Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 8: Te Ekalesia e te Basileia o te Atua


Pene 8

Te Ekalesia e te Basileia o te Atua

« Ia ite papû te mau taata atoa e, na te Fatu teie Ekalesia e na’na e arata‘i nei i te mau ohipa no te reira. Auê ïa haamaitairaa ia riro ei melo i roto i teie huru faanahoraa hanahana ! »

No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith

Ua tavini o Joseph Fielding Smith ei Peresideni no te Ekalesia, mai te 23 no tenuare e tae atu i te 2 no tiurai 1972, e ua riro te reira ei taime teitei roa a‘e i roto i te hoê oraraa haamo‘a i te basileia o te Fatu. Ua parau arearea oia e, ua tae mai ta’na piiraa matamua i roto i te Ekalesia i to’na aiûraa. A iva noa ava‘e to’na, ua apee oia e to’na metua tane, te peresideni Joseph F. Smith, i te peresideni Brigham Young i St. George, Utah, no te haamo‘araa o te hiero no St. George.1

I to’na taure‘are‘araa, ua tavini o Joseph Fielding Smith i te hoê misioni rave tamau, e ua piihia i muri mai ei peresideni i roto i te hoê pŭpŭ autahu‘araa, e ei melo no te tomite rahi o te Taatiraa haamaitai a te Feia Apî Tamaroa (SAM JG) (te i‘oa matamua ïa o te Faanahonahoraa a te Feia Apî Tamaroa i teie mahana). Ua rave atoa oia i te ohipa ei papa‘i parau i roto i te piha toro‘a a te Tiaau aamu o te Ekalesia, e ua tauturu ma te maniania ore i to’na metua tane ei papa‘i parau haamana-ore-hia i te tau a ti‘a ai to’na metua tane ei Peresideni no te Ekalesia. Na roto i teie mau taviniraa, ua roaa ia Joseph Fielding Smith te mana‘o mauruuru no te faanahoraa faaûruhia o te Ekalesia, e no to te reira ohipa i te arata‘iraa i te taata e te mau utuafare i te ora mure ore ra.

Ua faatoro‘ahia Joseph Fielding Smith ei Aposetolo na te Fatu o Iesu Mesia i te 7 no eperera 1910. Ua tavini oia ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo fatata e 60 matahiti te maoro, e i roto i te reira, e 20 matahiti ei Peresideni no taua Pŭpŭ ra. Ei Aposetolo, ua tauturu oia i te faatereraa i te Ekalesia na te ao nei. Ua rave oia i te ohipa i roto i te mau misioni e rave rahi a te Ekalesia, ma te tavini ei Papa‘i aamu na te Ekalesia, ei peresideni no te hiero no Roto Miti, ei peresideni no te Sotaiete Tuatapaparaa no Utah, e ei tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua.

Hōho’a
Joseph Fielding Smith holding open scriptures.

Te peresideni Smith, hoê tavini haapa‘o maitai i roto i te basileia o te Fatu

E taata haehaa e te peu ore, aita o Joseph Fielding Smith i titau i teie mau ti‘araa. Ia pii râ te Fatu ia’na ia tavini, e haapa‘o oia ma te aau tae mau e te oaoa. Ua faaite oia i to’na haapa‘o mau i te hoê mahana, i te 89raa to’na matahiti, a haere ai oia i te hoê pureraa. A haere oia i rapae i to’na fare, ua hee oia e ua topa i ni‘a i te taahiraa e‘a. Noa’tu te mauiui o to’na avae, ua haere avae noa oia fatata afa kilometera te atea—« ma te tuteitei noa mai te hoê ruau ra te huru », ta’na ïa parau—ia ti‘a ia’na ia rave faaoti i ta’na mau hopoi‘a. I muri a‘e i te pureraa, ua ho‘i oia i te fare na raro noa, e i reira to’na titauraa i te taote ia hi‘opo‘a ia’na. Ua itehia i te taote e, e rave rahi fati i ni‘a i te avae o te peresideni Smith. Teie te mau parau a te peresideni Smith no ni‘a i taua ohipa ra. « Ua huru roa rii te pureraa », ta’na ïa parau. « Mai te reira ihoa te rahiraa o te mau pureraa ».2

I roto i te hoê parau poro‘i i te feia apî Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, ua faaite te peresideni Smith i te tumu i pûpû papû ai oia ia’na i te ohipa a te Ekalesia :

« Ua ite au e te ora nei te Atua. Ua ite au e, o Iesu Mesia te Tamaiti Fanau Tahi i te tino nei a to tatou Metua. E faaroo papû to’u i roto i te misioni a te peropheta Iosepha Semita e te mau taata i mono mai ia’na.

