Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 19: I roto i teie nei ao, eiaha râ i to teie nei ao


Pene 19

I roto i teie nei ao, eiaha râ i to teie nei ao.

« Tei roto tatou i teie nei ao, e ere râ tatou i to teie nei ao. Ua titauhia ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i teie nei ao e ia ora no te riro mai ei feia mo‘a ».

No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith

I te 29 no titema 1944, ua pohe te tamaiti a te peresideni Joseph Fielding Smith, o Lewis, a tavini ai oia i roto i te nuu o te mau Hau Amui no Marite. Noa’tu te pe‘ape‘a i farereihia e te peresideni Smith, ua mărû to’na pe‘ape‘a na roto i to’na haamana‘oraa i te oraraa maitai o Lewis. « Mai te mea e, ua rave e aore râ, ua parau o Lewis i te hoê mea au ore rii, aita ïa vau i faaroo i te reira », ta te peresideni Smith ïa i papa‘i i roto i ta’na buka aamu. « E mea viivii ore to’na mau mana‘o, na reira atoa ta’na mau ohipa i rave… Noa’tu te teimaha o teie parau apî, te vai nei te hau e te oaoa i roto ia matou ia ite e, e mea mâ oia e te ti‘amâ i te mau viivii e vai rahi nei i roto i te ao nei e i roto i te nuu. Ua haapa‘o maitai oia i to’na faaroo e e ti‘a ia’na ia farii i te hoê ti‘a-faahou-raa hanahana, ia tahoê-faahou-hia matou ».1

11 matahiti i muri mai, ua ite atu te peresideni Joseph Fielding Smith e ta’na vahine o Jessie i te reira huru i roto i te tahi atu mau ti‘a no te nuu. Ua ratere raua na roto i te mau misioni a te Ekalesia i te pae hitiaa o te râ no Asia, e ua farerei atoa i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei Marite e tavini ra i roto i te nuu. Ua faahiahia te peresideni e te tuahine Smith i te huru o teie mau taure‘are‘a, noa’tu te mau faahemaraa a to te ao nei, ua ora ratou i te hoê oraraa maitai e te mâ. I roto i te amuiraa rahi no atopa 1955, te parau ra te peresideni Smith e :

« Outou e te mau metua tane e te mau metua vahine e mau tamaiti ta outou e tavini nei i roto i te nuu, e nehenehe ta outou e haapeu no ratou. E mau taure‘are‘a maitai ratou. Te tahi pae o to tatou mau faehau e mau taata faafariuhia ïa, tei arata‘ihia mai i roto i te Ekalesia na roto i te mau haapiiraa, te mau ture e te hi‘oraa maitai—te hi‘oraa maitai ihoa râ o te mau melo o te Ekalesia o te tavini atoa nei i roto i te nuu.

« Ua farerei au i te tahi mau taure‘are‘a tei parau mai e, ‘Ua haere mai matou i roto i te Ekalesia na roto i te huru oraraa o teie mau taure‘are‘a, e no te mea atoa e, ua haapii mai ratou ia matou i te mau parau tumu o te evanelia’.

« E ohipa maitai roa ta ratou e rave nei. Te vai ra paha hoê e aore râ, e piti e ere i te mea tau‘a roa, tera râ, te feia apî ta’u i farerei, e ta’u i paraparau, te faaite ra ratou i to ratou iteraa papû no ni‘a i te parau mau e te haere ra ma te haehaa.

« E i to’u farereiraa i te mau ti‘a faatere e te mau orometua… ua hoê ratou i te parauraa e, ‘E mea au roa na matou to outou feia apî. E mea mâ ratou. E nehenehe e ti‘aturi ia ratou ».2

