Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 16: Te haapiiraa i te mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau


Pene 16

Te haapiiraa i te mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau

« Te hopoi‘a matamua e au no te haapiipiiraa i te mau tamarii o te Ekalesia, tei roto ïa i te utuafare ».

No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith

Ua parau te peresideni Joseph Fielding Smith no ni‘a i to’na metua tane, te peresideni Joseph F. Smith, ei « taata ta’u i ti‘aturi hau atu i te tahi taata ta’u i mâtau i roto i teie nei ao ».1 Ua faahaamana‘o oia e, e haaputuputu pinepine to’na metua tane i te utuafare, « no te haapii i ta’na mau tamarii i roto i te mau ture o te evanelia. E oaoa ratou paatoa i mua ia’na, e e mauruuru i te mau parau a‘o e te haapiiraa ta’na e horo‘a… Aita roa’tu i mo‘ehia ia ratou i te mea tei haapiihia ia ratou, e ua vai noa i roto ia ratou taua mau iteraa ra, e e mea papû e, e na reira noa e a muri noa’tu ».2 Ua parau atoa oia e : « O to’u metua tane te taata mărû roa a‘e ta’u i ite… I roto i to’u mau haamana‘oraa au roa a‘e, o te mau hora ïa ta’u i parahi i piha‘iho ia’na i te aparauraa i te mau parau tumu o te evanelia, e te fariiraa i te haapiiraa ta’na ana‘e e nehenehe e horo‘a. E mea na reira te niu o to’u iteraa i te haamauraahia i roto i te parau mau, i ti‘a ai ia’u ia parau atoa e, ua ite au e, te ora nei to’u Faaora, e ua riro na, te riro nei e e riro noa’tu o Iosepha Semita ei peropheta na te Atua ora ».3

Ua parau atoa o Joseph Fielding Smith ma te here no ni‘a i to’na metua vahine, o Julina L. Smith, e ta’na mau haapiiraa. Te parau ra oia e : « Ua haapiihia vau i ni‘a i te turi o to’u metua vahine ia here i te peropheta Iosepha Semita e ia here i to’u Faaora… Te oaoa nei au no te haapiipiiraa ta’u i farii e ua tamata vau i te pee i te a‘o ta to’u metua tane i horo‘a mai ia’u. Tera râ, eita e ti‘a ia’u ia horo‘a ia’na i te maitai taatoa. Te mana‘o nei au e, te hoê tuhaa maitai o te reira, te hoê tuhaa rahi roa o te reira, e haere ïa i ni‘a i to’u metua vahine, inaha ho‘i, to’na turi ta’u i faaohipa no te parahi, i to’u tamariiriiraa, e a faaroo ai i ta’na mau aamu no ni‘a i te mau pionie… E peu mâtauhia e a‘na ia haapii ia’u e ia tuu i roto i to’u na rima, ia tano to’u paari no te tai‘o, i te mau mea ta’u e nehenehe e haro‘aro‘a. Ua haapii oia ia’u ia pure [e] ia vai haavare ore e te haapa‘o i mua i ta’u mau fafauraa e ta’u mau titauraa, no te rave i ta’u mau hopoi‘a ei diakono e ei haapii… e i muri mai, ei tahu‘a… E metua vahine to’u tei ara noa ia tai‘o vau, e e mea au roa na’u ia tai‘o ».4

Ia riro mai o Joseph Fielding Smith ei metua tane, ua pee oia i te hi‘oraa o to’na na metua. Ua parau ta’na tamahine o Amelia e :

« To’u metua tane te piahi e te orometua maitai roa, aita oia i haapii noa ia matou mai roto mai i to’na haaputuraa ite rahi, ua faaitoito râ oia ia matou ia haapii matou ia matou iho… 

« No ta’na mau tamarii, ua haapa‘o oia i te a‘o i papa‘ihia i roto i te PH&PF 93:40  : ‘Ua faaue râ vau ia outou ia haapii atu i ta outou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau’.

