Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 18: Ia ora na roto i te mau parau atoa na roto mai i te vaha o te Atua


Pene 18

Ia ora na roto i te mau parau atoa na roto mai i te vaha o te Atua

« Te ohipa rahi hopea o te haamoriraa, o te haapa‘oraa ïa i te mau faaueraa, te peeraa i te mau taahiraa o te Tamaiti a te Atua, te raveraa i te mau mea e auhia e a‘na ».

No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith

« Te imi nei au i to’u faaoraraa », te parau ïa a te peresideni Joseph Fielding Smith, « e ua ite au e, e itehia ia’u te reira i roto ana‘e i te haapa‘oraa i te mau ture a te Fatu, te haapa‘oraa i te mau faaueraa, te raveraa i te mau ohipa parau-ti‘a, i te peeraa i te taahiraa o to tatou arata‘i pŭpŭ, o Iesu, te hi‘oraa e te upoo faatere o te taatoa ».1

Taa ê atu te imiraa i to’na iho faaoraraa, ua rave itoito te peresideni Smith no te tauturu ia vetahi ê ia na reira atoa. Ua parau Elder Francis M. Gibbons, tei tavini ei papa‘i parau no te Peresideniraa Matamua e, ua faariro te peresideni Smith « ei hopoi‘a na’na i te faateiteiraa i te hoê reo faaara ia haamata ana‘e te taata i te faaatea i te e‘a i tapa‘ohia e te mau papa‘iraa mo‘a. E aita roa to’na e feruriraa ia faaru‘e i taua hopoi‘a ra, noa’tu te huru parau a te taata. Noa’tu e, e ere te reira huru paraparau ta’na i te mea au-roa-hia na te tahi mau taata, mai te huru ra e, aita roa’tu te reira i haape‘ape‘a noa a‘e ia’na ; ta’na titauraa e ere ïa te riroraa ei taata itehia, e aore râ, ei taata tu‘iroo i mua i te aro o te taata. Ua faariro râ oia i ta’na ohipa mai te ohipa a te taata tia‘i i ni‘a i te patu, oia ho‘i, te pii-hua-raa i te feia i raro o te ore e ite i te ati ia fatata mai ».2

I te hoê taime ua faati‘a mai te peresideni Smith i te hoê aamu o te faahoho‘a i te huru no te tauiraa te aau i tupu i ni‘a i te hoê taata tei faaroo i teie reo faaara :

« Tau matahiti i ma‘iri a‘enei ua haere au i roto i te hoê amuiraa tĭtĭ e ua paraparau vau no ni‘a i te Parau Paari… A haere ai au i muri i te fare [i te faaotiraa te amuiraa,] fatata pauroa te taata ua ho‘i, ua toro a‘era te hoê taata i to’na rima e na ô mai ra :

« ‘E te taea‘e Smith, a tahi nei au a au ai i te hoê a‘oraa no ni‘a i te Parau Paari’.

« Na ô atura vau e : ‘Aita oe i faaroo i te tahi atu mau a‘oraa no ni‘a i te Parau Paari ?’

« Pahono mai nei oia e : ‘Oia, tera râ, teie te a‘oraa matamua a tahi ra vau a au ai’.

« Na ô atura vau e : ‘No te aha ?’

« Pahono mai nei oia e : ‘Ia ite mai oe e, te haapa‘o ra vau i te Parau Paari i teie nei’. »3

Te mau haapiiraa a Joseph Fielding Smith

1

Te faatere nei te Atua i te ra‘i nui atea na roto i te ture, e tei raro a‘e tatou i te reira ture.

