Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 24: Te ohipa a te mau vahine mo‘a i te mau mahana hopea nei: «Te pûpûraa pipiri ore ia’na iho no teie ohipa hanahana»


Pene 24

Te ohipa a te mau vahine mo‘a i te mau mahana hopea nei : « Te pûpûraa pipiri ore ia’na iho no teie ohipa hanahana »

« Aita e oti‘a no te maitai ta to tatou mau tuahine e nehenehe e rave ».

No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith

I roto i te hoê pureraa rahi na te Sotaiete Tauturu i te 2 no atopa 1963, ua parau te peresideni Joseph Fielding Smith e, « Matou nei te mau hui mana o te Ekalesia, te faatura nei matou i to tatou mau tuahine maitai no to ratou pûpûraa pipiri ore ia ratou iho no teie ohipa hanahana »1

I to’na faahitiraa i teie parau, te parau nei te peresideni Smith i te reira ia au i te mau mea ta’na i ite i roto i te mau matahiti e rave rahi. I to’na oraraa taatoa ua tavini oia i piha‘iho i te mau vahine haapa‘o maitai, e Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ua haamata teie taviniraa i te pae hopea o te mau matahiti 1880, 10 rii noa matahiti to’na i te reira taime. I taua taime ra, ua faaitoitohia te mau vahine Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia titau i te ite i roto i te parau no te utuutu i te ma‘i e te ea. Ua haapa‘o to’na metua vahine, Julina L. Smith, i teie parau a‘o e ua haapii oia i te ohipa vahine faafanau. E mea pinepine to’na metua vahine i te faaara ia’na i te tu‘iraa pô no te faahoro i to raua pereoo puaahorofenua no te haere i te hoê fare ua ineine te hoê aiû i te fanauhia mai. Na roto i to’na taviniraa i piha‘iho i to’na metua vahine mai teie te huru, ua ite te tamaiti apî o Joseph Fielding Smith i te hoê hi‘oraa o te puai e te aroha o te mau vahine o te Ekalesia.2 I muri a‘e ua tavini te tuahine Smith ei tauturu i roto i te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu.

E faatura rahi to te peresideni Smith i te Sotaiete Tauturu, ta’na i parau e « e tuhaa puai rahi no te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei ».3 Ua tavini te piti o ta’na vahine, o Ethel, ei melo no te apooraa faatere rahi no te Sotaiete Tauturu no te roaraa e 21 matahiti. Ua tavini te tuahine Amy Brown Lyman i piha‘i iho ia Ethel i roto i te apooraa faatere, e i muri a‘e, ua tavini ei peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu, e ua parau oia e : « O te tuahine Smith te hoê o te mau vahine maramarama roa a‘e ta’u i mâtau. Ua faariro vau ia’na ei taata papa‘i e te taata paraparau maitai roa a‘e i [roto] i te apooraa faatere ».4 I roto i teie ti‘araa i amui atu ai o Ethel i roto i te mau amuiraa tĭtĭ no te horo‘a i te haapiiraa i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu. Ua haere amui oia e te peresideni Smith i te tahi mau tere ohipa na te Ekalesia, e e mea pinepine raua toopiti atoa i te paraparau no te haapii i te mau melo.5

I muri a‘e i te poheraa o Ethel, ua faaipoipo te peresideni Smith ia Jessie Evans. Fatata pauroa te taime e tere atoa o Jessie na muri iho ia’na no te haapii i te Feia Mo‘a. E reo himene nehenehe roa to’na, e ua hinaaro te peresideni Smith ia himene oia i te mau taime atoa i roto i te mau pureraa ta raua e haere atu. Ua faati‘a o Elder Francis M. Gibbons, tei tavini ei papa‘i parau no te Peresideniraa Matamua : « I te mau taime atoa e na Joseph Fielding e peresideni, e hinaaro oia i ta’na vahine ia himene, aita roa ho‘i oia e fiu i te faaroo ia’na ia himene. Hau atu râ, ua riro to’na reo « alto » i roto i te mau himene mo‘a, ei faatupuraa i te huru pae varua i roto i te mau pureraa, ei faaûruraa i te feia e faaroo ra, e ei faateiteiraa i to’na aravihi no te horo‘a i ta’na mau a‘oraa. I muri a‘e, na roto i te onoono o ta’na vahine, i te tahi taime e himene atoa o Joseph na muri iho ia Jessie, ma te amui atu i to’na reo mărû ropu (baryton) i to ta’na vahine. I roto i taua mau taime ra, e parahi apipiti raua i ni‘a i te parahiraa no te piana, ei reira o Jessie e faata‘i ai i te piana, ma te faaiti rii te puai o to’na reo, ia ore te himeneraa a ta’na tane ia paremo.6