« Ua ite au e, tei ia tatou nei te parau mau no te evanelia mure ore a Iesu Mesia, mai ta’u e ite nei o ta’u e ora nei. Ahani e aita vau i ite i te reira, eita ïa vau e hinaaro e haere mai i ô nei, e aore râ, aita vau e rave i te hoê noa a‘e mea no teie ohipa. Tera râ, ua ite au i te reira i roto i te mau uaua atoa o to’u tino. Ua heheu mai te Atua i te reira ia’u ».3

Te mau haapiiraa a Joseph Fielding Smith

1

I muri a‘e i te mau tenetere e rave rahi o te poiri pae varua e o te taivaraa, ua faaho‘i faahou mai te Fatu i Ta’na evanelia e ua faanahonaho i Ta’na Ekalesia i ni‘a i te fenua nei.

Ua faaho‘i faahou mai te Fatu i te evanelia e ua faanahonaho faahou i ta’na Ekalesia i ni‘a i te fenua nei. Te tumu no taua faanahoraa ra e no taua faaho‘iraa mai, no te mea ïa e, no te mau tenetere e rave rahi, ua vai noa te ao i roto i te poiri pae varua, ma te mana ore, e ma te maramarama ore ; aita ratou i ite nahea ia haamori i te Atua ora… 

Ua ofatihia te fafauraa mure ore ; ua mo‘e te iteraa ti‘a o te mau parau tumu o te evanelia na roto i te taivaraa ; ua ore te ti‘araa no te faatere i te mau oro‘a o te evanelia i rotopu i te taata nei. Ua titauhia i taua taime ra ia faaho‘i-faahou-hia mai teie mau mea atoa ia rahi te faaroo i rotopu i te taata nei na roto i te hoê matararaa o te mau ra‘i e te hoê faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia.

E no reira ua tono mai ra te Fatu i te mau ve‘a mai mua mai i to’na aro, ma te îraa o te evanelia, e te puai e te mana o te autahu‘araa no te tuu i ni‘a i te taata nei, e ia horo‘a mai ia ratou i te mau faaueraa… i te mea e, ua ite te Fatu i te ino e tae mai i ni‘a i te fenua nei, e to’na hinaaro maori râ, ia horo‘ahia i te taata nei te faaararaa e te ti‘araa ia farii i te evanelia, ia ti‘a ia ratou ia tatarahapa e ia fariu ê i to ratou mau haerea iino e ia tavini i te Fatu [a hi‘o PH&PF 1:17–23].4

Te faaara nei tatou e, o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei, te vahi hoê roa i reira te taata e haere mai ai no te haapii i te mau haapiiraa tumu mau o te ora, ia itehia ia ratou te mana o te autahu‘araa mo‘a.5

E au mau taea‘e e au mau tuahine here : e oaoa faito ore to’u aita e nehenehe e parau, no te mau haamaitairaa ta te Fatu i horo‘a mai ia’u, e i te mau melo haapa‘o maitai o ta’na ekalesia i roto i te mau nunaa e rave rahi o te fenua nei, e i ta’na mau tamarii paatoa i te mau vahi atoa.

Te haamauruuru nei au ia’na i te mau mahana atoa o to’u oraraa no to’na faaho‘i-faahou-raa mai i teie mau mahana hopea nei i ta’na evanelia mure ore no te faaoraraa o te mau taata atoa e ti‘aturi e e haapa‘o i te mau ture o te reira evanelia.6

2

Na te Fatu Iho e arata‘i nei i te ohipa o teie Ekalesia, e ua haamaitaihia tatou i te riroraa ei melo no te reira Ekalesia.

Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, o te basileia mau ïa o te Atua i ni‘a i te fenua nei.7

Te hinaaro nei au e parau e, e ore e ti‘a i te hoê taata, ia’na iho, ia faatere i teie ekalesia. E Ekalesia teie na te Fatu ra o Iesu Mesia ; o oia te upoo faatere. Ua piihia te ekalesia i to’na i‘oa, te mau nei i to’na autahu‘araa, te faatere nei i ta’na evanelia, te poro nei i ta’na parau tumu, e te rave nei i ta’na ohipa.

Ua ma‘iti oia i te mau taata e ua pii ia ratou ia riro ei mauhaa i roto i to’na rima no te faaoti i ta’na mau opuaraa, e na’na e arata‘i nei e e faatere nei ia ratou i roto i ta ratou ohipa. Tera râ, e mauhaa noa te taata nei i roto i te rima o te Fatu, e te tura e te hanahana no te mau mea atoa ta to’na mau tavini e rave ra, no’na ïa e a muri noa’tu.

Ahiri teie e ohipa na te taata, eita ïa e manuïa, tera râ, e ohipa teie na te Fatu, e e manuïa oia. E ua papû ia tatou e, mai te mea e, e haapa‘o tatou i te mau faaueraa e e itoito tatou i roto i te iteraa papû no Iesu e e haapa‘o maitai tatou i te mau mea atoa, e arata‘i ïa te Fatu ia tatou e i ta’na Ekalesia i ni‘a i te mau haerea o te parau-ti‘a, no te rave-faaoti-raa i ta’na mau opuaraa atoa.8

I te mau melo atoa o te Ekalesia ati a‘e te ao nei, te hinaaro nei au e parau e, e misioni no te ra‘i mai e te hanahana ho‘i tei tuuhia i ni‘a i teie ekalesia, ia rave oia i raro a‘e i te arata‘iraa e te faatereraa a Iesu Mesia, to tatou Faaora, e aore roa hoê mea e tape‘a i ta’na mau faanahoraa no te reira. E faatupu te reira i te mau opuaraa a to tatou Metua i te ao ra. Te ti‘aturi nei au e, i te mau mahana atoa, te haamauruuru nei te Feia Mo‘a na te mau fenua atoa, i te Fatu no te riroraa ei melo no ta’na ekalesia, e no te misioni a te peropheta Iosepha Semita i te faaho‘i-faahou-raa mai i te evanelia no to tatou popou e te oaoa.9

I te feia aau parau-ti‘a atoa i roto i te mau nunaa atoa te parau atu nei matou : Ua here te Fatu ia outou. Ua hinaaro Oia ia farii outou i te mau haamaitairaa atoa o te evanelia. Te ani manihini nei oia ia outou ia ti‘aturi i te Buka a Moromona, ia farii ia Iosepha Semita ei peropheta, e ia haere mai i roto i to’na basileia i ni‘a i te fenua nei, e ia riro mai ei fatu ai‘a no te ora mure ore i roto i to’na basileia i te ra‘i ra.10

Aita â i tupu a‘enei hoê taime mai te faati‘araahia te Ekalesia, a faatere ai te hoê taata i te Ekalesia. Aita i tupu i te anotau o Iosepha Semita, aita atoa i to Brigham Young ; aita i tupu a‘enei mai taua taime ra ihoa. Na te Fatu teie ohipa, e eiaha e haamo‘e e, na te Manahope e rave i teie ohipa, e ere na te taata.11

Ua ite au e, te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei o te basileia ïa o te Atua i ni‘a i te fenua nei, e mai te au i to’na faanahoraa e to’na faatereraa i teie nei, ua farii te Fatu i te reira e te haere nei te reira i to’na tere ia au i tei arata‘ihia.

Ia ite papû te mau taata atoa e, na te Fatu teie Ekalesia e na’na e arata‘i nei i te mau ohipa o te reira. Auê ïa haamaitairaa ia riro ei melo i roto i teie huru faanahoraa hanahana !12

3

Ua faanahohia te Ekalesia no te tauturu i te mau melo ia roaa te popou e te oaoa i roto i teie oraraa e te ora mure ore i roto i te oraraa a muri a‘e.

