Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 5: Te faaroo e te tatarahapa


Pene 5

Te faaroo e te tatarahapa

« Te mea titauhia no tatou i roto i te Ekalesia, e i rapae atoa, o te tatarahapa ïa. Te mea titauhia no tatou, o te faaroo rahi atu e te hinaaro rahi atu no te tavini i te Fatu ».

No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith

Ua haapii mai te peresideni Joseph Fielding Smith e, « E tupu mai te faaoreraa hara na roto i te faaroo e te tatarahapa mau ».1Ua parau oia e, « E mea titauhia ia tatou, eiaha ia ti‘aturi noa, ia tatarahapa roa râ », e ua haapii atoa mai oia e, ia rave ana‘e tatou i te ohipa maitai ma te faaroo e tae noa’tu i te hopea ra, e « farii tatou i te utu‘a a te feia faaroo ra, e i te hoê parahiraa i roto i te basileia tiretiera o te Atua ».2 I roto i to’na hinaaro ia farii te mau taata atoa i teie utu‘a, ua faaite papû mai oia no ni‘a ia Iesu Mesia e ua poro i te tatarahapa i roto i te roaraa o ta’na tau taviniraa.

I te omuaraa roa o ta’na ohipa taviniraa ei Aposetolo, ua parau oia e : « Ua feruri au e, o ta’u misioni, no te haaputapuraa rahi, ia’u i mana‘o, na te Varua o te Fatu i roto i to’u mau tere na roto i te mau tĭtĭ no Ziona, te parauraa ïa i te mau taata e, i teie neite mahana tatarahaparaa e no te ti‘aoro i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia haamana‘o i ta ratou mau fafauraa, te mau euhe ta ratou i rave i mua i te Fatu, ia haapa‘o i ta’na mau faaueraa, e ia pee i te mau haapiiraa e te mau arata‘iraa a te mau peresibutero no Iseraela—te mau peropheta o te Atua—mai tei papa‘ihia i roto i teie mau papa‘iraa mo‘a. I roto i te mau mea atoa e haere tatou ma te haehaa e te au maite i mua i te Fatu ia haamaitaihia tatou e ia arata‘ihia ho‘i e to’na Varua Mo‘a. Te mana‘o nei au e, e mahana faaararaa teie. Ua tae a‘ena mai te tau no te faaararaa i te taime a farii ai te peropheta i te faaiteraa no te ra‘i mai e, e faaho‘i-faahou-hia mai te evanelia.3

I te hoê Sabati i roto i te pureraa oro‘a, ua parau atu te peresideni Smith i te amuiraa e, no te aha oia i parau ai ma te reo faaara. I muri a‘e, ta’na tamaiti o Iosepha, tei parahi atoa i roto i te reira pureraa, ua papa‘i oia e : « Te haamana‘o papû nei au i te mau parau ta [to’u metua tane] i parau i taua taime ra. ‘O vai to outou hoa, e aore râ, o vai te here rahi a‘enei ia outou ?’ ta’na uiraa i te amuiraa. ‘Te taata anei e parau ia outou e, e mea maitai i Ziona, tei mua mai te auhuneraa, e aore râ, te taata anei e faaara ia outou i te mau ati e te mau fifi i fafauhia maoti a‘e te haapa‘oraa i te mau parau tumu o te evanelia ? Te hinaaro nei au ia ite outou e, ua here au i te mau melo o te Ekalesia, e aita vau e hinaaro i te hoê o ratou ia faatoro mai i te rima faahapa ia’u ia haere ana‘e tatou na roto i te paruru o te oraraa tahuti nei e ia parau mai e, « Ahiri oe i faaara mai ia’u, aita ïa vau i roto i teie huru ». E no reira te faateitei nei au i te reo faaara ma te ti‘aturi e, e ineine to’u mau taea‘e e to’u mau tuahine no te hoê basileia hanahana.4

Hōho’a
President Joseph Fielding Smith sitting in his office, wearing a white shirt, a dark suit, a dotted tie, and glasses.

Ua faaite te peresideni Joseph Fielding Smith i te tumu oia e pii ai i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia tatarahapa : « Ua here au i te mau melo o te Ekalesia ».