Ei Peresideni no te Ekalesia, ua rave tamau o Joseph Fielding Smith i te ohipa i piha‘iho i te Tuahine Belle S. Spafford, te peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu. I muri a‘era, ua faaite mai te tuahine Spafford i to’na mau mana‘o no ni‘a i to’na ohiparaa i piha‘iho ia’na : « Ua riro te peresideni Joseph Fielding Smith ei taata mărû e te here rahi i te taata, ua itehia te reira i te mau taime atoa i roto i to’na ite hohonu i te ohipa a te mau vahine no te Ekalesia, e ua tuu atoa’tu oia i te reira iteraa i roto i te peresideniraa o te Sotaiete Tauturu e rave rahi taime, e i te mau taime e rave rahi, ua iriti i to matou iteraa e ua arata‘i i to matou haerea ».7

Te mau haapiiraa a Joseph Fielding Smith

1

Te faaite mai nei te mau papa‘iraa mo‘a i te parau no te mau vahine haapa‘o maitai tei amo i te mau hopoi‘a i roto i te Ekalesia a te Fatu.

E nehenehe ta tatou e tai‘o i roto i te Buka Poe Tao‘a Rahi e, i muri a‘e i te faautu‘araa i topa mai i ni‘a ia Adamu e o Eva na roto i te hi‘araa, ua horo‘a mai Eva i te haapiiraa. E mea poto roa, tera râ, e mea faahiahia te hohonu o to te reira auraa, e teie iho i muri nei :

« … Ahiri aita taua i hi‘a, aore ïa e noaa to taua huaai, (tamarii), e aore atoa taua e ite i te maitai e te ino, e te oaoa o to taua faaoraraahia, e te ora mure ore o ta te Atua e horo‘a ia ratou atoa o te haapa‘o ». [Mose 5:11.]

« E ua haamaitai Adamu e Eva i te i‘oa o te Atua, e ua faaite raua i te mau mea atoa i ta raua mau tamarii tamaroa e ta raua mau tamarii tamahine ». [Mose 5:12  ; reta hipa tei tuuhia.]

Te ite nei tatou e, ua farii Eva e tae noa’tu ia Adamu i te heheuraa e te faaueraa ia haapii i te mau haerea o te ora mure ore i ta raua mau tamarii.8

Te tai‘o nei tatou e, i te mau mahana [matamua] o Iseraela, e mea itoito te mau vahine e e ohipa ta ratou e rave [a hi‘o Exodo 15:20  ; Te mau Tavana 4–5].9

Te tai‘o nei tatou i roto i te Faufaa Apî i te mau vahine haapa‘o maitai e rave rahi tei imi e tei horo‘a i te parau a‘o. E rave rahi o te reira mau vahine tei pee i te Fatu e ua turu mai ia’na [a hi‘o Luka 8:1–3  ; 10:38–42].10

Hōho’a
A woman and her daughter delivering a basket to another woman in the Philippines.

I roto i te roaraa o te aamu o te Ekalesia, ua rave te mau vahine i te mau ohipa faufaa i roto i te ohipa a te Fatu no te mau mahana hopea nei.

2

I roto i te mau mahana hopea nei, te amo nei te Sotaiete Tauturu i te mau ohipa faufaa roa i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i faaho‘i-faahou-hia mai.