Ua faati‘a te Fatu i te mau mea atoa i to’na huru mau, e ua horo‘a mai ia tatou nei i te hoê raveraa maitai roa. Eita ta te taata e nehenehe e haamaitai atu i te reira. Mai te mea e, e rave tatou i te mau mea ta te Fatu i heheu mai, mai ta’na i heheu mai, e maitai roa ïa te mau mea atoa, no te mea, e faanahoraa ti‘a maitai teie ; te mau mea i mana‘ohia no te reira—te faanahoraa o te reira—aita ïa hoê vahi hape.13

Ua haamau te Fatu i roto i ta’na Ekalesia hoê faanahoraa autahu‘araa faaterehia e te mau aposetolo e te mau peropheta. E ua horo‘a atoa mai oia i te tahi atu mau faanahoraa… no te tauturu i te autahu‘araa.

I roto i te mau tau tuuraa evanelia atoa, te vai ra te mau hinaaro taa ê e titauhia ia pahono, te mau fifi e titauhia ia faatitiaifaro, e te tauturu e ti‘a ia horo‘ahia no te tauturu i te mau melo o te Ekalesia i te rohiraa no to ratou faaoraraa « ma te măta‘u e te rurutaina » i mua i te Fatu. (A hi‘o Philipi 2:12.) No reira, te vai nei te mau pŭpŭ tauturu [Sotaiete tauturu, Feia Apî Tamaroa, Feia Apî Tamahine, Paraimere, e te Haapiiraa Sabati] no te tauturu i te autahu‘araa. Ua faanahonahohia ratou no te pahono i te mau hinaaro o te taata i roto i to ratou huru oraraa atoa. E tuhaa ratou no te faatereraa a te Atua e ua faati‘ahia no te tauturu i te mau melo o te Ekalesia ia haamaitai roa i to ratou oraraa, e ia rave i te mau mea o te haapapû ia ratou i te oaoa te au maitai i roto i teie oraraa e te oraraa mure ore i roto i te oraraa a muri a‘e… 

Ua riro te Ekalesia e ta’na mau pŭpŭ tauturu ei faanahoraa taviniraa no te tauturu i te utuafare e i te taata hoê. Ua piihia te mau orometua haapii utuafare, te feia faatere no te autahu‘araa e te mau episekopo no te arata‘i i te mau taata e rohi ra na muri ia ratou no te ora mure ore i roto i te basileia o to tatou Metua, e ua faataahia te mau pŭpŭ tauturu no te tauturu i teie ohipa rahi no faaoraraa.

Eita e hope te puai no te faaite i te titauraa rahi ia faaohipa i teie mau faanahoraa atoa no te fana‘o e te haamaitairaa o te mau tamarii atoa a to tatou Metua… 

Mai te mea e, e rave tatou paatoa i te mau mea i titauhia ia tatou ia rave no te faaohipa i te mau faanahoraa a te Ekalesia, e haamaitai hope e e faahaere hope te Fatu ia tatou i mua e ia manuïa roa’tu tatou i roto i ta tatou mau ohipa, e na roto i te reira, e roaa ia tatou te hau e te oaoa i ô nei e te hanahana mure ore a muri a‘e.14

4

Ua riro ta tatou taviniraa i roto i te Ekalesia ei tapa‘o faaite no to tatou here ia vetahi ê, e ei faaiteraa i to tatou mauruuru no te taviniraa hope ore a te Fatu.

Tei piha‘iho te Fatu i te Ekalesia. Na’na e arata‘i nei ia tatou. Tei ni‘a To’na varua i teie mau taata. Ta’na e titau nei ia tatou o te taviniraa ïa tatou ia’na i roto i te haehaa e ma te aau e te varua hoê.15

Ua haere mai to tatou Faaora i roto i te ao nei no te haapii ia tatou ia here te tahi i te tahi, e no te mea ho‘i e, ua faaitehia mai taua haapiiraa rahi ra i roto i to’na mauiui rahi e to’na pohe ia ora tatou, eita anei tatou e faaite i to tatou here i te mau taata atoa na roto i te taviniraa ia ratou ? Eita anei tatou e faaite i to tatou mauruuru no te taviniraa hope ore ta’na i horo‘a mai ia tatou, na roto i te taviniraa no’na ?