Ia ite te mau taata atoa e, no te mea te faatere nei te Manahope i te ra‘i nui atea na roto i te ture tauiui ore, no reira, titauhia i te taata, tei rahi roa a‘e i te mau mea atoa ta’na i hamani ra, ia vai i raro a‘e i taua ture ra. Ua faahiti poto te Fatu e ma te mana‘o papû i teie parau mau i roto i te hoê heheuraa i to te Ekalesia :

« E ua horo‘ahia te ture i te mau basileia atoa ra ;

« E e rave rahi te mau basileia ; no te mea aore ho‘i e area ma te basileia ore ; e aore ho‘i e basileia ma te area ore, e basileia rahi a‘e e aore râ e basileia iti hoi.

« E ture ho‘i tei horo‘ahia na te mau basileia atoa ; e te vai ra te hoê mau otia i te mau ture atoa e te mau huru haapa‘oraa hoi.

« E o ratou atoa ho‘i o te ore e faaea i roto i taua mau huru haapa‘oraa ra e ore roa ratou e tiahia ra. (PH&PF 88: 36–39.)

E mea papû maitai teie parau mau. No reira, ua ti‘a maitai ïa ia feruri tatou e, na te ture e faatere nei i te basileia o te Atua, e te mau taata atoa e hinaaro e tomo atu i reira, ei raro a‘e ïa ratou i te ture. « Inaha, e fare haapa‘oraa to’u fare nei, te na reira mai nei te Fatu o te Atua, e e ere ho‘i i te fare no te ahuehue noa ». (PH&PF 132:8.)

Ua horo‘a mai te Fatu i te taata nei i te hoê papa ture ta tatou e parau nei e, te evanelia a Iesu Mesia. No te ere te taata i te faaûruraa e te arata‘iraa pae varua, e riro ratou i te hahi rii i mua i teie mau ture e i to ratou faaohiparaa, tera râ, aita hoê tapitapiraa o te mana‘o no ni‘a i te parau e, te vai mau ra te reira mau ture, e te feia atoa e imi nei ia tomo i roto i taua basileia ra, tei raro a‘e ïa ratou i te reira mau ture.4

Tei ia tatou nei te mau huru parau mau atoa, te mau huru haapiiraa tumu atoa, te mau huru ture e te titauraa atoa, te mau huru raveraa e te mau huru oro‘a atoa e titauhia no te faaora e no te faateitei ia tatou i roto i te ao teitei roa a‘e o te ao tiretiera.5

2

Te haapa‘oraa i te mau faaueraa, e tapa‘o faaite ïa no to tatou here i te Fatu.

Ta tatou hopoi‘a i roto i te Ekalesia o te haamoriraa ïa i te Fatu ma te varua e te parau mau, e e na reira tatou ma to tatou aau atoa, to tatou puai atoa e to tatou mana‘o atoa. Na ô maira Iesu : « O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e oia ana‘e ra ta oe e faaroo ». (Mataio 4:10.)

Te ti‘aturi nei tatou e, e parau rahi atu to te haamori i to te pure e te pororaa e te raveraa i te evanelia. Te ohipa rahi hopea o te haamoriraa, o te haapa‘oraa ïa i te mau faaueraa, te peeraa i te mau taahiraa o te Tamaiti a te Atua, te raveraa i teie mau mea e auhia e a‘na ». E mea taa ê te taviniraa i te Fatu i te utu noa ; e mea taa ê te auraroraa e te faaturaraa i to’na hinaaro na roto i te peeraa i te hi‘oraa ta’na i faaite mai ia tatou… Te oaoa nei au i te haamaitairaa no te peeraa i to’na taahiraa. Ua mauruuru vau no te mau parau o te ora mure ore ta’u i farii, te oaoa nei au ia parau, i roto i teie ao, e no te ti‘aturiraa i te ora mure ore no’u i roto i te ao a muri a‘e, mai te peu e, e vai haapa‘o noa vau e te haavare ore e tae roa’tu i te hopea.6

Hōho’a
Jesus Christ standing on a mountainside. A group of men are seated in a circle around Him. Christ is offering the Lord's Prayer. Jerusalem is visible in the background.

« Ua hinaaro outou ia’u ra, e haapa‘o i ta’u parau » (Ioane 14:15).