Ua faaitoito te peresideni Smith i te mau melo o te Ekalesia ia riro—mai teie mau taure‘are‘a faehau—« taa ê i te toe‘a o to teie nei ao ».3 I roto i teie mau huru a‘oraa, ua parau pinepine oia i te parau no te haamo‘araa i te mahana Sabati, te haapa‘oraa i te Parau Paari, te faaturaraa i te i‘oa o te Metua i te Ao ra e o Iesu Mesia, te ahuraa ma te tano, e te haapa‘oraa i te ture no te viivii ore. Ua faaite papû oia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e, mai te mea e, e faaru‘e ratou i te mau ino o teie nei ao, e e haapa‘o ho‘i i te mau faaueraa, e riro ïa te mau haamaitairaa ta ratou e farii ei mau haamaitairaa « tei hau roa i te mau mea e ore e ti‘a ia tatou ia maramarama i teie nei ».4

Hōho’a
A soldier sitting in a Humvee reading a serviceman's edition of the Book of Mormon

Noa’tu i te tau tama‘i, e nehenehe ta tatou e ora i roto i teie nei ao, eiaha râ ia riro i to teie nei ao.

Te mau haapiiraa a Joseph Fielding Smith

1

Te tia‘i nei te Fatu ia faaru‘e tatou i te mau ino o te ao nei e ia ora mai te au i te Feia Mo‘a.

Te ora nei tatou i roto i te hoê ao ino e te au ore. Tera râ, tei roto tatou i teie nei ao, e ere râ tatou i to teie nei ao. Ua titauhia ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i teie nei ao e ia ora no te riro mai ei feia mo‘a… E maramarama rahi a‘e to tatou i ta to teie nei ao, e te titau rahi nei te Fatu ia tatou, hau atu i ta’na e titau i to teie nei ao.5

I roto i te pene ahuru ma hitu o Ioane—eita ta’u e nehenehe e tai‘o i teie pene ma te ore te roimata e tahe—a pure ai to tatou Fatu i to’na Metua i roto i te mărû o to’na varua atoa no te mea ua ite oia e, ua tae i te hora no’na ia pûpû ia’na iho ei tusia, e ua pure oia no ta’na mau pĭpĭ. Te na ô ra oia i roto i taua pure ra,

« Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe ia ratou eiaha ei ino.

« E ere ratou i to teie nei ao, mai ia’u nei ho‘i e ere i to teie nei ao.

« E haamaitai oe ia ratou i te parau mau na oe : o to parau na te parau mau ». (Ioane 17:15–17.)

Mai te mea e, e ora tatou i te parau ta te Fatu i heheu mai, e ta tatou ho‘i i farii, aita ïa tatou e riro i to teie nei ao. Eiaha roa tatou e rave i te hoê noa a‘e o te mau ino o teie nei ao. Eiaha tatou e rave i ta’na mau hara e ta’na mau hapa—e mau hapa no te haapiiraa hohonu a te taata e e mau hapa no te haapiiraa tumu, e mau hapa no ni‘a i te faatereraa hau, e aore râ, te huru o te reira mau hapa—eiaha tatou e amui atu.

Hoê noa iho ohipa ta tatou e rave, oia ho‘i, te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua. Tira râ atu ai, haapa‘o maitai i te mau fafauraa atoa e te mau titauraa atoa ta tatou i tomo atu e i rave i ni‘a ia tatou iho.6

Eiaha râ outou e mana‘o e, te parau atu nei au e, e faaatea ê mai tatou i te mau taata atoa i rapae i te Ekalesia, e eiaha e tapiri atu ia ratou. Aita vau i parau i te reira parau, te hinaaro nei râ vau ia riro mau tatou ei Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei au maitai, e mai te mea e, e haere to teie nei ao na roto i te poiri e te hara e na rapae i te hinaaro o te Fatu, ei reira tatou e huti ai i te reni.7

Ia tomo tatou i roto i te Ekalesia… titauhia ia tatou ia faaru‘e i te mau haerea e rave rahi o te ao nei, e ia ora mai te au i te feia mo‘a. Aita tatou e ahu faahou e aore râ, e paraparau faahou e aore râ, e feruri faahou mai ia vetahi ê e na reira pinepine nei. E rave rahi i roto i teie nei ao te faaohipa nei i te tî, te taofe, te avaava e te inu taero, e te faaohipa nei i te mau raau taero. E rave rahi o te faahiti nei i te parau paieti ore, o te parau ino nei e o te faatura ore nei, o te rave nei i te peu faufau e te viivii i roto i to ratou oraraa, are‘a tatou ra, ia vai te reira mau mea ei ohipa mâtau ore no tatou. E Feia Mo‘a tatou no tei Teitei Roa ra… 