« Ua haapii oia ia matou i te taime tamaaraa i te po‘ipo‘i na roto i te faati‘araa i te mau aamu no roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a, e te vai ra to’na aravihi no te faariro i te reira mau aamu tata‘itahi mai te huru e, e mau aamu apî e te au ia faaroo, noa’tu e, ua faaroo matou i te reira e rave rahi taime na mua’tu. Te horuhoru ta’u i farii a uiui noa ai au e, e itehia anei ia Pharao te au‘a auro i roto i te pute huero a Beniamina, e horuhoru mau ïa, tae roa mai i teie mahana. Ua haapiihia matou i te parau no Iosepha Semita i te iteraahia ia’na te mau api auro, e te fâraa mai te Metua e te Tamaiti. E mai te mea e, e taime to papa no te haere i te fare haapiiraa na muri iho ia matou, e haere noa’toa tera mau aamu. Ua haere matou na piha‘iho i te hiero no [Roto Miti] no te haere i te fare haapiiraa, e ua paraparau mai oia ia matou i te parau no te melahi Moroni. Ua haapii matou e, e vahi taa ê roa te hiero, ei taata maitai e haere ai outou i reira, e ia faaipoipohia outou i reira, e vai ïa te reira e a muri noa’tu. Ua haapii oia ia matou na roto i te mau mea ta’na e pure i roto i to matou pureraa fetii a tuturi ai matou i piha‘iho i to matou mau parahiraa hou te tamaaraa i te po‘ipo‘i e i te taime tamaaraa i te ahiahi… 

« I teie mahana, aita ta’na mau haapiiraa e faateitei noa nei e e paturu noa nei i to’na ana‘e mau huaai, i te mau melo faaroo atoa râ, e rave rahi, o te Ekalesia. Auê ïa fana‘oraa e haamaitairaa faahiahia mau ia riro ei tamahine na’na ».5

Hōho’a
The prophet loved children. President Joseph Fielding Smith with his great-granddaughter Shauna McConkie at Christmas time

Te peresideni Joseph Fielding Smith e ta’na hina o Shanna McConkie

Te mau haapiiraa a Joseph Fielding Smith

1

No te pato‘i i te umeraa a te enemi, e mea ti‘a i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau.

Eita roa e hope te parau no te haafaufaa i te amuitahiraa utuafare—te here e te faatura i te tahi e te tahi i roto i te utuafare. Te autaea‘eraa pae varua i roto i te mau taamuraa utuafare, o te niu papû ïa i reira e uaa ai te Ekalesia e te sotaiete iho. Ua ite maitai e e mea au roa na te enemi te reira mea, e te faaohipa nei oia i te mau rave‘a aravihi atoa, te mana, e te puai tei au ia’na no te ta‘iri e no te haamou i te reira faanahoraa mure ore. Te evanelia ana‘e a Iesu Mesia o te faaohipahia i roto i te mau taamuraa utuafare o te ti‘a ia pato‘i i te reira haamouraa a te diabolo.6

Te vai mau ra e rave rahi fifi e te rarahi o te ti‘a ia haapa‘o-maitai-hia, e te mau fifi iho no tatou, te haape‘ape‘a hau atu i te tahi atu mau fifi taatoa, o tera ïa e au nei i ta tatou mau tamarii. Te parururaa papû hoê roa, o te paruru ïa e vai ra i roto i te utuafare e to te reira faaûruraa.7

E ti‘a i ta tatou mau tamarii ia haapiihia ia haro‘aro‘a i te maitai e te ino, ia ore ana‘e, eita ïa ratou e taa e, no te aha aita ratou e faati‘ahia ia rave i te tahi mau peu i matarohia e to ratou mau taata tupu. Mai te mea e, aita ratou e haapiihia i te mau haapiiraa tumu a te Ekalesia, peneia‘e, eita ratou e taa e, no te aha e fifi to roto i te faaotoraa upaupa i te Sabati, i te ha‘utiraa teata taata ora i te Sabati, te teataraa, te ha‘utiraa popo, e aore râ, te mau mea mai te reira te huru, inaha ho‘i, to ratou mau hoa, ma te pato‘i ore e ma te faaitoitohia, tei roto ratou i teie mau mea opanihia e te Fatu i to’na mahana mo‘a. E hopoi‘a na te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te haapiiraa ti‘a, [e] e faahapa te Fatu i te mau metua mai te mea e, e paari ta ratou mau tamarii i rapae au i te faaûruraa a te mau ture o te evanelia a to tatou Fatu o Iesu Mesia.8

Ua faaue mai te Fatu ia tatou, ia tatou paatoa, ia haapii i ta tatou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau. I te vahi tei reira teie varua, eita te au maite ore, te haapa‘o ore, te tau‘a ore i te mau ohipa mo‘a eita e tupu, e eita atoa e manuïa.9

2

Tei te mau metua te hopoi‘a matamua no te haapii i ta ratou mau tamarii.