Teie te ture no te mau melo o te Ekalesia, ia au i te mau parau a te Faaora : « Tei ia’na ta’u ra parau e ua haapa‘o oia i taua parau ra, oia tei hinaaro mai ia’u… » (Ioane 14:21.) Te parau faahou nei te Faaora e : « Ua hinaaro outou ia’u ra, e haapa‘o i ta’u parau ». (Ioane 14:15.)… 

Aore te Faaora i rave i te hoê noa a‘e hara, aore atoa i faatupu i te mana‘o horuhoru te aau. Aita i titauhia ia’na ia tatarahapa mai ia outou e ia’u atoa nei ; tera râ, no te tahi mau mea aore i haro‘aro‘ahia e au, ua amo oia i te teimaha o ta’u mau ofatiraa ture e ta outou… Ua haere mai oia e ua pûpû ia’na iho ei tusia no te aufau i te tarahu no tatou tata‘itahi o te hinaaro e tatarahapa i ta’na mau hara, e e ho‘i ia’na ra, e e haapa‘o i ta’na mau faaueraa. A feruri na i te reira, mai te mea e ti‘a ia outou. Ua amo te Faaora i taua hopoi‘a ra i te hoê faito tei hau ê i to tatou haro‘aro‘araa. Ua ite au i te reira, no te mea te farii nei au i ta’na parau. Ua faaite mai oia ia tatou i te mamae rahi ta’na i farerei ; no te rahi o te mamae i taparu ai oia i to’na Metua mai te mea e, e ti‘ahia, eiaha oia e inu i te au‘a maramara e ia rurutaina : «… ia tupu râ to oe hinaaro eiaha to’u ». (Luka 22:42.) Te pahonoraa a to’na Metua ia’na, teie ïa, « Titauhia ia oe ia inu i te reira ».

E ti‘a anei ia’u ia ore e here ia’na ? Aita e ti‘a ia’u. Ua here anei outou ia’na ? A haapa‘o ïa i ta’na mau faaueraa.7

3

Mai te mea e, e fariu ê mai tatou i te mau faaueraa a te Fatu, eiaha tatou e ti‘aturi e farii i Ta’na mau haamaitairaa.

Mai te mea e, e fariu ê tatou i te mau faaueraa ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou no te arata‘i ia tatou, aita atura ïa ta tatou e titauraa i ta’na mau haamaitairaa.8

Eaha te faufaa na tatou ia ani i te Fatu, mai te mea e, aita tatou e hinaaro e haapa‘o i Ta’na mau faaueraa ? Ua riro te reira huru pure ei tahitohitoraa e ei faainoraa i mua i te terono o te maitai. Nahea e ti‘a ai ia tatou ia titau i te hoê pahonoraa maitai mai te mea e, te reira to tatou huru ? « E imi outou ia Iehova, oi itea‘e oia, e ti‘aoro outou ia’na, oi fatata mai oia : E faaru‘e te paieti ore i to’na haerea, e te taata parau-ti‘a ore i to’na mana‘o : a ho‘i ai oia ia Iehova, e na’na oia e aroha mai ; e ho‘i i to tatou Atua, te rahi ra ho‘i ia’na te faaore i te hara ». Te parau ïa a Isaïa (Isaïa 55:6–7). Tera râ, aita anei te Fatu i piha‘iho noa ia pure ana‘e tatou Ia’na ? Aita roa ! Na ô maira oia e : « Ua taere roa ratou i te faarooraa i te reo o te Fatu to ratou Atua ; no te reira ua taere ho‘i te Fatu o to ratou Atua i te faarooraa i ta ratou mau pure, i te pahono atu ia ratou i te mahana o to ratou pe‘ape‘a. I te mahana no to ratou vai-hau-raa ua farii tapetepete mai ratou i ta’u a‘oraa ; tera râ, i te mahana i ati ai ratou ra, no te mea aita’tu ta ratou e rave‘a ua fâfâ maira ratou ia’u ». [PH&PF 101:7–8]. Mai te mea e, e haafatata tatou Ia’na, e haafatata mai Oia ia tatou, e eita tatou e faaru‘ehia ; ia ore râ tatou e haafatata’tu Ia’na, aore ta tatou e fafau e pahono mai Oia ia tatou i roto i to tatou orurehau.9