Te feia tei haa i piha‘iho i te peresideni Smith ua ite ratou e, tapiri i teie mau faaararaa etaeta, te vai ra hoê taata aau aroha no te mau taata tei tafifi i roto i te hara. E mea pinepine o Elder Francis M. Gibbons, tei tavini ei papa‘i parau no te Peresideniraa Matamua, i te faaroo i te peresideni Smith ia paraparau i te mau ohipa faatitiaifaroraa a te Ekalesia. Te haamana‘o ra Elder Gibbons e : « I te mau taime atoa e rave oia i ta’na mau faaotiraa na roto i te mărû, te here e i roto i te aroha rahi e au ia faaohipahia i reira. Ia ite oia i te u‘anaraa o te hoê hapa, e mea pinepine oia i te parau e, ‘No te aha aita te taata e faaafaro ia ratou iho ?’ E ere teie parau ta’na no te pari e aore râ, no te faahapa, te parau ra râ oia ma te pe‘ape‘a e te oto ».5 Ua parau te peresideni Spencer W. Kimball, tei tavini i piha‘iho i te peresideni Smith ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e, « E rave rahi taime to matou parauraa e, mai te mea e, o te Tino Ahuru Ma Piti te mau haava o Iseraela, pauroa matou e oaoa ia topa’tu i roto i to’na rima, no te mea, e haavaraa mărû ta’na, e te aroha, e te ti‘a e te mo‘a ».6 Ia faatoro‘a ana‘e te peresideni Smith i te mau episekopo, pinepine oia i te a‘o e : « Haamana‘o, e paruparu to te mau taata atoa, e te vai ra e piti pae i te mau aamu atoa. Mai te mea noa’tu, e hape outou i roto i te hoê haavaraa, e mea tano ia hape’tu outou i te pae no te here e te aroha ».7

Te mau haapiiraa a Joseph Fielding Smith

1

Te parau tumu matamua o te evanelia o te faaroo ïa i te Fatu ra ia Iesu Mesia.

Ua faatumuhia to tatou faaroo i ni‘a i te Fatu ia Iesu Mesia, e na roto ia’na i ni‘a i te Metua. Te ti‘aturi nei tatou i te Mesia, te farii nei ia’na ei Tamaiti na te Atua, e ua rave tatou i to’na i‘oa i ni‘a ia tatou i roto i te pape o te bapetizoraa.8

Ia vai matamua roa i roto i to outou feruriraa, i teie nei e i te mau taime atoa e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora tei haere mai i roto i te ao nei no te pûpû i to’na ora ia ora tatou. O tera te parau mau, e e mea faufaa roa. I ni‘a i te reira to tatou faaroo e patuhia ai. E ore te reira e mou. Titauhia ia tatou ia tape‘a i teie haapiiraa taa ê noa’tu te mau haapiiraa a te ao nei, e te iteraa o te taata ; no te mea, e mea hau roa teie, e e mea faufaa ho‘i no to tatou faaoraraa. Ua faaora te Fatu ia tatou i to’na toto, ua horo‘a mai oia ia tatou i te faaoraraa, mai te mea e—e tera te titauraa eiaha roa tatou e haamo‘e—e ia haapa‘o tatou i ta’na mau faaueraa, e e haamana‘o noa ia’na. Mai te mea e, e rave tatou i te reira, e faaorahia ïa tatou, are‘a te mau mana‘o e te maamaa o te taata nei ra, e mo‘e ïa i te fenua nei.9

Na roto i te faaroo tatou e haere ai i te Atua ra. Ia ore tatou e ti‘aturi i te Fatu ia Iesu Mesia, ia ere tatou i te faaroo Ia’na e aore râ, i To’na taraehara, eita ïa tatou e hinaaro e haapa‘o i Ta’na mau faaueraa. No taua faaroo to tatou ra, i tupu ai to tatou au i Ta’na parau mau, e i tupu ai te hinaaro i roto i to tatou aau no te tavini Ia’na… 

Te parau tumu matamua o te evanelia o te faaroo ïa i te Fatu ia Iesu Mesia ; e papû roa ïa, eita tatou e faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia ma te ore e faaroo i To’na Metua. No reira, mai te mea e, e faaroo to tatou i te Atua te Metua e i te Tamaiti e ua arata‘ihia tatou, mai tei titauhia, na te Varua Maitai, e roaa ïa to tatou faaroo i te mau tavini o te Fatu na roto ho‘i ia ratou Oia i paraparau mai ai.10

2

Te faaroo, o te ohipa ïa.