I te 17 no mati 1842, ua farerei te peropheta Iosepha Semita e rave rahi tuahine o te Ekalesia i Navu e ua faanaho ia ratou i roto i te hoê sotaiete tei parauhia « Te Sotaiete Tauturu na te Vahine no Navu »… Ua ravehia teie faanahoraa na roto i te heheuraa, aore e feaa e ti‘a’i. Ua faaite-papû-hia teie parau mau i te roaraa o te mau matahiti e i teie mahana, ua papû maitai to’na faufaa e te hinaaro o te reira.11

E mea papû maitai e, eita te Ekalesia a Iesu Mesia e riro ei faanahoraa hope roa ahani e, aita teie faanahoraa i ti‘a mai… Eita teie faaho‘iraa mai e hope maitai ahiri aita te Sotaiete Tauturu, i reira ho‘i te mau tuahine e rave ai i te hoê piiraa no te ra‘i mai, tei riro ei mea faufaa no te maitai o te Ekalesia.12

Ua faati‘ahia « te Sotaiete Tauturu na te vahine no Navu » e te peropheta Iosepha Semita, tauturuhia mai e Elder John Taylor. Ua heheu mai te Fatu e, e ti‘a i te mau vahine o te Ekalesia ia faanahohia i roto i te hoê sotaiete, no te mea te vai ra hoê ohipa faufaa roa na ratou ia rave no te tauturu i te « faatupuraa e te faati‘araa ho‘i i te ohipa a Ziona ». [PH&PF 6:6.] Ua riro na teie ohipa a te mau tuahine, na mua roa no te maitai, te faaitoitoraa e te faahaereraa i mua i te mau vahine o te Ekalesia, ia faaineine ratou i roto i te mau mea atoa no te hoê parahiraa i roto i te basileia tiretiera. Ua horo‘a-atoa-hia ia ratou te hopoi‘a ia tauturu i te ohipa aroha e te tamărûraa i te ati pe‘ape‘a e te mauiui o te feia vĕvĕ, tei ma‘ihia e tei roohia i te ati na roto i te Ekalesia taatoa. Mai taua faanahoraa ra, i roto i te roaraa o te mau matahiti, ua haapa‘o maitai te mau tuahine o teie sotaiete i to ratou piiraa e ua faateitei ia ratou iho i roto i to ratou haapa‘o maitai i roto i taua ohipa ra. Aore e ohipa i horo‘ahia i riro ei ohipa teimaha roa ; aore e hopoi‘a i haapa‘o-ore-hia, e na roto i ta ratou utuuturaa, e rave rahi tauatini tei haamaitaihia.13

Ua tupu te Sotaiete Tauturu… i te rahi ia riro ei puai i roto i te Ekalesia. E hinaaro papû mau—te parau nei tatou i te reira ei pŭpŭ tauturu, oia ho‘i, e tauturu, tera râ, e ere i te reira ana‘e te Sotaiete Tauturu. Titau-roa-hia te reira.14

Te hinaaro nei au e haapopou i te mau tuahine o teie faanahoraa rahi no to ratou paieti e te haapa‘o maitai tei ite-tamau-hia mai te anotau mai â o Navu.15

Ua mauruuru te Fatu i ta outou ohipa. Na roto i ta outou taviniraa, ua tauturu outou i te paturaa e te haapuairaa i te basileia o te Atua. Te hinaaro no te ohipa a te Sotaiete Tauturu i roto i te Ekalesia—e faahiti roa’tu vau ?—mai te au ïa i ta te mau pŭpŭ autahu‘araa. E riro paha te tahi pae i te feruri e, e mea huru faarahi noa teie faahitiraa parau ta’u, tera râ, i to’u iho mana‘oraa, te ohipa ta outou, to tatou nei mau tuahine maitai, e rave nei, e vairaa to te reira, e e mea faufaa i roto i te paturaa i teie basileia, te haapaariraa i te reira, te faaaanoraa i te reira, te haamauraa i te niu i ni‘a iho tatou paatoa e patu ai, hoê â ïa faufaa e te ohipa a te mau taea‘e tei mau i te Autahu‘araa o te Atua. Eita ta matou e nehenehe e haere i mua aita outou.16

E melo [te mau tuahine no te Sotaite Tauturu] no te taatiraa rahi roa‘e a te mau vahine i te ao nei, te hoê faanahoraa tei riro ei tufaa faufaa rahi no te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei e tei opuahia e tei faaohipahia ia tauturu te reira i to’na mau melo haapa‘o ia noaa ia ratou te ora mure ore i roto i te basileia o to tatou Metua… 

Ua haamauhia te Sotaiete Tauturu na roto i te varua no te faaûruraa, e ua arata‘ihia e taua varua ra [mai taua taime mai â] e ua ninii mai i roto i te aau o to tatou mau tuahine maitai i taua mau hinaaro ra no te parau-ti‘a tei auhia e te Fatu.17

Hōho’a
A woman teaching in Relief Society. She is using the Gospel Principles manual.