Aita roa te Metua i faaru‘e i ta’na titauraa i te mau tamarii i fanauhia i roto i teie ao. E mau tamarii â ratou Na’na. Ua tuu mai Oia ia ratou i roto i te aupururaa a te mau metua tahuti nei ma te a‘o mai e, ia haapiihia ratou i roto i te maramarama e te parau mau. Te hopoi‘a matamua, o te niu mau ho‘i, tei ni‘a ïa i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau.10

Te hopoi‘a matamua ia au no te haapiipiiraa i te mau tamarii o te Ekalesia, tei roto ïa i te utuafare. E hopoi‘a na te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau, e ua parau mai te Fatu e, ia ore ratou e rave i te reira, e ti‘a’tu ïa ratou i mua i te haavâraa no te horo‘a i te pahonoraa.11

Ua parau mai te Fatu i roto i te hoê heheuraa tei horo‘ahia i to te Ekalesia i te matahiti 1831:

« E teie faahou â, mai te mea e tamarii ta te mau metua i Ziona, e aore râ i roto i te hoe o to’na ra mau tîtî i haamauhia ra, o te ore ho‘i e haapii atu ia ratou ra ia ite papû roa i te parau no te tatarahapa, te faaroo i te Mesia te Tamaiti no te Atua Ora, e no te bapetizoraa no te horo‘a no te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima, ia tae i te vau o te matahiti ra, tei ni‘a iho ïa te hara i te upoo o te mau metua »

« E e riro teie ture no to Ziona ra, e aore râ i roto i to’na mau tîtî o tei haamauhia ra ». [PH&PF 68:25–26.]

… Te titau mai nei te Fatu i teie ia tatou.12

E hopoi‘a na te mau metua te mau ohipa a ta ratou mau tamarii, mai te mea e, aita ratou i haapii i ta ratou mau tamarii na roto i te hi‘oraa e na roto i te faaue.

Mai te mea e, ua rave te mau metua i te mau mea atoa ma to ratou puai no te haapii i ta ratou mau tamarii ma te ti‘a na roto i te hi‘oraa e i te faaue, a taiva ai te mau tamarii, e ere ïa i te hopoi‘a na te mau metua, e tei ni‘a ïa te hara i te mau tamarii.13

3

E tauturu te Ekalesia i te mau metua i roto i ta ratou tautooraa no te haapii i ta ratou mau tamarii.

E hopoi‘a na te taata tata‘itahi ia rave i [te] mau mea atoa e tae atu ai i te faaoraraa. Ua tuuhia mai tatou paatoa i ni‘a i te fenua nei no te amo i te mau tamataraa o te tahuti nei. Tei ô nei tatou no te hi‘o e, e haapa‘o anei tatou i te mau faaueraa, e e upooti‘a anei tatou i ni‘a i te ao, e e ti‘a ia tatou ia rave i te mau mea atoa e ti‘a ia tatou ia rave no tatou iho.

Te hopoi‘a i muri iho no to tatou faaoraraa, tei ni‘a iho ïa i to tatou ufuafare. Ua faataahia te mau metua ei mau maramarama e ei mau arata‘i no ta ratou mau tamarii, e ua faauehia ratou ia haapii i ta ratou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau, ia haapii ia ratou i te evanelia e ia faaite i te hi‘oraa maitai. Ua titauhia i te mau tamarii ia faaroo i to ratou mau metua, e ia faatura e ia auraro ia ratou.

Ua riro te Ekalesia e ta’na mau pŭpŭ tauturu ei mau faanahoraa taviniraa no te tauturu i te utuafare e i te taata.14

Hōho’a
A woman leading music in Primary. A girl is standing at her side holding a copy of the Book of Mormon.