Te ti‘aoro nei au i te Ekalesia e i to’na mau melo taatoa ia faaru‘e i te mau ino o teie nei ao. E faaatea ê tatou i te peu viivii e i te mau huru peu faufau atoa mai te ma‘i pee ra te huru… 

Ei mau tavini no te Fatu, ta tatou opuaraa o te haere ïa na ni‘a i te e‘a ta’na i faataa no tatou. Eiaha tatou faatupu noa i te hinaaro ia rave e ia parau i te mea e au ai oia, e ora râ tatou i te hoê oraraa e riro ai to tatou oraraa mai to’na atoa ra te huru.8

Haamo‘a i te mahana Sabati

Te hinaaro nei au e parau i te tahi mau parau no ni‘a i te haapa‘oraa i te mahana Sabati e i te haamo‘araa i te reira. Ua horo‘ahia mai teie faaueraa mai te haamataraa mai â, e ua faaue a‘era te Atua i te Feia Mo‘a e i te mau taata atoa o te fenua nei ia haapa‘o i te mahana Sabati e ia haamo‘a i te reira—hoê mahana i ni‘a i te hitu. E faaea tatou i ta tatou mau ohipa i taua mahana ra, e haere tatou i te fare o te Fatu e e pûpû atu ai i ta tatou mau oro‘a i To’na ra mahana mo‘a. No te mea, teie te mahana i faataahia e faaea ai tatou i ta tatou mau ohipa e e haamori atu ai i tei Teitei Roa ra. [A hi‘o PH&PF 59:9–10.] E pûpû tatou Ia’na i taua mahana ra i ta tatou haamaitairaa e e faahanahana Ia’na na roto i te pure, te haapaeraa maa, te himene e te faateiteiraa e te haapiiraa te tahi i te tahi.9

Ua riro te mahana Sabati ei mahana faaanaanataeraa, ei mahana arearearaa, ei mahana no te huru mea atoa, eiaha râ no te haamoriraa… e te oto nei au ia parau atu e, ua rahi roa—hoê noa, ua rahi a‘ena—te mau melo o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei tei apiti atu i taua faanahoraa ra, e no te tahi mau melo o te Ekalesia, ua riro te mahana Sabati ei mahana arearearaa, ei mahana faaanaanataeraa, eiaha râ ei mahana i reira tatou e nehenehe ai e tavini i te Fatu to tatou Atua ma to tatou aau atoa, to tatou itoito atoa, to tatou mana‘o atoa e to tatou puai atoa… 

E teie nei, tera te ture i to te Ekalesia i teie mahana mai te ture i to Iseraela i tahito ra, e te tapitapi rii nei te mana‘o o te tahi pae o to tatou mau taata i te mea e, te feruri nei ratou e, ua riro te haapa‘oraa i te mahana Sabati ei faaitiraa i ta ratou mau faaoaoaraa.10

Eiaha tatou e ofati i te mahana Sabati… Te pe‘ape‘a mau nei au i te mea e, i rotopu i to tatou mau Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, te vai nei te tahi pae aita e faariro nei i teie haapiiraa tumu mai te au i tei titauhia ; inaha, te vai ra te tahi pae o tatou o te feruri nei e, e ti‘araa mau to ratou ia pee i te peu o teie nei ao no ni‘a i te reira tumu parau. Te farii nei ratou i te mau mana‘o e i te mau haapiiraa a to te ao nei ma te ofati roa’tu i te mau faaueraa a te Fatu. Tera râ, mai te mea e, e na reira tatou, e hopoi‘a ta tatou i mua i te Fatu, e eita ta tatou e nehenehe e ofati i ta’na parau e e farii atu ai i te mau haamaitairaa o te haapa‘o maitai.11