Eita e ti‘a ia tatou ia pure i te Fatu ma te parau e : « A faaroo mai i to matou parau, a horo‘a mai i te re na matou, a rave i te mea ta matou e hinaaro ia rave oe, eiaha râ e ani mai ia matou ia rave i te mea ta oe e hinaaro ia matou ia rave ».10

E mea titauhia ia tatou ia haere na roto i te maramarama hope o te parau mau, eiaha i roto i te hoê noa tuhaa o te parau mau. E ere tei ia’u te parau no te faaore i te tahi mau parau tumu o te evanelia e ia ti‘aturi i te tahi atu, e i muri iho e feruri ai e, e ti‘araa to’u ia farii i te mau haamaitairaa o te faaoraraa e te faateiteiraa i roto i te basileia o te Atua. Mai te mea e, ua hinaaro tatou i te faateiteiraa, mai te mea e, ua hinaaro tatou i te parahiraa ta te Fatu i faaineine no te feia parau-ti‘a e te haapa‘o maitai, titauhia ïa ia tatou ia haere na roto i te maramarama hope o te evanelia a Iesu Mesia, e ia haapa‘o i te mau faaueraa atoa. Eita ta tatou e nehenehe e parau e, e mea ha‘iha‘i e te faufaa iti roa to te tahi mau faaueraa, e no reira, eita ïa te Fatu e haapa‘o roa mai ia ofati ana‘e tatou i te reira. Ua faauehia tatou ia ora na roto i te mau parau atoa na roto mai i te vaha o te Atua [a hi‘o Deuteronomi 8:3  ; PH&PF 98:11]. « Eaha outou i parau mai ai ia’u nei, E te Fatu, e te Fatu, e aore outou i haapa‘o i ta’u parau ? » [A hi‘o Luka 6:46.]11

Hōho’a
A father sitting on a sofa as he reads from the scriptures to two young boys and an infant held on his lap.

E nehenehe i te mau metua e tauturu i ta ratou mau tamarii « ia haere na roto i te maramarama hope o te parau mau ».

4

Ia haapa‘o tatou i te mau faaueraa a te Fatu, tei ni‘a ïa tatou i te e‘a no te maitai-roa-raa.

Te tia‘i nei te Fatu ia ti‘aturi tatou ia’na, ia farii i te evanelia mure ore, e ia ora ma te au maite i ta’na mau parau e ta’na mau titauraa. E ere na tatou te ma‘itiraa e te haapa‘oraa i te mau parau tumu o te evanelia tei au ia tatou, e ia haamo‘e i te toe‘a. E ere i te mana no tatou ia faaoti e, aita te tahi mau parau tumu e au faahou i to tatou nei oraraa pae sotiare e te hiro‘a tumu.

E mea mure ore te mau ture a te Fatu, e tei ia tatou nei te îraa o ta’na evanelia mure ore, e ua titauhia ia tatou ia ti‘aturi i te taatoaraa o ta’na mau ture e te mau parau mau, e ia haere mai te au i te reira mau ture. Aore e mea hau atu i te faufaa no te taata atoa maori râ, te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Fatu. Te hinaaro nei oia ia ati atu tatou i te mau huru parau tumu mau atoa, ia tuu na mua roa i roto i to tatou oraraa, i te mau mea o to’na basileia, ia haere papû i mua ma te tamau maite i roto i te Mesia, e ia tavini ia’na ma to tatou hinaaro atoa, to tatou mana‘o atoa e to tatou puai atoa. Na roto i te reo o te mau papa‘iraa mo‘a, e faaroo ana‘e tatou i te puohuraa no taua mau mea atoa ra : « O te Atua te măta‘u atu, e haapa‘o ho‘i i ta’na parau : o ta te taata atoa ïa e ati noa‘e ». (Koheleta 12:13.)12