« O te faaroo te tumu tura‘i i te mau ohipa atoa ». [Haapiiraa no ni‘a i te Faaroo, haapiiraa 1.] Mai te mea e faaea outou hoê taime no te feruri i te reira, te mana‘o nei au e, e farii outou e, ua ti‘a te reira i roto i te mau mea no te tino nei e i roto atoa i te mau mea no te pae varua. E parau mau te reira no tatou i roto i ta tatou iho mau ohipa, e i roto atoa i te mau ohipa a te Atua… 

« Te faaroo aore e ohipa ra, e mea pohe ïa » [Iakobo 2:26]—oia ho‘i, aita ïa e faaroo. Te mana‘o nei au e, te parau nei o Iakobo e, « Faaite mai outou i to outou faaroo ma te ohipa ore, aore hoê mea e tupu ; e faaite atu râ vau ia outou i to’u faaroo e ta’u ohipa, e tupu ïa te hoê ohipa ». [A hi‘o Iakobo 2:18.] Te faaroo o te ohipa ïa… No reira, e mea puai a‘e te faaroo i te ti‘aturi… 

Te faaroo, o te horo‘a ïa a te Atua. Te mau mea maitai atoa ra, o te horo‘a ïa a te Atua. Te hoê teie haapiiraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a mai tei papa‘ihia i roto i te pene 11 no Hebera—te pene no te hoê tatararaa maitai roa o te parau no te faaroo—[e] i roto i te mau heheuraa ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou i roto Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau. Eita te faaroo e roaa na roto i te ohipa ore e aore râ, na roto i te tau‘a ore e aore râ, te parahi-noa-raa i roto i te ti‘aturi. Eita te faatupu-noa-raa i te hinaaro ia roaa te faaroo e horo‘a mai i te faaroo, mai te hinaaro i te aravihi i roto i te pehe te peni hoho‘a, e ore e roaa mai ma te ore e rave maramarama i te ohipa. No ô mai to tatou fifi. Te farii nei tatou i te hoê iteraa papû no ni‘a i te Evanelia, te ti‘aturi nei tatou ia Iosepha Semita, te ti‘aturi nei tatou ia Iesu Mesia, te ti‘aturi nei tatou i te mau parau tumu o te Evanelia, tera râ, eaha te puai o ta tatou ohipa no te reira mau mea ?

… Mai te mea e, e hinaaro tatou ia roaa ia tatou te hoê faaroo ora e te tamau, ia itoito ïa tatou i te rave i te mau ohipa atoa ei melo no teie Ekalesia… 

Ahani pai to tatou faaroo mai te faaroo o Nephi ! A tai‘o i roto i te pene 17 no te 1 Nephi tei reira to’na na taea‘e i te pato‘iraa ia’na e te faaooraa ia’na i te mea e, te hamani ra oia i te hoê pahi, ua na ô raua :

« E taata maamaa to taua teina, no te mea ua mana‘o oia e, e ti‘a ia’na ia hamani i te pahi ; e ua mana‘o atoa oia e, e tae atu oia i tera pae mai o teie nei miti rahi ». [1 Nephi 17:17.]

Ua pahono atura Nephi ia raua :

« Ahiri e faaue mai te Atua ia’u e rave i te mau mea atoa, e ti‘a ïa ia’u i te rave. E ahiri oia e faaue mai ia’u e parau atu i teie nei miti e, ia riro ei fenua, ua riro ïa ei fenua ; e ahiri au e parau, ua na reirahia ïa ». [1 Nephi 17:50.]