O te Sotaiete Tauturu « te taatiraa rahi roa‘e a te mau vahine i te ao nei, te hoê faanahoraa tei riro ei tufaa faufaa rahi no te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei ».

3

Te tauturu nei te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te haapa‘oraa i te maitai pae tino e pae varua o te mau tamarii a te Atua.

Na roto i to’na paari ua ani te Fatu i to tatou mau tuahine ia riro ei mau tauturu no te Autahu‘araa. No to ratou here, te mărû o to ratou aau e te hamani maitai, ua hi‘o mai te Fatu ia ratou [te mau tuahine] e ua horo‘a mai ia ratou ra i te mau ohipa e te mau hopoi‘a ia riro ei utuutu no te feia e vai ra i roto i te fifi e tei roohia i te ati. Ua faaite mai oia i te e‘a e ti‘a ia ratou ia pee, e ua horo‘a oia ia ratou i teie nei faanahoraa rahi i roto ho‘i i te reira ratou e farii ai i te mana no te tavini i raro a‘e i te mau arata‘iraa a te episekopo o te mau paroisa e mai te au i te episekopo o te mau paroisa, no te haapa‘oraa i te maitai o to tatou mau taata i te pae varua e i te pae tino atoa.

E ua pii te Fatu i to tatou mau tuahine ia haere i roto i te mau fare no te tamahanahana i tei nava‘i ore, no te tauturu i tei ati, no te tuturi e o ratou e no te pure e o ratou, e e faaroo mai te Fatu i te mau pure a te mau tuahine ia pûpûhia te reira ma te aau tae ei maitai no tei ma‘ihia, mai ta’na e faaroo i te mau pure a te mau peresibutero o te Ekalesia.18

Ua rau te opuaraa e te mau ohipa a te Sotaiete Tauturu… Ua [parau] to’u metua tane, te peresideni Joseph F. Smith e : « E pŭpŭ teie tei haamauhia e te peropheta Iosepha Semita. No reira, o te pŭpŭ tauturu tahito roa a‘e ïa o te Ekalesia, e e faufaa tumu roa to te reira. Aita te [Sotaiete Tauturu] e haapa‘o noa i te mau mea hinaarohia e te feia vĕvĕ, te feia ma‘i e te feia tei roto i te fifi, o te hoê tufaa râ no ta’na ohipa—e te tufaa rahi a‘e atoa—o te haapa‘oraa ïa i te maitai varua e te faaoraraa o te mau metua vahine e te mau tamahine no Ziona ; ia ara e ia ore te hoê e tau‘a-ore-hia, ia paruruhia râ te taatoaraa i te manuïa ore, te ati, te mau mana no te pouri e te mau ino e haape‘ape‘a nei ia ratou i roto i te ao nei. E hopoi‘a na te Sotaiete Tauturu ia hi‘o maitai i to ratou iho maitai pae varua e i ni‘a i te maitai pae varua o te mau vahine atoa melo no te Ekalesia ».19

E hopoi‘a na te Sotaiete Tauturu, eiaha te hi‘o-maitai-noa-raa i te vahine melo no te Sotaiete Tauturu, ta ratou atoa râ ohipa, o te haere-atoa-raa ïa i ô atu i taua mau oti‘a ra. I te vahi te fifi ra te hoê taata, te hinaaro ra i te tauturu, te pe‘ape‘a ra, ua ma‘ihia e aore râ, te oto ra, e ti‘aoro tatou i te Sotaiete Tauturu… E nehenehe ta ratou e rave i te hoê ohipa rahi e te faahiahia na roto i te faaitoitoraa i tei orurehau, te tautururaa ia ratou, te faaho‘iraa mai ia ratou, te tautururaa ia ratou ia upooti‘a i ni‘a i to ratou mau paruparu e aore râ, ta ratou mau hara e te mau vahi fifi ma te faatupuraa i roto ia ratou i te haro‘aro‘araa i te parau mau. Te parau nei au e, aita e oti‘a no te maitai ta to tatou mau tuahine e nehenehe e rave