Pinepine au i te feruri, e te mana‘o nei au e, outou atoa, i taua a‘oraa rahi ra e te nehenehe—te a‘oraa rahi roa a‘e aita â i porohia a‘enei, i to tatou iteraa—ta tatou e parau nei e, te A‘oraa i ni‘a i te Mou‘a… Mai te mea e, e faaroo noa a‘e tatou i teie mau haapiiraa, e ho‘i faahou mai tatou i mua i te aro o te Atua, te Metua, e o Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia.

Pinepine au i te feruri i te reira ei parau puohu mau :

« Ia maitai roa ho‘i outou mai to outou Metua i te ao e maitai roa ra ». [Mataio 5:48.]

… Te ti‘aturi nei au e, te auraa mau teie ta te Fatu e parau ra, oia ho‘i, ia maitai roa tatou, mai to tatou Metua i te ao e maitai roa ra. Eita te reira e tupu ta‘ue i te taime hoê, te faaue na ni‘a iho i te faaue, te a‘o na ni‘a iho i te a‘o, hoê hi‘oraa i muri iho i te tahi hi‘oraa, ei reira eita â ïa, eita i roto i to tatou nei oraraa tahuti nei, no te mea, e reva’tu tatou i ô mai i te pohe hou a tae‘ahia ai ia tatou taua maitai roa ra e a riro ai mai te Atua te huru.

Tera râ, i ô nei tatou e haamau ai i te niu. I ô nei tatou e haapiihia ai i teie mau parau ohie o te Evanelia a Iesu Mesia, i roto i teie tuhaa tamataraa, no te faaineine ia tatou no taua huru maitai roa ra. E hopoi‘a na’u, na outou atoa, ia maitai a‘e au i teie mahana i nanahi ra, e no outou, ia maitai a‘e outou i teie mahana i nanahi ra, e ia maitai a‘e ananahi i teie mahana. No te aha ? No te mea tei ni‘a tatou i taua e‘a ra, mai te mea e, te haapa‘o ra tatou i te mau faaueraa a te Fatu, tei ni‘a ïa tatou i taua e‘a no te maitai-roa-raa, e e tae mai te reira na roto ana‘e i te haapa‘o e te hinaaro i roto i to tatou aau ia upooti‘a i ni‘a i te ao… 

Mai te mea e, ua topa tatou, e mai te mea e, ua paruparu tatou, ia haapuai tatou i ni‘a i te reira paruparu, ma te hinaaro ia upooti‘a, e tae roa’tu i te taime ua haavî tatou e ua upooti‘a. Mai te mea e, te mana‘o ra te hoê taata e, e mea fifi roa na’na ia aufau i ta’na tuhaa ahuru, o te reira mau ïa te ohipa ta’na e rave, e tae roa’tu i te taime e haapii ai oia i te aufau i ta’na tuhaa ahuru. Mai te mea e, o te Parau Paari, te reira ïa ta’na e rave, e tae roa’tu i te taime e haapii ai oia i te here i taua faaueraa ra.13

5

Ia haapa‘o ana‘e tatou i te mau faaueraa, e tamahanahana e e haamaitai te Fatu ia tatou, e e haapuai ia tatou ia riro ei mau tane e ei mau vahine ti‘amâ no te faateiteiraa.