« Ua riro te Ekalesia e ta’na mau pŭpŭ tauturu ei mau faanahoraa taviniraa no te tauturu i te utuafare e i te taata »

Te ti‘aoro nei au ia outou, e au mau taea‘e e e au mau tuahine here, te mau tane e te mau vahine faaipoipo, te mau metua tane e te mau metua vahine, ia faaohipa i te mau rave‘a atoa e vai ra i roto i te Ekalesia no te faaineine i ta outou mau tamarii i roto i te mau faanahoraa atoa i faataahia no ratou na roto i te mau heheuraa a te Fatu : te Paraimere, te Haapiiraa Sabati, te mau faanahoraa haamaitairaa te tahi e te tahi [Feia Apî Tamaroa e Tamahine], e te mau pŭpŭ o te Autahu‘araa Iti i raro a‘e i te faatereraa a to tatou mau episekoporaa… 

I roto i te Ekalesia i te mau vahi atoa, te vai nei te mau haapiiraa evanelia, (te « séminaire » e te « institut »)… E te mau taea‘e e te mau tuahine, a tono i ta outou mau tamarii i roto i teie mau haapiiraa evanelia. O ratou e haere nei i te haapiiraa tuarua, ua tae‘ahia ïa to ratou faito paari no te haere i te « institut » a te Ekalesia mai te mea e, ua haapii-maitai-hia ratou i to ratou apîraa ra.15

4

E ti‘a i te mau metua ia imi i te mau rave‘a atoa no te tauturu i ta ratou mau tamarii ia maramarama e ia ora i te evanelia a Iesu Mesia.

Ua riro, e e riro noa’tu te iteraa papû o te taata iho ei puai no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. I roto i te hoê utuafare e faaamu-maitai-hia ai te hoê iteraa papû… Ia riro te noaaraa e te tape‘araa i te iteraa papû ei opuaraa ohipa utuafare. Eiaha e haapa‘o ore i te mau mea atoa e tauturu i te haapuairaa i te iteraa papû o te hoê melo o to outou utuafare.16

E ti‘a roa ia tatou ia paruru i te [mau tamarii] i te mau hara e i te mau ino o te ao nei, i te maitai a‘e e noaa ia tatou, ia ore ho‘i ratou ia arata‘ihia i rapae i te e‘a o te parau mau e te parau-ti‘a.17

A imi i te mau rave‘a atoa no te tauturu i ta outou mau tamarii ia tupu i te paari i roto i te ite o te evanelia a Iesu Mesia. A haapii ia ratou ia pure. A haapii ia ratou ia haapa‘o i te Parau Paari, ia haere ma te haapa‘o maitai e ma te haehaa i mua i te Fatu, e ia paari mai ho‘i ratou ei tane e ei vahine, e ti‘a ia ratou ia haamaitai mai ia outou no te mau mea ta outou i rave no ratou, e e hi‘o ratou i to ratou oraraa na mua ra ma te aau mauruuru e ma te here i to ratou mau metua no te huru ta te reira mau metua aupururaa e te haapiiraa ia ratou i te evanelia a Iesu Mesia.18

A faaite i te hoê hi‘oraa parau-ti‘a

Te ani nei matou i te mau metua ia faaite i te hoê hi‘oraa no te parau-ti‘a i roto i to ratou iho oraraa e ia haaputuputu i ta ratou mau tamarii i piha‘iho ia ratou e ia haapii ia ratou i te evanelia, i roto i to ratou mau pureraa pô utuafare e i te tahi atu mau taime.19

E tamata te mau metua, e aore râ, e imi a‘e ratou i te mau rave‘a atoa ia riro ratou mai ta ratou e hinaaro i ta ratou mau tamarii ia riro atoa. Eita roa’tu e ti‘a ia outou ia riro ei hi‘oraa no te hoê huru e ere i to outou.20

Ua titauhia ia outou ia haapii na roto i te hi‘oraa e na roto i te faaue. Titauhia ia outou ia tuturi i raro e ta outou mau tamarii i roto i te pure. Titauhia ia outou ia haapii ia ratou, ma te haehaa, i te misioni a to tatou Faaora o Iesu Mesia. Titauhia ia outou ia faaite i te haerea, e te metua tane e faaite i ta’na tamaiti i te haerea, eita ïa oia e parau atu ia’na e : « Tamaiti, a haere i te Haapiiraa Sabati, e aore râ, a haere i te ohipa a te Feia Apî, e aore râ, a haere i te pureraa autahu‘araa », e parau râ oia e : « haere mai e haere taua ». E haapii oia na roto i te hi‘oraa.21

