Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 17: Te mana taati e te mau haamaitairaa o te hiero


Pene 17

Te mana taati e te mau haamaitairaa o te hiero

« Ua haere mai Elia no te faaho‘i mai i ni‘a i te fenua nei… te îraa o te mana o te autahu‘araa. Te mau nei teie autahu‘araa i te mau taviri no te taamu e no te taati i ni‘a i te fenua nei e i ni‘a i te ra‘i i te mau oro‘a e te mau parau tumu atoa e au i te faaoraraa o te taata nei ».

No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith

I roto i te matahiti 1902 ua ratere Joseph Fielding Smith i te tuhaa fenua no Massachusetts, i reira ho‘i te iteraahia ia’na te mau haamaramaramaraa no ni‘a i to’na mau tupuna Smith. I to’na taeraa i reira, ua farerei oia i te hoê taata tuatapapa tupuna o Sidney Perley te i‘oa. Na ô mai nei o Perley tane ia’na e, « To’u opuaraa hahavai, mai te mea e, e nehenehe ta’u e rave, o te imiraa ïa i te mau parau no te mau taata atoa tei haere mai i te mataeinaa no Essex hou te matahiti 1700 ».

I muri a‘e, te faahaamana‘o ra te peresideni Smith e : « Na ô atura vau ia’na, E Perley tane, e ohipa rahi mau ta oe i rave no oe iho, e ere anei ? ‘ Ua pahono maira oia e, ‘E, e te ri‘ari‘a nei au eita roa’tu e oti mai ia’u’. Na ô atura vau ia’na e, ‘No te aha oe e rave ai i teie ohipa ?’ Ua feruri oia maa taime iti, e ua hi‘o maira ma te maere rii, e ua pahono maira, ‘Aita vau i ite no te aha râ, tera râ, ua haamata vau, eita ta’u e nehenehe e faaea faahou’. Na ô atura vau e, ‘E nehenehe ta’u e parau atu ia oe e, no te aha oe e rave ai i te reira, e no te aha aita ta oe e nehenehe e faaea, tera râ, mai te mea e, e parau atu vau, eita oe e ti‘aturi e e ata mai oe ia’u’.

« Na ô mai nei oia e, ‘Ah, aita vau i ite. Mai te mea e, e nehenehe ta oe e parau mai, papû roa ia’u e, e apo mai au’. I reira, ua faaite atura vau ia’na i te parau tohu no ni‘a ia Elia e te tupuraa o teie fafauraa i ni‘a i te peropheta Iosepha Semita e Olive Kaudere, i te 3 no eperera 1836, i roto i te hiero no Keterani, e e mea nahea teie varua ma‘imi i te ôraa i roto i te mau taata e rave rahi, e ua faafariu ratou i to ratou aau i ni‘a i te imiraa i tei pohe no te faatupu i teie fafauraa rahi o te tupu hou te tae-piti-raa mai, ia ore ho‘i te fenua nei ia ta‘irihia i te ino. I teie nei, te faafariu nei te mau tamarii i to ratou aau i ni‘a i to ratou mau metua, e te rave nei matou i te oro‘a no te feia pohe ia roaa ia ratou te faaoraraa e ia farii i te haamaitairaa ia haere mai i roto i te basileia o te Atua, noa’tu ua pohe.

« Ia hope a‘era ta’u paraparauraa, ua ata maira oia i ni‘a ia’u, ‘E aamu nehenehe roa, tera râ, aita vau i ti‘aturi’. Ua farii râ oia e, te vai ra hoê mea e faahepo ra ia’na ia tamau noa i te ma‘imiraa, e aita ta’na e nehenehe e faaea. E rave rahi mau taata ê atu ta’u i farerei tei haamata atoa e aita e nehenehe faahou e faaea, te tane e te vahine e ere i te melo no te Ekalesia. No reira te ite nei tatou i teie mahana e rave rahi tauatini tane e te vahine e ma‘imi nei i te mau parau no te feia i pohe. Aita ratou i ite e, no te aha ra, tera râ, o teie te tumu, ia farii tatou i teie mau parau haaputu no te haere i roto i to tatou mau hiero no te rave i te ohipa no to matou mau taata i pohe ».1