O tera to’na faaroo.11

Aita tatou e haere nei na roto i te ite mata i teie nei, mai ta tatou i na reira hou a haere mai ai i roto i teie nei ao, te hinaaro nei râ te Fatu ia haere tatou na roto i te faaroo [a hi‘o 2 Korinetia 5:7] ; e ia haere tatou na roto i te faaroo, e farii tatou i te haamaitairaa o te parau-ti‘a, mai te mea e, e haapa‘o tatou i te reira mau faaueraa tei horo‘ahia mai no to tatou faaoraraa.12

Ia ore te hoê taata e haapa‘o i te haapiiraa tumu e ia haere na roto i te faaroo, ma te farii i te parau mau e ma te haapa‘o i te mau faaueraa mai tei au i tei horo‘ahia mai, eita ïa oia e farii i te ora mure ore, noa’tu e, e faî to’na vaha e, o Iesu te Mesia, e aore râ, noa’tu e, e ti‘aturi oia e, ua tono mai to’na Metua ia’na i roto i te ao nei no te faaoraraa o te taata nei. No reira, ua tano Iakobo a parau ai oia e, « ua faaroo e ua rurutaina » te mau demoni, aita râ ratou i tatarahapa [a hi‘o Iakobo 2:19].13

3

Te tatarahapa te piti o te parau tumu o te evanelia e e mea faufaa te reira no to tatou faaoraraa e to tatou faateiteiraa.

O te tatarahapa te piti o te parau tumu faufaa o te evanelia e te oteoraa no te faaroo.14

Te mea titauhia no tatou i roto i te Ekalesia, e i rapae atoa, o te tatarahapa ïa. Te titau nei tatou i te faaroo rahi atu e te opuaraa rahi atu no te tavini i te Fatu ».15

Parau mau, te vai nei te tahi pae o tatou o te feruri nei e, aita e fifi ia rave tatou i te hara, mai te mea e, e ere i te hara teimaha, e ere i te hara haapohe taata, e e faaorahia ihoa tatou i roto i te basileia o te Atua ? Ua ite atea mai Nephi i to tatou tau. Te parau ra oia e, e na reira te taata i te parau [a hi‘o 2 Nephi 28:7–9]. Te parau atu nei râ vau ia outou, e ore e nehenehe ia tatou ia fariu ê i te e‘a o te parau mau e te parau-ti‘a a tape‘a noa ai i te arata‘iraa a te Varua o te Fatu.16

Aore e parahiraa i Ziona no te feia hinaaro rave hara. Te vai ra te parahiraa no te taata tatarahapa rave hara, no te taata e fariu ê nei i te ino ma te imi i te ora mure ore e i te maramarama o te Evanelia. Eiaha tatou e faati‘a i te hara hoê vahi iti noa a‘e, ma te ore e ti‘a i te Fatu ia na reira, e haere ra tatou i mua i te Fatu ma te parau-ti‘a e te maitai roa.17

I roto ana‘e i te parau-ti‘a te taata e faaorahia ai e e faateiteihia ai i roto i te basileia o te Atua ; no reira, ia tatarahapa tatou i ta tatou mau hara e ti‘a ai, e ia haere ho‘i i roto i te maramarama mai te Mesia ra i roto i te maramarama [a hi‘o 1 Ioane 1:7], ia ti‘a ho‘i i to’na toto ia tamâ ia tatou i te mau hara atoa, e ia hoê ho‘i tatou e te Fatu e ia farii i to’na hanahana e to’na faateiteiraa.18

Titauhia ia tatou ia tatarahapa, e titauhia tatou ia parauhia mai ia tatarahapa.19

4

I roto i te parau tumu no te tatarahapa e ite-papû-hia ai te aroha o te Metua i te Ao ra e o Iesu Mesia.

Ua riro te tatarahapa ei hoê o te mau parau tumu mahanahana e te hanahana roa a‘e i roto i te evanelia. Tei roto i teie parau tumu e ite-papû-hia ai te aroha o to tatou Metua i te Ao ra e ta’na Tamaiti Fanau Tahi, o Iesu Mesia, e peneia‘e, hau atu i te puai i roto i te tahi atu parau tumu. Auê ïa ohipa ri‘ari‘a ahiri e aita e faaoreraa hara, e aita e rave‘a no te haamatara i te hara a te feia e tatarahapa nei ma te haehaa ! Te tahi noa maa tuhaa iti o te ri‘ari‘a rahi te ti‘a ia tatou ia feruri, ahiri e, na tatou iho e amo amuri e a muri noa’tu, i te utu‘a o ta tatou ofatiraa ture, ma te tia‘i ore ia tae mai te hoê tauturu. Nahea e noaa ai te reira tauturu ? Na roto ia vai e fariihia ai te reira ?