Te taata o te rave i te mau mea i roto i te Ekalesia e tu‘ati noa ia’na iho, e ore oia e tae i te faateiteiraa. Ei hi‘oraa, te taata tei hinaaro ia pure, ia aufau i ta’na tuhaa ahuru e te mau ô, e ia rave i te mau hopoi‘a i matarohia no to’na iho oraraa, e tirara’tu ai, e ore roa e roaa ia’na te fâ no te maitai-roa-raa.16

Eiaha roa’tu e pato‘i ia tavini. Ia ani mai te hoê ti‘a faatere i ta outou tauturu, a farii ma te oaoa, e a horo‘a i taua ohipa ra i te mea maitai roa a‘e i roto ia outou. Te titau mai nei te Fatu ia tatou i te reira, e ua fafau tatou ia na reira. E oaoa e te hau ta te reira e faatae mai, e no te feia atoa e tavini ra, e farii ïa i te haamaitairaa rahi roa a‘e. E rahi a‘e te roaa i te orometua i te taata e haapiihia ; te haamaitairaa e faaho‘ihia mai ia tatou nei ia farii ana‘e tatou i te hoê piiraa ia rave i te ohipa i roto i te Ekalesia, ua hau atu ïa i te rahi i te haamaitairaa ta tatou e horo‘a ia vetahi ê. Te taata e pato‘i i te rave i te hoê ohipa e aore râ, o te ape i te hopoi‘a a horo‘ahia mai te reira ia’na i roto i te Ekalesia, tei roto ïa oia i te fifi o te ereraa i te arata‘iraa a te Varua. E i te hopea e riro mai oia ei taata anaanatae ore e te tau‘a ore i te mau hopoi‘a atoa, e, mai te raau tanu tei ore i aupuruhia e tei ore i pipihia i te pape, e oriorio oia e e pohe atu ai i te pohe varua.17

Eita ta outou ohipa taviniraa ha‘iha‘i e vai ite-ore-hia e taua Atua ra ta outou e tavini nei e Na’na hoʻi teie ohipa ta outou e rave nei.18

Hōho’a
A young man and his mother working in a flower garden as an elderly woman looks on.

« Eita ta outou ohipa taviniraa ha‘iha‘i e vai ite-ore-hia e taua Atua ra ta outou e tavini nei e Na’na hoʻi teie ohipa ta outou e rave nei ».

Te pure nei au ia rave amui tatou i te ohipa ei mau taea‘e e ei mau tuahine haapa‘o maitai i roto i te basileia o te Fatu, no te faatupu i te ohipa rahi e vai nei i mua ia tatou.19

5

I roto i teie tau tuuraa, e parare te basileia o te Atua e te ohipa a te Fatu na te ao atoa nei.

Te hoê tau tuuraa Evanelia o te horo‘araa ïa i te mau ti‘a faatere ma‘itihia e te Atua, e te horo‘araa i te haamanaraa no ô mai i te Atua i te puai e te mana no te opere i te parau a te Atua, e no te faatere i roto i te mau oro‘a atoa o te reira… 

Ua tupu te mau tau a iriti-ê-hia ai te Evanelia i rotopu i te taata nei no ta ratou ofatiraa ture. Mai te reira te huru i te anotau o Noa. Ua fariu ê Iseraela i te Fatu e ua vaiihohia ratou i roto i te poiri no te mau u‘i e rave rahi na mua’tu i te taeraa mai o Iesu Mesia, e i to’na taeraa mai i rotopu i te taata nei, ua faaho‘i mai oia i te îraa o te Evanelia. Ua tono oia i ta’na mau pĭpĭ no te poro i ta’na parau poro‘i i te ao atoa nei, tera râ, aita re‘a tenetere i muri mai, ua topa faahou te taata i roto i te hape e ua ere i te mana no te rave i te ohipa na roto i te i‘oa o te Fatu. O te reira te tumu i titauhia ai ia iriti i te mau ra‘i e ia tuu mai i te hoê tau tuuraa apî no te faaineine i te tae-piti-raa mai o to tatou Fatu i roto i te mau ata o te ra‘i no te faatere arii i ni‘a i te fenua nei ma te hanahana no te roaraa hoê tauatini matahiti, e ua fatata roa mai taua ohipa ra, e tei te uputa ïa.20

Hoê â evanelia i roto i te mau tau tuuraa atoa ; hoê â faanahoraa no te faaoraraa i te mau tamarii atoa a te Metua i te mau anotau atoa. I tera tau e tera tau, ua mo‘e ê te reira na roto i te taivaraa, tera râ, i te mau taime atoa e nunaa to te Fatu i ni‘a i te fenua nei, ua horo‘ahia ia ratou taua ture e taua mau parau mau faaoraraa nei â ta’na i heheu mai ia tatou.