Haapa‘o i te Parau Paari

E ture niu te ture o te Parau Paari. E faaite te reira i te e‘a, e na te reira e horo‘a mai ia tatou i te arata‘iraa rahi no ni‘a i te maa e te inu, ei maitai no te tino, e te ino atoa. Mai te mea e, e haapa‘o tatou ma te aau tae mau i tei papa‘ihia, na roto i te tauturu a te Varua o te Fatu, aita e faufaa te tahi atu a‘o. Teie te fafauraa e vai nei i roto i teie haapiiraa nehenehe roa :

« E te feia mo‘a atoa o te haamana‘o i te haapa‘o e i te rave i teie mau parau nei, ma te taahiraa i roto i te haapa‘o-maitai-raa i te mau faaueraa, e ora maitai te noaa i to ratou pito e te puo i to ratou mau ivi ;

« E e itea ho‘i ia ratou te paari e te mau tao‘a rahi no te ite, oia te mau tao‘a rahi i hunahia ra ;

« E e horo ho‘i e e ore roa e rohirohi, e e haere e e ore roa e fiu ». [PH&PF 89:18–20.]12

E rave rahi miria tara marite e haamau‘ahia nei i te matahiti hoê no te mau inu taero e no te avaava. Te taero e te viivii ta teie mau ino e hopoi mai i roto i te utuafare taata nei, ua riro ïa ei faainoraa, eiaha i te ea noa, i te paruru morare e te paruru varua atoa râ o te taata nei.13

Te amahamaha nei te mau utuafare na roto te faaohipa-rahi-raa i te mau raau taero e opanihia e te u‘anaraa o te faaohiparaa i te mau raau taero i haamanahia.14

Eiaha tatou e faaroo i te mau umeumeraa e te faatianiraa ino o te mau mea e tuino i te tino e o tei faahapahia e to tatou Metua i te Ao ra e ta’na Tamaiti o Iesu Mesia, e tei taa ê atoa ho‘i i te evanelia ta raua i horo‘a mai ia tatou… 

Ia vai mâ ho‘i to tatou tino e ti‘a ai. Ia vai mâ ho‘i to tatou feruriraa e ti‘a ai. Ia vai ho‘i i roto i to tatou aau te hinaaro ia tavini i te Fatu e ia haapa‘o i ta’na mau faaueraa ; ia haamana‘o i to tatou mau pure, e ia imi na roto i te haehaa i te a‘o e tae mai na roto i te arata‘iraa a te Varua o te Fatu.15

Hōho’a
Joseph Smith with a paper in his hand talking with men at the School of the Prophets about the Word of Wisdom. Some of the men are smoking or chewing tobacco. Emma Smith is holding a broom or mop.

Ua heheu mai te Fatu i te Parau Paari i te peropheta Iosepha Semita no te tauturu i te Feia Mo‘a ia farii i te puai pae tino e pae varua.

Faatura i te i‘oa o te Atua

E faariro tatou i te i‘oa o te Atua ei ohipa faaturahia ma te mo‘a e te hanahana. Aita e mea e oto rahi ai e aore râ e faahiti ma‘ue ai i te mana‘o o te hoê taata maitai, maori râ te faarooraa i te tahi mau taata ia faahiti i te mau parau iino, hairiiri e te faufau no ni‘a i te i‘oa o te Atua. No te huru paieti ore o te tahi mau taata, mai te mea ra e, fatata eita e ti‘a faahou ia ratou ia faahiti e piti e aore râ, e toru pereota ma te ore e tutuha—ia au i to ratou feruriraa—i te hoê tuhiraa faufau e te faatura ore. Te vai atoa ra te tahi mau taata, mai te mea ra e, te feruri nei ratou e… e tane mau ratou, e e faateitei te reira ia ratou i ni‘a a‘e i te tahi atu mau taata, mai te mea e, e nehenehe ta ratou e paraparau tuhi mai… Ua riro te viivii i roto i to’na mau huru faito atoa ei ohipa ino e te haamou, e e ti‘a ïa i te mau melo o te Ekalesia ia haapae i te reira mai te au i te hoê raau faataero.