Ua parau to tatou Fatu e :

« I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horo‘a mai i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia’na ra, ia roaa râ te ora mure ore.

« Aore ho‘i te Atua i tono mai i Ta’na Tamaiti i te ao nei e faahapa mai i to te ao ; ia ora râ to te ao ia’na ». [Ioane 3:16–17  ; a hi‘o atoa irava 18–21.]

Ahiri aita te Metua i tono mai ia Iesu Mesia i roto i te ao nei, aore ïa e vai te matararaa o te hara, e aita ïa e tupu te tatararaa hara na roto i te tatarahapa.20

Hōho’a
A young man kneeling in prayer at his bedside.

« Ua riro te tatarahapa ei hoê o te mau parau tumu mahanahana e te hanahana roa a‘e i roto i te evanelia ».

Ahiri tatou e taa maitai e e ite mai i te hoê tuhaa iti ha‘iha‘i roa no te here e te hiaai aroha o Iesu Mesia no te mamae no ta tatou mau hara, e tupu mau ïa te hinaaro i roto ia tatou ia tatarahapa i ta tatou mau ofatiraa ture atoa e ia tavini ia’na.21

5

Tei roto i te tatarahapa te oto mau no te hara e te huritua-hope-raa i te hara.

Te na ô ra te mau papa‘iraa mo‘a e :

« E pupu atu oe i te hoê tusia i te Fatu ra o to oe Atua na roto i te parau-ti‘a, oia ho‘i i te aau oto e i te varua haehaa ra ». PH&PF 59:8

Te auraa ra, e tatarahapa

… Te tatarahapa, ia au i te tatararaa i roto i te buka faatoro parau, o te oto mau ïa no te hara e te faautu‘araa ia’na iho, e te huritua-hope-raa i te hara… Aore e tatarahaparaa mau mai te mea e, aita e oto e aita e hinaaro ia faati‘amâhia mai te hara mai.

Te varua haehaa, e faaiteraa ïa no te hoê varua oto, e aore râ, hoê varua haehaa no te hara i ravehia, e e haro‘aro‘a mau ïa i te ohipa haamâ o te hara, e e iteraa atoa i te aroha e te here o te Atua tei horo‘ahia i te taata hara tei tatarahapa… No reira te Fatu e parau nei e, mai ta’u i faahiti a‘enei e, titauhia ia tatou ia pûpû i te hoê tusia « na roto i te parau-ti‘a, oia ho‘i i te aau oto e i te varua haehaa ra »… 

Te tatarahapa e horo‘a ïa na te Atua… E ere i te mea ohie no te tahi mau taata ia tatarahapa, tera râ, e horo‘ahia te horo‘a o te tatarahapa e te faaroo i te mau taata atoa e imi i te reira.22

Ua haapii mai au na roto i ta’u iho mau iteraa e, mai te mea e, e hinaaro oe e taui, e hinaaro mau e taui, e nehenehe ta oe e taui. Na to tatou iho mana‘o haavâ e te mau papa‘iraa mo‘a e parau mai nei ia tatou eaha te haapa‘o—e te parau atoa mai nei te reira ia tatou eaha te mau peu e ti‘a ia tatou ia taui no to tatou maitai e te haereraa mure ore i mua.23

6

I teie nei te taime no te tatarahapa.

Eita te Atua e faaora i te taatoaraa o te mau tane e te mau vahine i roto i te basileia tiretiera. Mai te mea e, ua hinaaro outou ia tae i reira, e e manuïa ore to outou, mai te mea e, te rave nei outou i te hara, mai te mea e, te ofati nei outou i te mau faaueraa a te Fatu e ua ite outou i te reira, e taime maitai teie ia tatarahapa e ia faaapî, e eiaha e feruri e, e ohipa iti ha‘iha‘i roa, e faaore mai te Fatu i ta outou hapa, te tahi noa ta‘iri iti, te tahi faautu‘a iti, e e faaorehia ta tatou hara ; no te mea, e riro outou i te ti‘avarûhia i rapae, mai te mea e, e onoono noa e e tamau outou i roto i te reira haerea.24

Te faataimeraa, ia au i te mau parau tumu o te evanelia, o te eiâ ïa o te ora mure ore, oia te oraraa i mua i te aro o te Metua e te Tamaiti. E rave rahi i rotopu ia tatou, te mau melo iho o te Ekalesia, o te mana‘o nei e, aita e titau-rû-hia i te haapa‘o i te mau parau tumu o te evanelia e i te haapa‘o i te mau faaueraa… 

Eiaha tatou e haamo‘e i te mau parau a [Amuleka] : « Inaha hoi, tei teie nei oraraa te taime ia faaineine te taata ia fareirei i te Atua ; oia ïa, o te mahana ïa, te mahana o teie nei oraraa, ia rave te taata i ta ratou ohipa.