Tera râ, te vai ra hoê ohipa rahi i amuihia mai, e o ta tatou i farii i roto i teie anotau, aore i fariihia na mua a‘enei. I roto i teie tau tuuraa ua faaoti te Fatu e, e ore roa te Ekalesia e ruri-ê-faahou-hia ; i teie taime, tei ô nei te evanelia, e e vai noa oia i ô nei. I teie taime, ua faataahia te parau mau i heheuhia mai no te faaineine i te taata no te tae-piti-raa mai o te Tamaiti a te taata nei, e e haamauhia te Ekalesia i roto i te mau tuhaa atoa o te fenua nei ia tae mai te Fatu no te iriti i te tau mileniuma no te hau e te parau-ti‘a.21

E melo tatou no te hoê ekalesia na te ao nei, hoê ekalesia te vai ra ta’na faanahoraa no te ora e te faaoraraa, hoê ekalesia tei faanahohia e te Fatu iho i teie mau mahana hopea nei, no te hopoi i ta’na parau poro‘i no te faaoraraa i ta’na mau tamarii paatoa i roto i te mau fenua atoa… 

Ua tae‘a ia tatou te faito e te puai e ti‘a ai ia tatou ia faaoti i te faaueraa ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou na roto i te peropheta Iosepha Semita, oia ho‘i, ia hopoi i te parau oaoa o te faaho‘i-faahou-raa mai i te mau nunaa atoa e i te mau taata atoa.

Eita tatou e poro noa i te evanelia i roto i te mau nunaa atoa hou te tae-piti-raa mai o te Tamaiti a te taata nei, e faafariu râ tatou i te taata e e faati‘a i te mau amuiraa o te Feia Mo‘a i rotopu ia ratou.22

E haere noa i te rahi te parareraa te basileia o te Atua e te ohipa a te Fatu ; e vitiviti atu to’na parareraa i te ao nei i te mau tau i muri nei, hau atu i tei tupu i mutaa ra. Ua parau te Fatu, e ua faaite te Varua ; e te faaite papû nei au i te reira, no te mea, ua ite au e parau mau te reira. Tei ô nei te basileia o te Atua ia tupu i te rahi, ia parare, ia aahia i te fenua nei, ia vai maite i te vahi ta te Fatu i tanu ia’na na roto i to’na iho puai e ta’na iho parau, eita e mou faahou, e haere râ i mua e tae roa’tu i te tupuraa te mau opuaraa a te Manahope—te mau parau tumu atoa i faaitehia mai e te mau peropheta mai te omuaraa o te ao nei. Na te Atua teie ohipa, na roto i to’na iho paari, eiaha na roto i te paari o te taata, ta’na iho i faaho‘i mai i ni‘a i te fenua nei i te mau mahana hopea nei.23

No te mau taata atoa te evanelia, e e faati‘ahia te Ekalesia i te mau vahi atoa, i roto i te mau fenua atoa, e tae roa’tu i te hopea o te fenua nei, hou te tae-piti-raa mai o te Tamaiti a te Taata nei.24

Ua ite au e te faaite papû nei au e, e manuïa te mau opuaraa a te Fatu i ni‘a i te fenua nei. Tei ô nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei no te faaea. E upooti‘a te ohipa a te Fatu. Aore e puai i ni‘a i te fenua nei e nehenehe e tape‘a i te parareraa o te parau mau, e i te pororaa o te evanelia i roto i te mau nunaa atoa.25

Te vaiiho atu nei au i ta’u haamaitairaa ia outou na e to’u papûraa e, tei piha‘iho te Atua i to’na mau taata, e te ohipa ta tatou e rave nei, e upooti‘a te reira e e haere oia i mua e tae roa’tu i te tupuraa te mau opuaraa mure ore a te Fatu.26

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Nahea tatou ia pee i te hi‘oraa o te peresideni Smith i roto i ta tatou ohipa no te Ekalesia ? (A hi‘o « No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith ».)