Ia au mai [te Fatu] ia tatou, eiaha tatou e haapa‘o noa i te haamori ia’na ma te haamauruuru e te arue, ia faaite râ ma te haapa‘o i ta’na mau faaueraa. Ia na reira tatou, ua ruuruuhia ïa oia no te horo‘a mai i ta’na mau haamaitairaa ; no te mea, i ni‘a i teie parau tumu (te haapa‘o i te ture) i faatumuhia ai te mau mea atoa [a hi‘o PH&PF 130:20–21].14

Ua horo‘a mai te Atua ia tatou [i te mau faaueraa] ia ti‘a ia tatou ia tupu e ia haafatata Ia’na e ia patuhia i roto i te faaroo e ia haapuaihia. Aita e faaueraa, noa’tu te taime, Ta’na i horo‘a mai ia tatou, e ere no to tatou tamahanahanaraa e to tatou haamaitairaa. Aita te reira i horo‘ahia mai no te faaoaoa noa i te Fatu, no te faariro râ ia tatou ei mau tane e ei mau vahine maitai a‘e, ti‘amâ no te farii i te faaoraraa e te faateiteiraa i roto i To’na basileia.15

Mai te mea e, e haere tatou i roto i te hiero, e afa‘i tatou i to tatou rima i ni‘a e e fafau e, e tavini tatou i te Fatu, e e haapa‘o i ta’na mau faaueraa e e tape‘a ia tatou iho ma te pora‘o ore i te mau mea o te ao nei. Mai te mea e, e ite papû tatou i te mea ta tatou e rave nei, ei reira te oro‘a hiero e riro ai ei paruru no tatou i te roaraa o to tatou oraraa—hoê paruru o te ore e noaa i te hoê taata aita e haere i te hiero.

Ua faaroo vau i to’u metua tane ia parau e, i roto i te mau hora tamataraa, i roto i te mau hora faahemaraa, e feruri oia i te mau euhe, te mau fafauraa ta’na i rave i roto i te Fare o te Fatu, e ua riro te reira ei parururaa ia’na… Teie parururaa, o te tumu ïa no teie mau oro‘a, te hoê pae. E faaora te reira ia tatou i teie nei, e e faateitei ia tatou a muri a‘e, mai te mea e, e faatura maite tatou i te reira. Ua ite au e, ua horo‘a-atoa-hia te reira, i te mea e, ua ite au, mai te tahi atu mau taata e rave rahi tauatini tei haamana‘o i ta ratou mau titauraa.16

Hōho’a
Daytime exterior photo of the Tampico Mexico Temple.

I roto i te hiero, e fafau tatou ia « tavini i te Fatu, e ia haapa‘o i ta’na mau faaueraa e ia tape‘a ia tatou iho ma te pora‘o ore i te mau mea o te ao nei ».

E horo‘a mai te Fatu i te mau horo‘a ia tatou. E faaanaanaea oia i to tatou mau feruriraa. E horo‘a mai oia ia tatou i te ite o te tatara i te mau fifi atoa e o te tuu ia tatou i roto i te au maite e te mau faaueraa ta’na i horo‘a mai ia tatou ; e horo‘a mai oia i te ite o te aa hohonu i roto i to tatou varua e ore roa e matara faahou, mai te mea noa’tu, e imi tatou i te maramarama e i te parau mau e i te ite tei fafauhia mai ia tatou, e o ta tatou e farii mai te mea e, e vai haavare ore noa tatou e te haapa‘o i te mau fafauraa atoa e i te mau titauraa atoa no te evanelia a Iesu Mesia.17

Te fafauraa rahi tei horo‘ahia i te mau melo o teie Ekalesia o tei hinaaroo ia auraro i te ture e ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Fatu, maori râ, eita ratou e farii noa i te hoê parahiraa i roto i te basileia o te Atua, e ti‘a atoa râ ratou i mua i te aro o te Metua e te Tamaiti ; e ere i te reira ana‘e, inaha, ua fafau mai te Fatu e, te mau mea atoa na’na ra e horo‘a-atoa-hia ïa na ratou [a hi‘o PH&PF 84:33–39].18