E mea pinepine te mau aamu maitai i te ino roa, no te mea e, aita te mau taata papa‘i i maramarama i te faufaa no te faaohiparaa i te mau i‘oa mo‘a. Ia tuuhia te mau parau faaino i roto i te vaha o te mau taata ti‘araa tura, eita ïa te reira e haamaitai atu i te aamu, e faaino roa’tu râ i te faufaa e te maitai o te reira… E mea maere mau i te mea e, te vai ra te tahi mau taata, e taata aravihi iho i reira, o te feruri nei e, mai te mea e, e faaohipa ratou i te i‘oa o te Fatu i roto i ta ratou mau parau, e rahi atu ïa te au, te maramarama e te puai o ta ratou mau aamu ! 

Taa ê atu i te mau taata atoa i ni‘a i te fenua nei, titauhia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia faaite i te faatura rahi i te mau mea mo‘a atoa. Aita to teie nei ao i haapiipiihia teie mau mea mai ia tatou i haapiihia na, noa’tu e, te vai ra te mau taata parau-ti‘a e rave rahi, te mau taata faaroo e te maitai i roto i teie nei ao. Teie nei, e Varua Mo‘a te arata‘i nei ia tatou, e tae noa’tu i te mau heheuraa a te Fatu, e ua haapii mai oia ia tatou i to tatou nei anotau i ta tatou ohipa no ni‘a i teie mau mea atoa.16

Te ahuraa ma te tano e te haapa‘oraa i te ture no te viivii ore

Eiaha te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e pee i te mau huru peu faanehenehe e te ahuraa tano ore o teie nei ao. E mau taata tatou no te Fatu. Te hinaaro nei oia ia ora tatou ma te mâ, e te viivii ore, ia tape‘a mâ noa i to tatou mau mana‘o e to tatou feruriraa, e ia haapa‘o maitai i te tahi atu mau faaueraa atoa na’na ra. No te aha tatou e pee ai i to te ao nei, no te aha aita ta tatou e nehenehe e ahu ma te tano, no te aha aita ta tatou e nehenehe e rave i te mau mea ta te Fatu e hinaaro ia rave tatou ?17

Ia haere au na ni‘a i te purumu no te haere i te fare no te mau piha toro‘a o te Ekalesia, e e ia ho‘i mai au, te ite nei au i te mau tamahine e te mau vahine, e rave rahi o ratou « e mau tamahine no te Ziona », i roto i te mau ahu au ore [a hi‘o Isaïa 3:16–24]. Te ite nei au e, te taui nei te tau e te peu faanehenehe… [Tera râ] aita te parau no te ahuraa au e te tura i taui… Ua faaite mai te mau Hui Mana Faatere Rahi i te mau faatureraa, ia ahu te mau vahine e te mau tane i te ahu ma te au maite e ti‘a ai. Ua haapiihia ratou i te peu maitai e te ahuraa i te ahu ma te au maite i te mau taime atoa.

I to’u mana‘oraa, e hoho‘a oto mau ia ahu ana‘e « te mau tamahine o Ziona » i te ahu au ore. Hau roa’tu i te reira, no te mau tane e te mau vahine teie parau. Ua horo‘a te Fatu i te mau faaueraa i to Iseraela i tahito ra e, titauhia i te mau tane e te mau vahine ia tapo‘i i to ratou tino e ia haapa‘o i te ture no te viivii ore i te mau taime atoa.

E reo taparu tei no te faaneheneheraa tano e te viivii ore, e i te mau melo atoa o te Ekalesia, te tane e te vahine, ia ora i te viivii ore, ia ora i te hoê oraraa mâ, e ia haapa‘o i te mau fafauraa e te mau faaueraa ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou… 

… E mana‘o paha tatou e, te ahuraa i te ahu au ore, e ohipa iti ha‘iha‘i roa ïa, are‘a râ, na te reira e iriti i te hoê mea i rapae i to tatou mau tamahine e aore râ, i to tatou mau tamaroa i roto i te Ekalesia. Na te reira atoa e faataupupu i te haapa‘oraa i te mau ture mure ore tei titauhia ia tatou paatoa ia haapa‘o mai te mea noa’tu, ua hinaaro tatou i te ho‘i faahou i mua i te aro o to tatou Metua i te ao ra.18

2

Te mau haamaitairaa i fafauhia i te feia haapa‘o maitai, e mau haamaitairaa ïa tei hau roa i te rahi i te mau faaanaanataeraa taime poto o to teie nei ao.