… Aita vau i ite e, eaha ta to tatou mau peresideni tĭtĭ e to tatou mau episekopo i roto i te mau paroisa e rave ahani e, aita teie mau tuahine maitai o te Sotaiete Tauturu no te ti‘aturi i ni‘a iho ia ratou ; ta ratou e nehenehe e pii i piha‘iho ia ratou, e rave rahi taime, no te arai i te mau fifi atâtâ, parau mau no to tatou mau taea‘e, are‘a no to tatou mau tuahine ra, ua ravehia ïa ma te ohie rahi roa ino. E ohipa faahiahia roa ïa ahani e, e mea maitai roa te mau melo atoa o te Ekalesia. Ahani e mai te reira ra, e iti roa ïa ta tatou hopoi‘a, ta te mau tane e ta te mau vahine, tera râ, aita â taua taime ra i tae mai. Te vai ra te mau melo i rotopu i to tatou mau tuahine e ti‘a ia faaitoitohia, te tahi maa tauturu iti i te pae varua e i te pae tino, e aita e taata e nehenehe e rave maitai roa a‘e i te reira maori râ to tatou mau tuahine no roto i teie pŭpŭ rahi e te faahiahia.

I roto i teie ohipa e nehenehe i te mau tuahine e horo‘a i ta ratou tauturu no te faaitoito e no te tauturu i te feia orurehau, te feia tau‘a ore, te haapa‘o ore, mai te mau taea‘e atoa o te Autahu‘araa tei ti‘aorohia ia rave ei maitai no te feia orurehau, te haapa‘o ore, e te tau‘a ore i rotopu i te mau taea‘e. E ti‘a ia tatou paatoa ia rave i te ohipa no te faatupu i te parau-ti‘a e ia tautoo atoa no te faaitoito faahou i tei mo‘e ê, e o tei haapa‘o ore i te mau hopoi‘a a te Ekalesia.20

Mai te taime a haamata ai oia i roto i te tau fifi roa a‘e, i te tau e mea iti roa te mau melo o te Ekalesia, ua ite tatou i teie Sotaiete i te tupuraa i te rahi… Te maitai i ravehia i roto i te aupururaa i tei vĕvĕ, te aupururaa i tei ma‘ihia e tei oto, e o ratou i roto i te fifi tino, te fifi feruriraa, e aore râ, i te rava‘i ore pae varua, eita ïa e ite-papû-hia… Teie mau mea taatoa, ua ravehia ïa na roto i te varua o te here ia au i te varua mau o te evanelia a Iesu Mesia.21

4

Te tia‘i nei te Fatu ia imi te mau vahine i te maramarama e te parau mau, ia roaa ho‘i ia ratou te hanahana tiretiera.

E mea faufaa te evanelia no to tatou mau tuahine e no te mau taea‘e atoa. E mana‘ona‘oraa rahi atoa to ratou i te reira mai to te mau taea‘e atoa. E ia parau atu ho‘i te Fatu i te peropheta Iosepha Semita e, « A ma‘imi i teie nei mau faaueraa, no te mea e parau mau te reira o te ti‘a ia ti‘aturi, e e faatupu-mau-hia te mau tohuraa e te mau fafauraa te itehia i roto i te reira », [PH&PF 1:37] aita oia i parau noa i te reira faaueraa i te mau tane ana‘e o te Ekalesia… E mea faufaa atoa ia taa to tatou mau tuahine i te Faanahoraa no te faaoraraa mai te au i te mau tane. E mea faufaa atoa ia haapa‘o ratou i te mau faaueraa. Aore e vahine e faaorahia i roto i te basileia o te Atua ma te bapetizo ore no te matararaa i te mau hara e ma te tuu-ore-raa i te rima no te horo‘araa i te Varua Maitai… 

Ia parau te Fatu e, e ore roa te taata e faaorahia i roto i te poiri [a hi‘o PH&PF 131:6], te mana‘o nei au e, te parau ra oia no te vahine e no te tane, e te mana‘o nei au e, tei raro a‘e te mau vahine o te Ekalesia i te titauraa ia tuatapapa i te mau papa‘iraa mo‘a.22

Te titau nei te Fatu i te mau vahine, mai te au atoa i te mau tane i roto i te Ekalesia, ia ite ratou i to’na hinaaro hanahana, e ia roaa ia ratou te hoê iteraa papû tamau i roto i to ratou aau no ni‘a i te parau mau i heheuhia mai no ni‘a i te faaoraraa i roto i te basileia o te Atua. Aita te Fatu i heheu mai i te Buka a Moromona no te maitai o te feia noa tei mau i te Autahu‘araa, no te mau varua atoa râ o te imi i te parau mau, tane e te vahine, hoê â huru.23

Hōho’a
A woman kneeling at her bed praying.

