1970, 3.

  4. The Restoration of All Things (1945), 279–80.

  5. Rata na’na iho, faahitihia i roto i te Doctrines du salut, nene‘iraa Bruce R. McConkie, buka 3. (1954–56), 1:11.

  6. Rata na’na iho, faahitihia i roto i te Doctrines du salut, 1:32–33.

  7. Answers to Gospel Questions, haaputuraa Joseph Fielding Smith Jr., buka 5. (1957–66), 2:134, 136.

  8. « The Resurrection », Improvement Era, Titema 1942, 780–81 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, 2:259.

  9. « Christmas Greetings », 3.

  10. The Restoration of All Things, 278–79, 281–82, 286 ; tomaraa i ravehia.