Ua haapii mai te peresideni Smith e, e ere te aamu utuafare i te ohipa ma‘imi noa i te i‘oa, te tai‘o mahana e te mau vahi e te haaputuraa i te aamu. O te horo‘araa râ i te mau oro‘a hiero o te tahoê i te mau utuafare e a muri noa’tu, ma te taati i te mau taata haapa‘o maitai o te mau u‘i atoa ei melo no te utuafare o te Atua. « E taatihia te mau metua te tahi i te tahi, e te mau tamarii i ni‘a i te mau metua no te farii i te mau haamaitairaa o te basileia tiretiera », te na reira ra oia. « No reira, to tatou faaoraraa e te haereraa i mua, tei te huru ïa o te faaoraraa o to tatou mau taata maitai i pohe o te ti‘a ia tatou ia amui i roto i te natiraa utuafare. I roto ana‘e i to tatou mau hiero teie mau mea e ravehia ai ».2 Hou a pûpû ai oia i te pure haamaitairaa i roto i te hiero no Ogden Utah, ua parau oia e, « Te hinaaro nei au e faahaamana‘o ia outou e, ia haamo‘a ana‘e tatou i te hoê fare i te Fatu, te ohipa mau ta tatou e rave nei maori râ ïa, te haamo‘a nei tatou ia tatou iho i te ohipa a te Fatu, ma te fafau atu e, e faaohipa tatou i te fare mai te au i Ta’na e feruri ra ».3

Te mau haapiiraa a Joseph Fielding Smith

1

Ua faaho‘i mai Elia i te mana no te taati, e aore râ, no te taamu, i ni‘a i te fenua nei e i te ra‘i ra.

Ua opani Malaki, te peropheta hopea o te Faufaa Tahito, i ta’na mau tohuraa na roto i teie mau parau :

« Inaha, e tono na vau i te peropheta ra ia Elia [Eliaha] ia outou na, a tae atu ai i taua mahana rahi măta‘u o Iehova ra :

« Ia faafariu oia i te aau o te mau metua i te tamarii ; e te aau o te tamarii i to ratou mau metua, o te haere mai ho‘i au, e o te tairi i te fenua nei i te ino ». (Malaki 4:5–6.)

Mai te huru ra e, e ti‘a ihoa ia opani te hopea o te mau peropheta no tahito ra i ta’na mau parau na roto i te hoê fafauraa i te mau u‘i no ananahi, e i roto i te reira fafauraa, ia tohu oia i te hoê taime ei reira te mau u‘i i tahito ra e tu‘ati ai i ni‘a i to teie anotau hopea nei… 

E tatararaa huru maramarama a‘e ta tatou i te mau parau a Malaki tei horo‘ahia mai e te peropheta Ati Nephi o Moroni, tei fâ mai ia Iosepha Semita ra i te 21 no setepa 1823. Teie te huru faahitiraa a te melahi i te reira mau parau :

« Inaha, e faaite atu vau ia outou te autahu‘araa, na roto i te rima o Eliaha te peropheta, hou te taeraa mai o te mahana rahi e te mea ri‘ari‘a o te Fatu ra.

« E na’na e tanu i roto i te mau aau o te mau tamarii te mau fafauraa i fafauhia i te mau metua, e e riro te mau aau o te mau tamarii i te fariu i to ratou ra mau metua.

« Ahiri aita te reira e tupu e riro te ao taatoa nei ei mea faufaa ore i to’na taeraa mai ». (PH&PF 2:1–3.)

Ua faaara mai Moroni ia Iosepha Semita e, ua fatata roa taua parau tohu ra i te tupu. Ua tupu te reira ahuru ma piti matahiti i muri mai, i te 3 no eperera 1836. I taua mahana ra, ua fâ mai Eliaha ia Iosepha Semita raua o Olive Kaudere i roto i te hiero no Keterani e ua horo‘a mai ia raua… te mana no te taamu, e aore râ, no te taati, i ni‘a i te fenua nei e i te ra‘i ra. O Eliaha tei mau i te mau taviri no teie autahu‘araa, o’na ta te Fatu i horo‘a’tu i te mana i ni‘a i te mau mea o te natura e i ni‘a atoa i te taata, e te mana ia taati no teie tau e no te tau a muri atu i ni‘a i te feia parau-ti‘a i te mau oro‘a atoa no te îraa o te faaoraraa.4