Haamata i te haapii i te tamarii i to ratou apîraa

Aore e taata eita e nehenehe e haamata oi‘oi i te tavini i te Fatu… E pee te feia apî i te haapiiraa a to ratou mau metua. Te tamarii e haapiihia i roto i te parau-ti‘a mai to’na fanauraahia mai, e riro oia i te haapa‘o tamau noa i te parau-ti‘a. E mea ohie ia haamau i te mau peu maitai e e mea ohie atoa ia haapa‘o.22

Ia vai te pure, te faaroo, te here e te haapa‘o i te Atua i roto i te utuafare e ti‘a ai. E ohipa na te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i teie mau parau tumu ora o te evanelia a Iesu Mesia, ia ite ho‘i ratou e, no te aha ratou e bapetizohia ai, e ia putapû to ratou aau i te hinaaro ia tamau noa i te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua i muri a‘e i to ratou bapetizoraa, ia ho‘i faahou mai ho‘i ratou i mua i to’na ra aro. E to’u mau taea‘e e mau tuahine maitai, e hinaaro anei outou i to outou mau utuafare, ta outou mau tamarii ; hinaaro anei outou ia taatihia outou i to outou mau metua tane e to outou mau metua vahine i mua ia outou, hinaaro anei outou i teie amuitahiraa utuafare maitai roa i te taime a tomo ai outou, mai te mea ua faati‘ahia, i roto i te basileia tiretiera o te Atua ? Oia anei, e ti‘a ïa ia outou ia haamata na roto i te haapiiraa i te aruaruraa roa ra.23

A haapii i te mau tamarii ia pure

Eaha te hoê utuafare aore e varua pure i roto ? E ere ïa i te hoê utuafare Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. E ti‘a ia tatou ia pure ; eiaha tatou e vaiiho i te hoê po‘ipo‘i ia ma‘iri ma te haamaitai ore i te Fatu i ni‘a i to tatou na turi i roto i te haatiraa utuafare, no te haamauruuru Ia’na no Ta’na mau haamaitairaa e no te ani i Ta’na arata‘iraa. Eiaha tatou e vaiiho i te hoê pô ia ma‘iri, eiaha e haere e taoto na mua a‘e a haaputuputu faahou ai i te mau melo o te reira utuafare, e ia haamaitai i te Fatu no Ta’na parururaa, e ia ani i Ta’na arata‘iraa i te mau mahana atoa o to tatou oraraa.24

Te ti‘aturi nei au e, te haapii nei outou i ta outou mau tamarii i roto i to outou fare i te pure. Te ti‘aturi nei au e, te faatupu nei outou i te pureraa fetii, te po‘ipo‘i e te ahiahi, ia haapiihia ho‘i ta outou mau tamarii na roto i te hi‘oraa e na roto i te faaue ia haapa‘o i te mau faaueraa tao‘a rahi e te mo‘a e te faufaa ho‘i no to tatou faaoraraa i roto i te basileia o te Atua.25

A faaite i te papa‘iraa mo‘a i te mau tamarii

Eiaha ia itehia te hoê noa a‘e utuafare na te mau vahi atoa o te ao nei aita e Bibilia. Eiaha ia itehia te hoê noa a‘e utuafare aita e Buka a Moromona. Te parau nei au no te mau fare o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Eiaha ia itehia te hoê noa a‘e utuafare aita e vai ra te Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e te Buka Poe Tao‘a Rahi. Eiaha e vaiiho noa ia ratou i ni‘a i te paepae, e aore râ, i roto i te afata ume, i roto râ i te afata matara noa ia nehenehe ia ohie i te rave mai ia ratou, ia ti‘a i te mau melo o te utuafare ia rave mai e ia parahi i raro e ia tai‘o e ia tuatapapa i te mau parau tumu o te evanelia no ratou iho.26

A faatupu i te pureraa pô utuafare

Te mau tamarii tei paari i roto i te mau utuafare i reira ratou e amui ai i roto i te mau pureraa pô utuafare, i reira te here e te tahoêraa e auhune ai, te patu ra ïa ratou i te mau niu no te taata tivira maitai, e no te ohipa-itoito-raa i roto i te Ekalesia. Aita e faturaa ai‘a ta te mau metua e nehenehe e vaiiho no ta ratou mau tamarii tei hau atu i te rahi i te haamana‘oraa e te mau haamaitairaa o te hoê utuafare oaoa, te tahoê e te here.