« E teie nei, mai ta’u i parau na ia outou, ua tae mai ia outou te mau faaite e rave rahi, no reira te a‘o atu nei au ia outou e, eiaha outou e faaroaroa i te mahana o ta outou tatarahapa e tae roa i te hopea ; no te mea i muri i te mahana o teie nei oraraa ra, o tei horo‘ahia mai i te taata ia faaineine no te tau mure ore ra, inaha, ia ore outou ia rave maite i te ohipa a parahi ai outou i te ao nei e i reira e tae mai ai te pô poiri, e e ore e ti‘a ia ravehia te ohipa i reira.

« E ore e ti‘a ia outou ia parau, a arata‘ihia ai outou i taua hopea riaria ra, e tatarahapa vau, e fariu vau i to’u Atua. Eita, e ore e ti‘a ia outou ia parau i te reira ; no te mea e mana â to taua varua, tei roto i to outou tino i te mahana e pohe ai outou ra, i ni‘a i to outou tino i taua ao mure ore ra ». [Alama 34:32–34.]25

7

E titauraa ta tatou ia faateitei i te reo faaara i to te ao nei.

Ua opua te Fatu ia roaa te oaoa i te taata—tera ta’na opuaraa—te pato‘i nei râ te taata ia oaoa, e te imi nei i to ratou iho ati, no te mea, te feruri nei ratou e, e mea maitai a‘e to ratou haerea i to te Atua, e no te aau pipiri e te nounou e te ino i roto i to ratou aau ; tera ïa to tatou fifi i teie mahana.26

Na roto i te mau mea ta matou i ite i roto i to matou mau tere i tera vahi e tera vahi, e na roto i te mau mea ta matou i tai‘o i roto i te mau ve‘a, ua arata‘i-ti‘a-hia matou i te iteraa e, e mea faufaa mau te tatarahaparaa i te hara i roto i te ao taatoa i teie mahana.27

Eiaha e mana‘o e, ua tae‘ahia ia tatou te faito ino a‘e o te mau mea. Ahiri e, aita e tatarahapa, ua rahi atu â to te reira ino. E no reira, te ti‘aoro nei au i te tatarahapa i teie mau taata, i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei… e i te mau nunaa o te fenua i te mau vahi atoa.28

E titauraa ta tatou ia faateitei i te reo faaara i to te ao nei, i te mau melo ihoa râ o te Ekalesia [a hi‘o PH&PF 88:81].29

E hopoi‘a na tatou ia tia‘i te tahi i te tahi, ia paruru te tahi i te tahi, ia faaara te tahi i te tahi i te mau fifi, ia haapii te tahi i te tahi i te mau parau tumu o te Evanelia o te basileia, e ia ti‘a amui ei reni hoê i mua i te hara o te ao nei.30

Aita vau i ite i te hoê mea faufaa atu e aore râ, titau-roa-hia a‘e i teie taime maori râ, te ti‘aororaa i te tatarahapa, i rotopu atoa i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e te ti‘aoro nei au ia ratou e tae noa’tu i te feia e ere i te melo no te Ekalesia, ia faaroo i teie mau parau a to tatou Faaora. Ua parau papû oia e, e ore roa te hoê mea viivii e tomo i mua i to’na aro. O ratou ana‘e tei faaite i te faaroo, e tei tamâ i to ratou ahu i roto i to’na toto na roto i to ratou faaroo e ta ratou tatarahapa—aore taata ê e ite atu i te basileia o te Atua.31

« Inaha râ, e parahi hau to te mau fenua atoa, e to te mau reo atoa, e to te mau opu atoa, e to te mau nunaa atoa, i roto i tei Mo‘a i Iseraela nei, ia tatarahapa ratou ». [1 Nephi 22:28.] E te pure nei au ia tatarahapa ratou. Ua hinaaro vau ia parahi ratou ma te hau. Ua hinaaro vau ia ti‘aturi ratou i Tei Mo‘a i Iseraela, tei haere mai i te ao nei e ua pohe no ta tatou mau hara, no te mau hara a te mau taata atoa, tei horo‘a mai ia tatou nei i te faaoraraa i te pohe, tei fafau mai ia tatou i te faaoraraa e i te matararaa ta tatou mau hara mai te mea e, e tatarahapa tatou.