Na roto i te haapa‘o i taua mau faaueraa ra tei tuuhia i roto i te Evanelia a Iesu Mesia, e na roto i te rave-tamau-noa-raa i roto i te reira, e farii tatou i te tahuti ore, te hanahana, te ora mure ore, e e parahi tatou i mua i te aro o te Atua te Metua e ta’na Tamaiti o Iesu Mesia, i reira ho‘i tatou e ite mau ai ia raua.19

Mai te mea e, e haere tatou i roto i te mau e‘a o te viivii ore e te maitai, e ninii mai te Fatu i ta’na mau haamaitairaa i ni‘a ia tatou i te hoê faito aita â tatou i manao a‘enei. E riro tatou mai ta Petero i parau ra, « E u‘i ma‘itihia râ outou, e autahu‘araa arii, e nunaa mo‘a, e feia hoohia ». (1 Petero 2:9.) E riro tatou ei feia taa ê no te mea eita tatou e riro mai te tahi atu mau taata aita e haapa‘o nei i teie mau ture… 

Ei mau tavini no te Fatu, ta tatou opuaraa o te haere ïa na ni‘a i te e‘a ta’na i faataa no tatou. Eita tatou e hinaaro noa e rave e e parau i te mea e auhia e a‘na, e imi râ tatou i te rave‘a ia ora atoa mai te reira, ia riro ho‘i to tatou oraraa mai to’na te huru.

Ua faaite mai oia i te hi‘oraa ti‘a no tatou i roto i te mau mea atoa e ua parau mai ia tatou e : « A pee mai ia’u ». Ua ui atura oia i ta’na mau pĭpĭ Ati Nephi : « … eaha to outou huru e au ai ? » e i muri iho ua pahono : « Amene e parau atu vau ia outou, mai to’u nei ïa ». (3 Ne. 27:27.)

I teie nei tei roto tatou i te ohipa rahi roa a‘e i roto i te ao nei. Teie autahu‘araa ta tatou e mau nei, o te puai ïa e te mana o te Fatu iho ; e ua fafau mai oia ia tatou e, mai te mea e, e faateitei tatou i to tatou mau piiraa e e haere na roto i te maramarama, mai ia’na i roto i te maramarama, e roaa ia tatou te hanahana e te tura i piha‘iho ia’na e a muri noa’tu i roto i te basileia o to’na Metua.

No teie ti‘aturiraa hanahana i mua ia tatou, ua ti‘a anei ia tatou ia rave iti a‘e i te faaru‘eraa i te mau haerea ino o te ao nei ? Eita anei e ti‘a ia tatou ia tuu na mua i roto i to tatou oraraa i te mau mea no te basileia o te Atua ? Eita anei tatou e imi ia ora na roto i te mau parau atoa mai roto mai i to’na vaha ?20

Te faaite papû nei au e, ua paraparau mai te Fatu i to tatou nei anotau ; ta’na parau poro‘i e poro‘i ïa no te ti‘aturiraa e no te oaoa e no te faaoraraa ; e te fafau atu nei au ia outou e, mai te mea e, e haere noa outou na roto i te maramarama o te ra‘i, e ia haapa‘o maitai i tei tuuhia ia outou na, e ia haapa‘o i te mau faaueraa, e roaa ia outou te hau e te oaoa i roto i teie oraraa e te ora mure ore i roto i te ao a muri a‘e.21

A haapa‘o i te mau faaueraa. A haere na roto i te maramarama. A tape‘a maite e tae atu i te hopea. A haapa‘o i te mau fafauraa e i te mau titauraa atoa, ei reira te Fatu e haamaitai mai ai ia outou hau atu i ta outou i moemoea na.22

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • A hi‘o faahou i te aamu i te hopea o te tuhaa ra « No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith ». No te aha to tatou mau mana‘o no ni‘a i te evanelia e taui ai ia tutava ana‘e tatou no te haapa‘o i te mau faaueraa ?

  • Eaha ta outou i haapii mai i roto i te mau irava i faahitihia i roto i te tuhaa 1 ?