E nehenehe i te mau pureraa pô utuafare faaineine-maitai-hia e riro ei puna no te oaoa e te faaûruraa vai maoro. E mau aru‘i teie no te faaoaoaraa amui, no te faanahoraa, no te faaiteraa i te here, no te faaiteraa i te iteraa papû, no te haapiiraa i te mau parau tumu o te evanelia, no te arearea e te utuafare, e i ni‘a i te mau mea atoa, no te tahoêraa e te autaea‘eraa utuafare.

Te mau metua tane e te mau metua vahine o te haapa‘o maitai i te faatupuraa i te mau pureraa pô utuafare, e o te haamau i te tahoêraa utuafare na roto i te mau huru rave‘a atoa, te faatupu ra ïa ratou, ma te hanahana, i te hopoi‘a rahi roa a‘e i te mau hopoi‘a atoa—tera te ti‘araa metua.27

Aita e faatereraa ta te mau metua tane e nehenehe e horo‘a i roto i te basileia o te Atua, hau atu i te rahi i te faatereraa i to ratou utuafare na roto i te faatupuraa i te mau pureraa pô utuafare. Mai te mea e, e riro te reira mau ohipa ei tuhaa no te oraraa utuafare, e tupu ïa te hoêraa e te faaturaraa utuafare o te faaûru i te taata tata‘itahi no te faarahi i te parau-ti‘a e i te oaoa.28

Te mau metua e haafaufaa ore i te tautururaa rahi o teie faanahoraa [pureraa pô utuafare] te perê ra ïa ratou i ni‘a i te ananahi o ta ratou mau tamarii.29

A haapii i te maitai, te viivii ore e te morare

E ti‘a ia haapii tatou i ta outou mau tamarii i te maitai, te viivii ore, e ia haapii ia ratou mai to ratou arururaa mai â. E ia faaite ia ratou i te mau herepata e te mau fifi e vai nei i te ao nei.30

E mana‘ona‘o rahi to matou i te maitai pae varua e te pae morare o te feia apî atoa i te mau fenua atoa. Te morare, te viivii ore, te maitai, te ti‘amâraa i te hara—ia riro teie ei mau mea tumu no to tatou oraraa, mai te mea e, e hinaaro tatou e faatupu i te opuaraa hope o te reira.

Te taparu nei matou i te mau metua tane e te mau metua vahine ia haapii i te huru mâ o te taata iho na roto i te faaue e te hi‘oraa maitai, e ia aparau e ta ratou mau tamarii i ni‘a i teie mau mea taatoa… 

Te ti‘aturi nei matou i te u‘i apî e ti‘a mai nei i roto i te Ekalesia e te taparu nei matou ia ratou eiaha e pee i te mau huru e te mau peu o te ao nei, eiaha e rave i te hoê varua orurehau, eiaha e faaru‘e i te mau haerea o te parau mau e o te oraraa mâ. Te ti‘aturi nei matou i to ratou maitai tumu, e te hinaaro nei matou ia riro ratou ei mau pou no te parau-ti‘a e ia rave i te ohipa a te Ekalesia ma te faaroo e te maitai rahi e rahi atu â.31

A faaineine i te mau tamarii ia riro ei mau ite no te parau mau e ia tavini i te misioni

O to tatou feia apî te mau taata haamaitai-roa-hia a‘e e te au-roa-hia a‘e i rotopu i te mau tamarii a to tatou Metua. O ratou te feia teitei o te ra‘i, e u‘i ma‘itihia, e e hopearaa hanahana to ratou. Ua faahereherehia to ratou varua no te haere mai i teie anotau tei te fenua nei te evanelia, e i te taime a hinaaro ai te Fatu i te mau tavini itoito no te amo i ta’na ohipa rahi no te tau hopea nei.32

E mea ti‘a ia tatou ia faaineine i [te mau tamarii] ia riro ei mau ite ora no te parau mau e no te ti‘araa hanahana o teie ohipa rahi o te anotau hopea nei, no ta tatou ihoa râ mau tamaiti, ia hi‘o e, e mea ti‘amâ ratou e ua fariihia no te haere i te misioni no te poro i te evanelia i te tahi atu mau tamarii a to tatou Metua.33