  • A feruri i te mau haapiiraa a te peresideni Smith no ni‘a i te Faaho‘i-faahou-raa mai i te evanelia (a hi‘o i te tuhaa 1). Eaha to outou mau mana‘o ia feruri ana‘e outou e, te ora nei outou i te hoê anotau a faaho‘i-faahou-hia mai ai te Ekalesia i ni‘a i te fenua nei ?

  • Ua faaite papû te peresideni Smith e, o Iesu Mesia te upoo faatere o te Ekalesia (a hi‘o i te tuhaa 2). Nahea outou i te faaite i to outou iteraa papû no teie parau mau i te hoê taata e ere i te melo no te Ekalesia ?

  • E mea nahea te mau pŭpŭ tauturu e te mau faanahoraa a te Ekalesia i te tautururaa ia outou ia farii i te mau haamaitairaa i faahitihia i roto i te tuhaa 3 ? E mea nahea te reira i te tautururaa i to outou utuafare ?

  • Ua parau te peresideni Smith, « Ua haere mai to tatou Faaora i roto i te ao nei no te haapii ia tatou ia here te tahi i te tahi » (tuhaa 4). Nahea e ti‘a ai ia tatou ia pee i te hi‘oraa o te Faaora no ni‘a i te here a tavini ai tatou ei mau taea‘e hahaere e aore râ, ei mau tuahine hahaere ?

  • A hi‘o faahou ai outou i te tuhaa 5, a hi‘o na e mea nahea teie tau tuuraa i te taa ê i te tahi atu. Nahea teie haro‘aro‘a i te faaûru i ta outou taviniraa i roto i te Ekalesia ? Eaha to outou mau mana‘o ia feruri ana‘e outou i ni‘a i te faaineineraa i te ao nei no te Tae-piti-raa mai o te Faaora ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Mosia 18:17–29  ; PH&PF 1:30  ; 65:1–6  ; 115:4  ; 128:19–22

Tauturu haapiiraa

« Ia faaohipa ana‘e outou i te tahi huru ohiparaa rau, e tamata ïa te mau piahi ia maramarama maitai i te mau parau tumu e e tamau rahi mai ia ratou. E riro te ma‘iti-maite-raa o te hoê rave‘a i te faaate‘ate i te hoê parau tumu, i te faatupu i te faufaa, e i te faahaamana‘o » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, [1999], 91).

Te mau nota

  1. A hi‘o Joseph Fielding Smith Jr. John J. Stewart, The Life of Joseph Fielding Smith (1972), 16.

  2. I roto i te The Life of Joseph Fielding Smith, 4.

  3. « My Dear Young Fellow Workers », New Era, Tenuare 1971, 5.

  4. I roto i te Conference Report, Atopa 1944, 140–41.

  5. « Out of the Darkness », Ensign, Tiunu 1971, 4.

  6. I roto i te Conference Report, Eperera 1970, 4.

  7. « Use the Programs of the Church », Improvement Era, Atopa 1970, 3.

  8. I roto i te Conference Report, Eperera 1970, 113.

  9. « For Thus Shall My Church Be Called », Improvement Era, Eperera 1970, 3.

  10. « Counsel to the Saints and to the World », Ensign, Tiurai 1972, 27.

  11. I roto i te Conference Report, Atopa 1968, 123.

  12. I roto i te Conference Report, Atopa 1970, 8.

  13. « The One Fundamental Teaching », Improvement Era, Me 1970, 3.

  14. « Use the Programs of the Church », 2–3.

  15. « The One Fundamental Teaching », 3.

  16. I roto i te Conference Report, Eperera 1968, 12.

  17. I roto i te Conference Report, Eperera 1966, 102.

  18. I roto i te Conference Report, Eperera 1970, 59.

  19. I roto i te Conference Report, Eperera 1970, 114.

  20. « A Peculiar People : Gospel Dispensations », Deseret News, 5 no titema 1931, Church section, 6.

  21. « A Call to Serve », New Era, Novema 1971, 5.

  22. I roto i te Conference Report, Amuiraa Rahi no te Area no Peretane 1971, 5.

  23. I roto i te Conference Report, Atopa 1968, 123.

  24. In Conference Report, Amuiraa Rahi no te Area no Peretane 1971, 176.

  25. « Counsel to the Saints and to the World », 28.

  26. I roto i te Conference Report, Eperera 1970, 148–49.