[I te hoê taime ua parau te hoê melo o te Ekalesia e,] aita oia e taa roa ra e, no te aha i titauhia ai ia’na ia aro itoito no te imi i te maitai no to’na oraraa, inaha, ua aufau ho‘i oia i ta’na tuhaa ahuru e ua haapa‘o i te Parau Paari, ua pure i to’na mau pure, e ua tamata i te haapa‘o i te mau faaueraa atoa ta te Fatu i horo‘a mai ia’na ; are‘a to’na hoa ra, noa’tu e, ua ofati oia i te ture no te mahana Sabati, e te feruri nei au e, ua puhipuhi i te avaava e ua inu i te ava ; ua fana‘o oia i ta teie nei ao e parau nei te taime au, e aita oia i tau‘a rii a‘e i te mau haapiiraa a to tatou Fatu e Faaora o Iesu Mesia, noa’tu râ i te reira, ua manuïa i to’na oraraa.

Ia ite mai outou e, e rave rahi to tatou mau melo no te Ekalesia o te feruri noa nei i te reira huru mana‘o e te uiui nei ratou e, no te aha. No te aha teie taata i farii ai i te mau mea maitai atoa o te fenua nei—e na reira atoa no te mau mea iino ta’na e mana‘o nei e, e mau mea maitai—are‘a no te mau melo e rave rahi o te Ekalesia, te tautoo nei ïa, e te rohi itoito nei no te tamata ia manuïa i roto i teie nei ao.

E mea ohie roa te pahonoraa. Ia haere rii au e mata‘ita‘i i te faahororaa popo, e aore râ, te ta‘iriraa popo, e aore râ, te tahi atu huru vahi faaoaoaraa, papû maitai e, e haatihia vau e te tane e te vahine puhipuhi avaava e aore râ, puhipuhi paipu pa‘o. E tae mai te fiu, e e fifi rii au. E fariu vau i ni‘a i te tuahine Smith ma te parau atu i te tahi parau ia’na, e e parau mai oia e, « Ua ite atura ïa oe i teie nei i te mea ta oe i haapii mai ia’u. Tei roto oe i to ratou ao. No ratou teie ao ». E na te reira e faaho‘i rii mai ia’u i ni‘a i to’u haro‘aro‘araa. Oia mau, tei roto tatou i to ratou ao, tera râ, aita i titauhia ia tatou ia riro no to ratou ao.

E, no te mea teie to ratou ao tei roto tatou i te oraraa, te manuïa ra ratou, tera râ, e au mau taea‘e e au mau tuahine maitai e, te tae mai nei te hopea o to ratou ao… 

Te vai ra te mahana eita tatou e ite faahou i teie neiao. E tauihia te reira. E farii tatou i te hoê ao maitai a‘e. E farii tatou i te hoê ao parau-ti‘a, no te mea, ia haere mai te Mesia, e tamâ oia i te fenua nei.19

Mai te mea e, e imi itoito tatou, e pure tamau noa, e ti‘aturi, e e haere ma te parau-ti‘a, ua fafau mai te Fatu ia tatou e, e ohipa amui mai te mau mea atoa ei maitai no tatou [a hi‘o PH&PF 90:24]. E ere teie i te hoê fafauraa e, eita tatou e farerei i te mau tamataraa e te mau fifi o te oraraa, no te mea, ua faataahia teie oraraa tamataraa no te horo‘a mai i te iteraa e i te mau huru fifi e te pe‘ape‘a.