Te titau nei te Fatu i te mau vahine… i roto i te Ekalesia, ia ite ratou i to’na hinaaro hanahana, e ia roaa ia ratou te hoê iteraa papû tamau i roto i to ratou aau.

Te titau nei te Fatu i te mau tuahine ia farii ratou i te hoê iteraa papû no te parau mau, ia maramarama i te mau haapiiraa tumu a te Ekalesia mai ta’na atoa e titau nei i te Autahu‘araa. Mai te mea e, e roaa ia tatou te faateiteiraa, ta tatou ho‘i e ti‘aturi nei e farii, e mea faufaa ia faaineine tatou ia tatou iho na roto i te ite, te faaroo e te pure. E ia parau ho‘i te Fatu e, « E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua e te parau-ti‘a na’na ra », [Mataio 6:33  ; 3 Nephi 13:33] aita oia i parau i te hoê noa pŭpŭ tane, e amuiraa tane e vahine râ.24

Te mau vahine atoa i bapetizohia i roto i te Ekalesia, ua farii ïa i te tuuraa rima o te mau peresibutero i ni‘a i to’na upoo no te horo‘araa i te Varua Maitai ia ti‘a ia’na ia farii i te arata‘iraa a taua Varua ra i roto i te mau parau mau atoa. O te hinaaro ho‘i o te Fatu eiaha te hoê taata ia ore ia farii i te arata‘iraa no te ra‘i mai, o te heheu mai ia ratou i te parau mau, ei reira e ti‘a ai ia ratou ia ite i te faataa i te maramarama i te poiri, e na roto i te reira, ia itoito e ia horo‘ahia te puai no te pato‘i i te mau haapiiraa tumu hape, te mau feruriraa, e te mau ite, tei riro ei mau mea puai i roto i te ao nei i teie mahana.25

E ti‘araa atoa to to tatou mau tuahine no te farii i te faaûruraa no to ratou mau hinaaro mai roto mai i te Varua Mo‘a mai te mau tane, i te hu‘ahu‘a roa. E ti‘araa to ratou no te farii i te horo‘a o te tohuraa no ni‘a i te mau mea faufaa no ratou ia ite… Ia pure ratou, e ti‘a ia ratou ia pure papû, ma te ti‘aturi e farii ratou i te hoê pahonoraa i ta ratou mau pure. E faaroo mai te Fatu ia ratou, mai te mea e, ua hinaaro papû ratou, e mea haapa‘o maitai e te parau-ti‘a, mai ia’na e faaroo i te mau taea‘e.26

Ua fafau mai te Fatu i te mau taata atoa, te tane e te vahine hoê â, i te horo‘araa i te Varua Maitai mai te mea e, e haapa‘o maitai e e faahaehaa e e tatarahapa mau ratou. Ua titauhia ia ratou ia tuatapapa e ia ite i te mau parau mau o te evanelia e ia faaineine ia ratou iho na roto i te haapiiraa, te faaroo e te haapa‘oraa i te mau faaueraa atoa ia imi i te maramarama e te parau mau, ia roaa ho‘i ia ratou te hanahana tiretiera.27

5

Na roto i te autahu‘araa, ua horo‘a te Atua i Ta’na mau tamahine i te mau horo‘a e te mau haamaitairaa varua atoa o te nehenehe e fariihia e Ta’na mau tamaiti.

Te mana‘o nei au e, ua ite tatou paatoa e, te mau haamaitairaa o te autahu‘araa, aita te reira i faataahia no te mau tane ana‘e. Ua ninii-atoa-hia mai teie mau haamaitairaa… i ni‘a i te mau vahine faaroo o te Ekalesia. E nehenehe ta teie mau tuahine maitai e faaineine ia ratou iho, na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa e na roto i te taviniraa i roto i te Ekalesia, no te mau haamaitairaa o te fare o te Fatu. Ua horo‘a mai te Fatu i ta’na mau tamahine i te mau horo‘a varua e te mau haamaitairaa atoa e nehenehe e fariihia e ta’na mau tamaiti, i te mea e, aita te tane i taa ê i te vahine, aita atoa te vahine i taa ê i te tane i te Fatu nei [a hi‘o 1 Korinetia 11:11].28

Ua ite tatou paatoa e, ua parau te Fatu ia Aberahama e, e riro oia ei metua no te mau nunaa e rave rahi, e riro ho‘i to’na huaai mai te mau feti‘a i te ra‘i ra e mai te one i te pae tahatai te rahi, tera râ, eiaha ia mo‘ehia ia tatou e, ua horo‘a-atoa-hia taua mau fafauraa ra ia Sara.