A tauturu i te mau tamarii ia faaineine ia farii i to ratou iho utuafare mure ore

Te haapii ra anei outou i [ta outou mau tamarii] ia faaipoipo ana‘e ratou, e hinaaro ratou e haere i te fare o te Fatu ? Te haapii ra anei outou ia ratou ia hinaaro ratou ia farii i te horo‘a rahi ta te Fatu i tape‘a no ratou ? Ua haapapû anei outou ia ratou e, e nehenehe ratou e taatihia ei tane e ei vahine faaipoipo e ia horo‘ahia mai ia ratou te mau horo‘a atoa e te mau haamaitairaa atoa e au no te basileia tiretiera ?34

E mea ti‘a ia tatou… ia na reira i te arata‘i e i te faatere i [te mau tamarii] ia ti‘a ia ratou ia ma‘iti i te hoa ti‘a e ia faaipoipo i roto i te fare o te Fatu, ei reira e riro mai ei mau fatu ai‘a no te mau haamaitairaa atoa ta tatou i paraparau iho nei.35

E tamata tatou ma te haehaa i te tape‘a maitai noa i to tatou utuafare, ia tape‘a noa ia ratou i raro a‘e i te faaûruraa a te Varua o te Fatu, ia haapii ia ratou i te mau ture o te evanelia, ia tupu ho‘i ratou i te paari i roto i te parau-ti‘a e te parau mau… Ua horo‘ahia mai [te mau tamarii] ia tatou nei ia ti‘a ia tatou ia haapii ia ratou i te mau haerea o te oraraa, te oraraa mure, ia ti‘a ia ratou ia ho‘i faahou i mua i te aro o te Atua, to ratou Metua.36

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • I roto i te « No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith », a hi‘o na i te mau hi‘oraa o te mau metua tei faaite i te here i ta ratou mau tamarii. A feruri i te mau rave‘a e nehenehe ai ia outou ia pee i teie mau hi‘oraa, taa ê noa’tu ta outou mau hopoi‘a utuafare. Nahea e nehenehe ai i te mau metua ia faanahonaho ia ratou iho ia ti‘a ia ratou ia horo‘a i te taime hau atu no ta ratou mau tamarii ?

  • Te parau ra te peresideni Smith i te parau no te mau fifi pae varua i vai na i to’na ra anotau (a hi‘o i te tuhaa 1). Eaha te tahi atu â mau fifi e vai nei i teie anotau ? Nahea e nehenehe ai i te mau metua e te mau metua tupuna ia tauturu i te mau tamarii ia pato‘i i teie mau umeraa ?

  • A feruri i te ti‘aturiraa ta te Metua i te Ao ra i tuu mai i ni‘a i te mau metua a faati‘a ai Oia ia ratou ia aupuru i ta’na mau tamarii. Eaha te arata‘iraa e te tautururaa ta’na e horo‘a mai nei ?

  • Nahea te Ekalesia ia riro ei « faanahoraa taviniraa no te tauturu i te utuafare e i te taata » ? (A hi‘o i te tuhaa 3.) E mea nahea to te faanahoraa o te Ekalesia tautururaa ia outou e i to outou utuafare ? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu i te mau tamarii e i te feia apî ia amui hope mai i roto i te ohipa ?

  • Ua tapurahia i roto i te tuhaa 4 e rave rahi rave‘a no te tauturu i te mau tamarii e i te feia apî ia ora i te evanelia. Ia oti ia outou i te hi‘o i te arata‘iraa, a feruri i teie uiraa : Eaha te tahi mau mea ta outou e to outou utuafare e rave maitai nei ? Eaha te mau vahi e ti‘a ia outou ia haamaitai ? Eaha te ti‘a ia outou ia rave no te tauturu i te feia apî o te Ekalesia ia haapaari i to ratou iteraa papû ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Deuteronomi 6:1–7  ; Salamo 132:12  ; Mosia 1:4  ; 4:14–15  ; PH&PF 68:25–28  ; 93:36–40  ; a hi‘o atoa « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei »

Tauturu haapiiraa

« A ara eiaha outou e tapu ‘oi‘oi i te mau aparauraa maitai no te tamata i te vauvau hope roa i te haapiiraa ta outou i faaineine. Noa’tu e, e mea faufaa ia haapii hope i te haapiiraa, e mea faufaa a‘e râ ia tauturu i te mau piahi ia farii i te faaûruraa a te Varua, ia tatara i ta ratou mau uiraa, ia faarahi i to ratou maramarama i te evanelia, e ia faahohonu i ta ratou fafauraa ia haapa‘o i te mau faaueraa » Tera râ, e mea « faufaa ia faaoti i te mau aparauraa i te taime tano. E riro te hoê tuhaa rahi o te varua haaputapu i te pohe, ia roa [roa ino]… A faatere i to outou taime. Ia ite outou eaha te maororaa o te haapiiraa. A faataa i te taime e rava‘i maitai no te hohora poto faahou i te mea i faahitihia e no te horo‘a i to outou iteraa papû » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e [1999], 64, 65).

Te mau nota

  1. I roto i te Joseph Fielding Smith Jr. e o John J. Stewart, The Life of Joseph Fielding Smith (1972), 40.

  2. I roto i te The Life of Joseph Fielding Smith, 40.

  3. I roto i te Bryant S. Hinckley, « Joseph Fielding Smith », Improvement Era, Tiunu 1932, 459.

  4. I roto i The Life of Joseph Fielding Smith, 56.

  5. Amelia Smith McConkie, « Joseph Fielding Smith », Church News, 30 no atopa 1993, 8, 10.

  6. Parau poro‘i no roto mai i te Peresideniraa Matamua, i roto i Family Home Evenings 1970–71 (buka haapiiraa no te pô utuafare, 1970), v.

  7. « Our Children—‘The Loveliest Flowers From God‘s Own Garden,‘ » Ve‘a na Sotaiete Tauturu, Tenuare 1969, 5.

  8. I roto i te Conference Report, Atopa 1916, 71–72.

  9. I roto i te Conference Report, Eperera 1965, 11.

  10. « The Sunday School‘s Responsibility », Instructor, Me 1949, 206 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, nene‘iraa Bruce R. McConkie, buka 3. (1954–56), 1:316.

  11. Take Heed to Yourselves ! (1966), 221.

  12. I roto i te Conference Report, Eperera 1958, 29–30.

  13. Rata na’na iho, faahitihia i roto i te Doctrines du salut, 1:316 ; faaorehia te mau reta hipa.

  14. « Use the Programs of the Church », Improvement Era, Atopa 1970, 3.

  15. I roto i te Conference Report, Eperera 1958, 29–30.

  16. « The Old and the New Magazines », Improvement Era, Novema 1970, 11.

  17. « Mothers in Israel », Relief Society Magazine, Titema 1970, 886.

  18. I roto i te Conference Report, Eperera 1958, 30.

  19. I roto i te Conference Report, Eperera 1970, 6.

  20. « Our Children—‘The Loveliest Flowers From God‘s Own Garden’ », 6.

  21. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, 153.

  22. Take Heed to Yourselves ! 414.

  23. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, 153.

  24. « How to Teach the Gospel at Home », Ve‘a na te Sotaiete Tauturu, Titema 1931, 685.

  25. I roto i te Conference Report, Eperera 1958, 29.

  26. « Keeping the Commandments of Our Eternal Father », Ve‘a na te Sotaiete Tauturu, Titema 1966, 884.

  27. Parau poro‘i no roto mai i te Peresideniraa Matamua, i roto i te Family Home Evenings 1970–71, v.

  28. Parau poro‘i no roto mai i te Peresideniraa Matamua, i roto i te Family Home Evenings (buka haapiiraa no te pureraa pô utuafare, 1971), 4.

  29. I roto i te « Message from the First Presidency », Ensign, Tenuare 1971, 1.

  30. « Teach Virtue and Modesty », Relief Society Magazine, Tenuare 1963, 5.

  31. I roto i te Conference Report, Eperera 1970, 5–6.

  32. I roto i te Conference Report, Eperera 1970, 6.

  33. « Mothers in Israel », 886.

  34. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, 154.

  35. « Mothers in Israel », 886.

  36. I roto i te Conference Report, Eperera 1958, 30.