Auê to’u hinaaro rahi ia ti‘aturi te mau taata atoa ia’na, ia haamori ia’na e i to’na Metua, e ia tavini i te Fatu to tatou Atua i te i‘oa o te Tamaiti, ei reira ho‘i te hau e tae mai ai, ei reira te parau-ti‘a e upooti‘a ai, ei reira te Fatu e haamau ai i to’na basileia i ni‘a i te fenua nei.32

Te taparu nei au i to te ao nei ia tatarahapa e ia ti‘aturi i te parau mau, ia vaiiho i te maramarama o te Mesia ia anaana i roto i to ratou oraraa, ia haapa‘o i te mau parau tumu maitai e te ti‘a na ratou ra, e ia amui atu i te reira i te tahi atu maramarama e te ite tei tae mai na roto i te heheuraa i teie mahana. Te taparu nei au ia ratou ia tomo mai i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e ia ooti i te mau haamaitairaa o te evanelia.

Te taparu nei au i te mau melo o te Ekalesia ia rave i te mau ohipa o te parau-ti‘a, ia haapa‘o i te mau faaueraa, ia imi i te Varua, ia here i te Fatu, ia tuu na mua roa i roto i to ratou oraraa i te mau mea o te basileia o te Atua, e i reira a rohi ai no to ratou faaoraraa ma te măta‘u e te rurutaina i mua i te Fatu [a hi‘o Philipi 2:12].33

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • I roto i te « No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith », a hi‘o faahou i te mau mana‘o o te peresideni Smith no ni‘a i te tumu i hinaaro ai oia « ia faateitei i reo faaara ». Nahea te ti‘aororaa ia tatarahapa e riro ai ei tapa‘o faaite no te here ?

  • Eaha te auraa no outou ia faatumu i to outou faaroo i ni‘a i te Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia ? (A hi‘o i te tuhaa 1.)

  • No te aha te faaroo mau e arata‘i ai i te ohipa ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 2.) Eaha te tahi mau rave‘a e nehenehe ai ta tatou e faaite i to tatou faaroo na roto i ta tatou mau ohipa ?

  • Nahea te tatarahapa e riro ai ei « oteoraa no te faaroo » ? (A hi‘o i te tuhaa 3.)

  • A feruri ma te mamû i te hoê taime a tatarahapa ai outou e a ite ai outou i te aroha e te here o te Metua i te Ao ra e o Iesu Mesia (a hi‘o i te tuhaa 4). Eaha ta outou e nehenehe e faaite no ni‘a i to outou aau mehara no te Taraehara a te Faaora ?

  • No te aha aita e tatarahapa mai te peu « aita e oto e aita e hinaaro ia faati‘amâhia mai te hara mai » ? (A hi‘o i te tuhaa 5.) Nahea e ti‘a ai i na paratarafa hopea e piti i roto i te tuhaa 5 i te horo‘a mai i te ti‘aturiraa i te hoê taata tei roto i te oto no te hara ?

  • Mai te aha te huru te faataimeraa e riro ai ei « eiâ no te ora mure ore » ? (A hi‘o i te tuhaa 6.) Eaha te mau fifi e noaa mai no te faataimeraa i to tatou tatarahaparaa ?