« E ua parau maira te Atua ia Aberahama, area o to vahine ra o Sari, eiaha oe e parau i to’na i‘oa ia Sari, o Sara râ to’na i‘oa. E e haamaitai au ia’na, e e horo‘a vau i te tahi tamaiti no oe ia’na, e e haamaitai atoa vau ia’na, e riro ho‘i Sara ei metua no te mau fenua, e e hui arii atoa te fanau ia’na no te mau fenua ». [Genese 17:15–16.]29

No ni‘a i te autahu‘araa e te mana o te autahu‘araa, e te mau oro‘a o te Ekalesia ta tatou e farii nei na roto i te autahu‘araa, teie ta te Fatu i parau : « E o teie autahu‘araa rahi a‘e ïa o te haapa‘o i te evanelia e o te mau ho‘i i te taviri no te mau parau ‘aro‘aro no te basileia, oia ïa te taviri no te ite i te Atua »

… E tai‘o faahou atu â vau i te reira : « E o teie autahu‘araa rahi a‘e ïa o te haapa‘o i te evanelia e o te mau ho‘i i te taviri no te mau parau ‘aro‘aro no te basileia, oia ïa te taviri no te ite i te Atua. No reira, i roto i te mau oro‘a no te reira, te mana no te huru Atua e faaitehia mai ai. E ia ore te mau oro‘a no te reira, e te mana no te autahu‘araa, e ore te mana no te huru Atua e faaitehia mai i te taata i te tino tahuti nei ; no te mea ia ore ho‘i teie, e ore roa e ti‘a i te hoê taata ia ite i te mata o te Atua, oia o te Metua, e ora‘i ». [PH&PF 84:19–22.]

Ia tai‘o ana‘e tatou i te mau mea mai teie te huru, e ti‘a roa i te reira ia faatupu i ni‘a i te mau tane atoa i rotopu ia tatou tei mau i te autahu‘araa, i te oaoa ia feruri e, te mau nei tatou i taua mana rahi ra na roto ho‘i i te reira e ite ai tatou i te Atua. E ere o te mau tane noa e mau nei i te autahu‘araa te ite i te reira parau mau rahi, no taua râ autahu‘araa ra e to te reira mau oro‘a, e ite te mau melo atoa o te Ekalesia, te tane e te vahine, i te Atua.30

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Eaha ta tatou e nehenehe e apo mai no roto mai i te mau iteraa i faaitehia i roto « No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith » ? Eaha te mau iteraa mai teie te huru tei roaa ia outou ?

  • Ua paraparau mai te peresideni Smith no ni‘a i te mau vahine no tera e tera anotau tei rave i te tahi mau hopoi‘a faufaa i roto i te basileia o te Atua (a hi‘o i te tuhaa 1). Eaha te mau mea ta outou i ite i te mau vahine i te horo‘araa no te puai o to ratou utuafare e no te Ekalesia ?

  • E mea nahea to outou iteraa e, taua taviniraa ra a te Sotaiete Tauturu, e « mea faufaa no te maitai o te Ekalesia » ? (A hi‘o i te tuhaa 2.) Nahea te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e te mau taea‘e no te autahu‘araa ia rave amui i te ohipa no te patu i te basileia o te Atua ?

  • Nahea te Sotaiete Tauturu i te haapa‘o i te maitai pae varua o te mau vahine Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ? Nahea te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te faaaano i ta ratou faaûruraa i ô atu i ta ratou iho pŭpŭ ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 3.)

  • Ua haapapû mai te peresideni Smith e, titauhia i te mau vahine e i te mau tane atoa ia haro‘aro‘a i te mau haapiiraa tumu o te evanelia, ia haapaari i to ratou iteraa papû, e ia farii i te heheuraa (a hi‘o i te tuhaa 4). I to outou mana‘oraa, no te aha e mea faufaa no tatou paatoa ia imi i teie mau horo‘a ?