Aita te oraraa i faataahia ei taime ohie, ua fafau mai râ te Fatu e, e faariro oia i te mau tamataraa e te fifi atoa ei maitai no tatou. E horo‘a mai Oia ia tatou i te puai e te aravihi ia upooti‘a i ni‘a i teie nei ao e ia vai papû noa i roto i te faaroo noa’tu te mau pato‘iraa atoa. Ua fafauhia mai ia tatou e, e tupu te hau i roto i to tatou aau noa’tu te mau aehuehuraa e te mau ati o teie nei ao. Hau atu i te reira, ua fafauhia mai ia tatou e, ia hope ana‘e teie oraraa, e farii tatou i te hau mure ore i mua Ia’na, to’na ho‘i aro ta tatou i imi na, ta’na ho‘i mau ture ta tatou i haapa‘o na, e oia ho‘i ta tatou i faaoti e tavini atu.20

3

Mai te mea e, e tuu tatou i te basileia o te Atua i mua roa i roto i to tatou oraraa, e haa ïa tatou ei maramarama no to teie nei ao, e e faaite ïa tatou i te hi‘oraa maitai ia peehia e vetahi ê.

E au te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei mai te hoê oire i faati‘ahia i ni‘a i te mou‘a o te ore e ti‘a ia hunahia, e mai te mori hinu e turama i te mau taata atoa i roto i te fare. E hopoi‘a na tatou ia vai anaana noa to tatou maramarama ei hi‘oraa no te parau-ti‘a, eiaha no te mau taata ana‘e i rotopu ia ratou tatou i te oraraa, no te mau taata atoa râ no te fenua taatoa. [A hi‘o Mataio 5:14–16.]21

Te hinaaro nei matou ia ite i te Feia Mo‘a i roto i te mau fenua atoa ia farii i te îraa o te mau haamaitairaa o te evanelia e ia ti‘a ei feia faatere pae varua i roto i to ratou mau fenua.22

E te mau taea‘e e te mau tuahine, e mata na tatou i te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua mai tei heheuhia mai. E mata na tatou i te faaite i te hi‘oraa maitai i mua i te taata o te fenua nei, e ia ite ho‘i ratou i ta tatou mau ohipa maitai ra, ei reira ratou e hinaaro ai e tatarahapa e e farii i te parau mau e e farii i te faanahoraa no te faaoraraa, ia roaa ho‘i ia ratou te faaoraraa i roto i te basileia tieretiera o te Atua.23

Te pure nei au ia ti‘a te Feia Mo‘a ma te papû i mua i te faaheporaa e i te mau umeraa a teie nei ao ; ia tuu ho‘i ratou na mua roa i roto i to ratou oraraa i te mau mea no te basileia o te Atua ; e ia haapa‘o maitai ratou i te mau ti‘aturiraa atoa e ia haapa‘o i te mau fafauraa atoa.

Te pure nei au no te feia apî e no te u‘i e ti‘a mai nei, ia ti‘a ia ratou ia tape‘a mâ noa i to ratou mau mana‘o e to ratou mau tino—ti‘amâ i te peu faufau, i te raau taero, e i te varua orurehau e te pato‘i i te peu maitai o te tu‘ino haere nei i te fenua.

E to matou Metua, a ninii mai oe i to oe Varua i ni‘a iho i ta oe mau tamarii, ia paruruhia ho‘i ratou i te mau ati o teie nei ao, e ia vai mâ noa ratou e te viivii ore, ia ti‘a ia ratou ia ho‘i faahou i mua i to oe aro e ia parahi i piha‘iho ia oe.

E ia vai mai ho‘i ta oe tia‘i faaherehere i ni‘a ia ratou atoa e imi nei i to oe aro, e o te haere nei i mua ia oe i roto i te paieti o to ratou varua, ia riro ho‘i ratou ei mau maramarama no to teie nei ao, ei mauhaa i roto i to rima no te faatupu i ta oe mau opuaraa i ni‘a i te fenua nei.24

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Ia tai‘o outou « No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith », a feruri i te mau titauraa e farereihia nei e te feia apî i teie mahana aita ana‘e to ratou mau metua e aore râ, te mau ti‘a faatere paari i piha‘iho ia ratou. Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu i te feia apî ia vai haapa‘o maitai noa i roto i taua mau ohipa ra ?