  • Ia hi‘o ana‘e outou i te tuhaa 7, a feruri eaha te auraa e « faateitei i te hoê reo faaara ». Nahea e ti‘a ai ia tatou ia vai mărû e ia here i roto i ta tatou tautooraa ia faaara ia vetahi ê ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Hebera 11:1–6  ; Mosia 4:1–3  ; Alama 34:17  ; Etera 12:4  ; Moroni 7:33–34  ; PH&PF 18:10–16  ; Hiroa Faaroo 1:4

Tauturu haapiiraa

« O te piahi o te ti‘a ia faaohipahia. Ia huri ana‘e te orometua haapii i te mori i ni‘a ia’na, ia riro ana‘e oia ei taata tumu no te ha‘utiraa, ia paraparau ana‘e oia oia ana‘e, e ia rave ana‘e oia i te mau ohipa atoa, e mea papû roa e, te haafifi ra ïa oia i te aporaa o te mau melo no te piha haapiiraa » (Asahel D. Woodruff, Teaching the Gospel [1962], 37 ; in Virginia H. Pearce, « The Ordinary Classroom—A Powerful Place for Steady and Continued Growth », Ensign, Novema 1996, 12).

Te mau nota

  1. Answers to Gospel Questions, haaputuraa Joseph Fielding Smith Jr., buka 5. (1957–66), 1:84.

  2. « Faith and Works : The Clearing of a Seeming Conflict », Improvement Era, Atopa 1924, 1151 ; hi‘o atoa Doctrines du Salut, haaputuraa Bruce R. McConkie, buka 3. (1954–56), 2:311.

  3. I roto i te Conference Report, Atopa 1919, 88 ; reta hipa i roto i te buka.

  4. Joseph Fielding Smith Jr., i roto Take Heed to Yourselves ! (1966), v–vi.

  5. Francis M. Gibbons, Joseph Fielding Smith : Gospel Scholar, Prophet of God (1992), viii.

  6. Spencer W. Kimball, faahitihia e Bruce R. McConkie in « Joseph Fielding Smith : Apostle, Prophet, Father in Israel », Ensign, Atete 1972, 28.

  7. I roto i te Joseph Fielding Smith Jr. e o John J. Stewart, The Life of Joseph Fielding Smith (1972), 10.

  8. I roto i te Conference Report, Eperera 1970, 113.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1921, 186 ; hi‘o atoa Doctrines du Salut, 2:302.

  10. « Redemption of Little Children », Deseret News, 29 no eperera 1939, Church section, 3 ; a hi‘o atoa Doctrines du Salut, 2:302–3.

  11. « Faith », Deseret News, 16 no mati 1935, Church section, 3, 7.

  12. I roto i te Conference Report, Eperera 1923, 139.

  13. « Faith and Works : The Clearing of a Seeming Conflict », 1151 ; hi‘o atoa Doctrines du Salut, 2:311.

  14. The Restoration of All Things (1945), 196.

  15. « The Pearl of Great Price », Utah Genealogical and Historical Magazine, Tiurai 1930, 104 ; a hi‘o atoa Doctrines du Salut, 2:48.

  16. I roto i te Conference Report, Atopa 1950, 13.

  17. I roto i te Conference Report, Eperera 1915, 120

  18. I roto i te Conference Report, Atopa 1969, 109.

  19. « A Warning Cry for Repentance », Deseret News, 4 no me 1935, Church section, 6 ; a hi‘o atoa Doctrines du Salut, 3:44.

  20. The Restoration of All Things, 196–97.

  21. The Restoration of All Things, 199.

  22. « Repentance and Baptism », Deseret News, 30 no mati 1935, Church section, 6.

  23. « My Dear Young Fellow Workers », New Era, Tenuare 1971, 5.

  24. « Relief Society Conference Minutes », Relief Society Magazine, Atete 1919, 473, a hi‘o atoa Doctrines du Salut, 2:17.

  25. I roto i te Conference Report, Eperera 1969, 121, 123.

  26. « A Warning Cry for Repentance », 6 ; a hi‘o atoa Doctrines du Salut, 3:35.

  27. I roto i te Conference Report, Atopa 1966, 58.

  28. I roto i te Conference Report, Atopa 1932, 91–92 ; hi‘o atoa Doctrines du Salut, 3:31–32.

  29. I roto i te Conference Report, Eperera 1937, 59 ; hi‘o atoa Doctrines du Salut, 3:49.

  30. I roto i te Conference Report, Eperera 1915, 120.

  31. I roto i te Conference Report, Atopa 1960, 51.

  32. I roto i te Conference Report, Atopa1919, 92.

  33. I roto i te Conference Report, Atopa 1970, 7–8.