  • Ua haapii mai te peresideni Smith e, te mau haamaitairaa o te autahu‘araa e « ninii-atoa-hia… i ni‘a i te mau vahine faaroo o te Ekalesia » (tuhaa 5). No te aha te mau vahine e hinaaro ai i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa no te rave i ta ratou mau hopoi‘a i te fare e i roto i te Ekalesia ? Eaha te mau hi‘oraa ta outou i ite no te mau vahine tei farii i te tahi mau horo‘a o te varua ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Te Ohipa 5:12–14  ; Alama 32:22–23  ; PH&PF 46:8–9

Tauturu haapiiraa

« E mea faufaa roa ia haamata outou i te feruri i te haapiiraa no ni‘a i te haapiiraa i muri-noa-mai i te haapiiraa o ta outou i haapii iho nei ». E matau maitai ia outou i te feia o ta outou e haapii ra e i to ratou mau hinaaro e i te mea o ta ratou e anaanatae i muri noa mai i to outou faaearaa i piha‘iho ia ratou » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, [1999], 99).

Te mau nota

  1. « Purpose of the Relief Society », Relief Society Magazine, Tenuare 1964, 5.

  2. No te mau parau hau atu no ni‘a ia Joseph Fielding Smith i te tautururaa i to’na metua vahine i roto i ta’na mau hopoi‘a ei vahine faafanau, a hi‘o i te pene 20 i roto i teie buka.

  3. « Mothers in Israel », Relief Society Magazine, Titema 1970, 883.

  4. Amy Brown Lyman, i roto i te Joseph Fielding Smith e John J. Stewart, The Life of Joseph Fielding Smith (1972), 243.

  5. A hi‘o Francis M. Gibbons, Joseph Fielding Smith : Gospel Scholar, Prophet of God (1992), 261.

  6. Francis M. Gibbons, Joseph Fielding Smith : Gospel Scholar, Prophet of God, 281.

  7. Belle S. Spafford, Latter-day Prophet-Presidents I Have Known (a‘oraa tei horo‘ahia i te fare haapiiraa Brigham Young University, 29 no me 1973), 4.

  8. Answers to Gospel Questions, haaputuraa Joseph Fielding Smith Jr., buka 5. (1957–66), 3:66.

  9. « The Relief Society Organized by Revelation », Relief Society Magazine, Tenuare 1965, 5.

  10. Answers to Gospel Questions, 3:67.

  11. « Purpose of the Relief Society », 4.

  12. « The Relief Society Organized by Revelation », 6.

  13. « Relief Society Responsibilities », Relief Society Magazine, Atopa 1954, 644.

  14. « Relief Society—An Aid to the Priesthood », Relief Society Magazine, Tenuare 1959, 4.

  15. « Relief Society Responsibilities », Relief Society Magazine, Atopa 1954, 646.

  16. « Relief Society—An Aid to the Priesthood », 6 ; tomaraa i ravehia.

  17. « Mothers in Israel », 883.

  18. « Relief Society—An Aid to the Priesthood », 5.

  19. « Teaching the Gospel », Relief Society Magazine, Tenuare 1966, 5 ; hi‘o atoa Joseph F. Smith, i roto Conference Report, Eperera 1906, 3.

  20. « Relief Society Responsibilities », Relief Society Magazine, Mati 1954, 151−52.

  21. « Purpose of the Relief Society », 5.

  22. « Obedience to the Truth », Relief Society Magazine, Tenuare 1960, 6−7.

  23. « Relief Society Responsibilities », Relief Society Magazine, Atopa 1954, 644.

  24. « Relief Society Responsibilities », Relief Society Magazine, Mati 1954, 152.

  25. « Relief Society Responsibilities », Relief Society Magazine, Atopa 1954, 644.

  26. « Obedience to the Truth », 7.

  27. Answers to Gospel Questions, 3:68−69.

  28. I roto i te Conference Report, Eperera 1970, 59.

  29. « Mothers in Israel », 885.

  30. « And the Truth Shall Make You Free », Deseret News, 30 no mati 1940, Church section, 4 ; hi‘o atoa Doctrines du salut, haaputuraa Bruce R. McConkie, buka 3. (1954–56), 3:142–43.