  • Eaha te tahi mau haamaitairaa ta tatou e farii ia haapa‘o ana‘e tatou i te mau faaueraa i faahitihia i roto i te tuhaa 1 ?

  • Nahea e ti‘a ai ia outou ia faaohipa i te mau haapiiraa i roto i te tuhaa 2 no te tauturu i te hoê taata tei hahi i ni‘a i te mau mea o teie nei ao ? Nahea e itehia ai ia tatou « te hau i roto i to tatou aau noa’tu te mau aehuehuraa e te mau ati o teie nei ao » ?

  • Nahea to tatou hi‘oraa i te tauturu ia vetahi ê ia faaru‘e i te mau haerea o teie nei ao ? (A hi‘o i te tuhaa 3.) I nafea to outou iteraa i te mana o te hi‘oraa parau-ti‘a ? A feruri i te mea ta outou e nehenehe e rave no te faaite i te hoê hi‘oraa parau-ti‘a no to outou utuafare e no vetahi ê.

Te mau papa‘iraa mo‘a

Mataio 6:24  ; Mareko 8:34–36  ; Ioane 14:27  ; Philipi 2:14–15  ; Moroni 10:30, 32

Tauturu haapiiraa

« E nehenehe outou e faaite i te here i te feia o ta outou e haapii atu, na roto i te faaroo-maite-raa ia ratou e i te haafaufaaraa i to ratou oraraa. E mana to te here mai to te Mesia no te tamaruraa e no te tautururaa i te mau taata ia faaroo i te muhumuhuraa a te Varua » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, [1999], 46).

Te mau nota

  1. Joseph Fielding Smith Jr. e o John J. Stewart, The Life of Joseph Fielding Smith (1972), 287–88.

  2. I roto i te Conference Report, Atopa 1955, 43–44.

  3. I roto i te Conference Report, Eperera 1947, 60–61.

  4. « Our Responsibilities as Priesthood Holders », Ensign, Tiunu 1971, 50.

  5. « President Joseph Fielding Smith Speaks to 14 000 Youth at Long Beach, California », New Era, Tiurai 1971, 8.

  6. I roto i te Conference Report, Eperera 1952, 27–28.

  7. « The Pearl of Great Price », Utah Genealogical and Historical Magazine, Tiurai 1930, 104.

  8. « Our Responsibilities as Priesthood Holders », 49–50.

  9. I roto i te Conference Report, Eperera 1911, 86.

  10. I roto i te Conference Report, Eperera 1957, 60–61.

  11. I roto i te Conference Report, Eperera 1927, 111.

  12. Answers to Gospel Questions, haaputuraa Joseph Fielding Smith Jr., buka 5. (1957–66), 1:199.

  13. « Be Ye Clean ! » Church News, 2 no atopa 1943, 4 ; a hi‘o atoa Doctrines du Salut, nene‘iraa Bruce R. McConkie, buka 3. (1954–56), 3:276.

  14. I roto i te « Message from the First Presidency », Ensign, Tenuare 1971, 1.

  15. I roto i te Conference Report, Atopa 1960, 51.

  16. « The Spirit of Reverence and Worship », Improvement Era, Setepa 1941, 525, 572 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, 1:12–14.

  17. « Teach Virtue and Modesty », Relief Society Magazine, Tenuare 1963, 6.

  18. « My Dear Young Fellow Workers », New Era, Tenuare 1971, 5.

  19. I roto i te Conference Report, Eperera 1952, 28.

  20. Joseph Fielding Smith, « President Joseph Fielding Smith Speaks on the New MIA Theme », New Era, Setepa 1971, 40.

  21. I roto i te Conference Report, Atopa 1930, 23.

  22. I roto i te Conference Report Amuiraa Rahi no te Area no Peretane 1971, 6.

  23. I roto i te Conference Report, Eperera 1954, 28.

  24. « A Witness and a Blessing », Ensign, Tiunu 1971, 110.