  • Nahea to tatou haapa‘o i te mau faaueraa e riro ai ei tapa‘o faaite no to tatou here ia Iesu Mesia. Nahea te reira e riro ai ei tapa‘o haamauruuru no To’na tusia taraehara ? Nahea te reira e riro ai ei tapa‘o no te haamoriraa ? (A hi‘o i te tuhaa 2.)

  • A feruri i te mau haapiiraa i roto i te tuhaa 3. No te aha e mea hape ia tia‘i ia haamaitai mai te Fatu ia tatou mai te mea e, aita tatou e tautoo nei ia haapa‘o ?

  • Nahea e riro ai ei tautururaa no outou ia ite e, eiaha outou e tia‘i ia riro ei feia maitai roa i te hoê iho taime e aore râ, i roto i teie oraraa ? (A hi‘o i te tuhaa 4.) A feruri i te mea ta outou e nehenehe e rave i te mau mahana atoa, na roto i te tauturu a te Fatu, ia vai noa outou i ni‘a i « taua e‘a no te maitai-roa-raa ».

  • I roto i te tuhaa 5, te tapura nei te peresideni Smith 10 a‘e huru ta te Fatu no te haamaitai ia tatou mai te mea e, e haapa‘o tatou i te mau faaueraa. Eaha te mau iteraa e nehenehe ta outou e faaite no ni‘a i to outou fariiraa i te tahi o teie mau haamaitairaa ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Mataio 4:4  ; 2 Nephi 31:19–20  ; Omoni 1:26  ; PH&PF 11:20  ; 82:8–10  ; 93:1  ; 130:20–21  ; 138:1–4

Tauturu haapiiraa

« A ani i te mau piahi ia faaite mai e, eaha ta ratou i haapii mai na roto mai i ta ratou iho tuatapaparaa i te pene. E mea maitai roa ia farerei i te tahi mau piahi i roto i te hepetoma e ia ani ia ratou ia haere mai ma te faaineine ia ratou no te faaite mai i te mea ta ratou i haapii mai » (mai te api vii i roto i teie buka).

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Atopa 1969, 110.

  2. Francis M. Gibbons, Joseph Fielding Smith : Gospel Scholar, Prophet of God (1992), 313.

  3. I roto i te Conference Report, Atopa 1935, 12.

  4. « Justice for the Dead », Ensign, Mati 1972, 2.

  5. I roto i te « President Smith‘s Last Two Addresses », Ensign, Atete 1972, 46.

  6. « I Know That My Redeemer Liveth », Ensign, Titema 1971, 27.

  7. I roto i te Conference Report, Eperera 1967, 121–22.

  8. I roto i te Conference Report, Atopa 1935, 15.

  9. I roto i te Conference Report, Eperera 1943, 14.

  10. I roto i te Conference Report, Atopa 1944, 144–45.

  11. I roto i te Conference Report, Eperera 1927, 111–12.

  12. « President Joseph Fielding Smith Speaks on the New MIA Theme », New Era, Setepa 1971, 40.

  13. I roto i te Conference Report, Atopa 1941, 95.

  14. « The Virtue of Obedience », Relief Society Magazine, Tenuare 1968, 5.

  15. I roto i te Conference Report, Eperera 1911, 86.

  16. « The Pearl of Great Price », Utah Genealogical and Historical Magazine, Tiurai 1930, 103.

  17. « Seek Ye Earnestly the Best Gifts », Ensign, Tiunu 1972, 3.

  18. « Keep the Commandments », Improvement Era, Atete 1970, 3.

  19. I roto i te Conference Report, Atopa 1925, 116.

  20. « Our Responsibilities as Priesthood Holders », Ensign, Tiunu 1971, 50.

  21. I roto i te Conference Report, Amuiraa Rahi no te Area no Peretane1971, 7.

  22. « Counsel to the Saints and to the World », Ensign, Tiurai 1972, 27.