Ua tapitapi rii te mana‘o o te tahi mau melo o te Ekalesia i te feruriraa e, ua haere mai o Eliaha e te mau taviri no te bapetizoraa no te feia i pohe e aore râ, no te faaoraraa i tei pohe. E mau taviri teitei atu ta Eliaha no te reira. E mau taviri ïa no te taatiraa, e taua mau taviri no te taatiraa ra, no te feia ïa e ora nei e te feia atoa i pohe mai te mea e tatarahapa ratou.5

Ua haere mai Eliaha no te faaho‘i mai i te fenua nei, na roto i te horo‘araa mai i ni‘a i te mau peropheta tahuti nei tei haamanahia e te Fatu, i te îraa o te mana o te Autahu‘araa. Te mau nei teie autahu‘araa i te mau taviri no te taamu e no te taati i ni‘a i te fenua nei e i ni‘a i te ra‘i i te mau oro‘a e te mau parau tumu atoa e au i te faaoraraa o te taata nei, ia mana ho‘i te reira i roto i te basileia tiretiera o te Atua… 

Na roto i te reira mana e ravehia ai te mau oro‘a i roto i te hiero no te feia ora e no tei pohe. O te mana ïa o te tahoê e a muri noa’tu i te tane e te vahine faaipoipo ia faaipoipohia raua ia au i te faanahoraa mure ore. Na roto ho‘i i taua mana ra e roaa ai i te mau metua te titauraa i te ti‘araa metua no ta ratou mau tamarii i roto i te mau tau a muri atu, eiaha no teie noa tau, o te faariro i te utuafare ei utuafare mure ore i roto i te Basileia o te Atua.6

2

Te faaora nei te faaho‘i-faahou-raa o te mana taati i te fenua mai te riroraa mai ei mea faufaa ore i te taeraa mai o Iesu Mesia.

Ahiri aita o Eliaha i haere mai, e nehenehe ta tatou e ti‘aturi e, te mau ohipa atoa no tahito ra, e mea faufaa ore ïa, i te mea e, ua parau mai te Fatu e, mai te mea e, aita te reira e tupu, e riro te ao taatoa nei ei mea faufaa ore i to’na taeraa mai. No reira, e mea faufaa rahi ta’na misioni no te ao nei. E ere te parau ana‘e no te bapetizoraa no te feia pohe, te parau atoa râ no te taatiraa i te mau metua, e te mau tamarii i ni‘a i te mau metua, ia faatupuhia ho‘i « te îraa e te taatoaraa o te tuatiraa maitai roa, e te tuatiraa o te mau tau tuuraa, e te mau taviri, e te mau mana, e te mau hanahana », mai te haamataraa e tae roa’tu i te hopea o te tau [a hi‘o PH&PF 128:18]. Ahiri aita te mana taati e vai ra i ni‘a i te fenua nei, e vai ïa te taa ore e e mono te nahonaho ore i te nahonaho i te mahana e tae mai ai te Fatu, tera râ, eita te reira e tupu, no te mea te faaterehia nei e te araihia nei te mau mea atoa i te ture maitai hope i roto i te basileia o te Atua.7

No te aha te ao nei e riro ai ei mea faufaa ore ? No te mea ïa e, ahiri aita e vai ra te tuatiraa i rotopu i te mau metua e te mau tamarii—te ohipa ïa no te feia pohe—e pato‘ihia ïa tatou paatoa ; eita ïa te ohipa taatoa a te Atua e manuïa, e e riro ïa ei mea faufaa ore. Tera râ, eita te reira huru e tupu, papû roa.8

Ua riro te faaho‘iraahia mai teie mana [taati] ei hopue no te faaora i te fenua nei mai te riroraa mai ei mea faufaa ore i te taeraa mai o Iesu Mesia. Ia roaa ana‘e ia tatou teie parau mau ma te papû e ua mau papû te reira i roto i to tatou varua, e mea ohie ia ite e, o te ano‘ino‘i noa e te ati rahi e vai mai ahani e tae mai te Mesia e aita e mana taati e vai ra.9

3

No te faaineine hope roa no te faaoraraa, e mea ti‘a ia tatou ia farii i te mau oro‘a hiero na roto i te mana taati.

Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i te mau fana‘o e te mau haamaitairaa, e i te rave‘a no te tomo i roto i te mau fafauraa, ma te farii i te mau oro‘a e au no to tatou faaoraraa i ô atu i te porohia nei i roto i te ao nei, i ô atu i te mau parau tumu o te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, o te tatarahapa i te hara, e o te bapetizoraa ia matara te hara, e o te tuuraa i te rima no te horo‘araa i te Varua Maitai ; e eita teie mau parau tumu e teie mau fafauraa e fariihia i te tahi atu huru vahi maori râ, i roto i te hiero o te Atua.10

Ua toaati maite te ohipa hiero e te faanahoraa no te faaoraraa, no reira, e ore te hoê e vai e aita te tahi. E nehenehe e parau e, aita e faaoraraa mai te mea e, aita e oro‘a hiero taa ê mau no te hiero iho.11

Te vai nei e rave rahi tauatini Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei… tei hinaaro ia haere i te pureraa, tei hinaaro ia aufau i ta ratou tuhaa ahuru e ia rave i te mau hopoi‘a tamau a te Ekalesia, tera râ, mai te mea ra e, aita ratou e mana‘o ra e aore râ, e taa ra i te faufaa no te fariiraa i te mau haamaitairaa i roto i te hiero o te Fatu o te hopoi atu ia ratou i roto i te faateiteiraa. E ohipa maere ïa. Mai te huru ra e, haapa‘o noa te taata ia ora noa, ma te fana‘o ore i te mau maitai i tuuhia mai i mua ia ratou e ma te ore e farii i teie mau fafauraa e titauhia, o te faaho‘i atu ho‘i ia ratou i mua i te aro o te Atua ei mau tamaiti e ei mau tamahine.12

Mai te mea e, ua hinaaro outou i te faaoraraa hope roa, oia ho‘i, te faateiteiraa i roto i te basileia o te Atua… titauhia ïa ia outou ia haere i roto i te hiero o te Fatu e ia farii i teie mau oro‘a mo‘a no taua fare ra, o te ore e roaa i te tahi atu huru vahi. Aore e tane e farii i te îraa o te ao mure ore, te faateiteiraa, e o o’na ana‘e ra ; aore e vahine e farii i taua haamaitairaa ra o’na ana‘e ra ; tera râ, ia farii ana‘e te tane e te vahine i te mana taati i roto i te hiero o te Fatu, e haere ti‘a ïa raua i roto i te faateiteiraa, e e haere tamau noa e e riro mai mai te Fatu ra. E tera ïa te haerea o te taata, tera ïa ta te Fatu e hinaaro no Ta’na mau tamarii.13

Nota : No te tai‘o i te tahi mau parau faaitoito e te fafauraa a te peresideni Smith no te mau taata haapa‘o maitai aita e rave‘a no te farii i te taatoaraa o te mau oro‘a o te hiero i roto i to ratou oraraa tahuti nei, a hi‘o i te pene 15 i roto i teie buka.

4

Aua‘e te mana taati, e ti‘a ai ia tatou ia rave i te mau oro‘a faaora no te feia tei pohe ma te ore e farii i te reira.

O vai te mau metua ta Malaki i parau ra, e o vai te mau tamarii ? Te mau metua, o to tatou ïa mau tupuna tei pohe ma te farii ore i te maitai no te fariiraa i te Evanelia, tei farii râ i te fafauraa e, te vai ra te tau, e ho-mai-hia taua maitai ra ia ratou. Te mau tamarii, o ratou ïa o te ora nei i teie nei, o te faaineine nei i te parau tuatapaparaa e o te rave nei i te mau oro‘a monoraa i roto i te mau hiero.14

Hōho’a
A family at a computer.

E nehenehe i te taatoaraa o te mau melo o te utuafare e amui i roto i te ohipa aamu utuafare.

Ua haere mai Eliaha, tei ia’na ra te mau taviri no te taatiraa, e ua horo‘ahia mai te mana ia tatou na roto ho‘i i te reira e ti‘a ai ia tatou ia toro atu te rima i tei pohe. E tae roa’tu teie mana taati i ni‘a i te feia pohe, tei hinaaro i te tatarahapa e i te farii i te Evanelia e ua pohe ma te ore e farii i taua ite ra, mai te au atoa ho‘i ia ratou e ora nei e o te tatarahapa.15

Ua faaoti te Fatu e, te taatoaraa o ta’na mau tamarii varua, te mau varua atoa tei ora na, e aore râ, o te ora i ni‘a i te fenua nei, e farii ratou i te hoê rave‘a tano e te ti‘a no te ti‘aturi e no te haapa‘o i te mau ture o ta’na evanelia mure ore. O ratou o te haapa‘o i te evanelia e o te ora ma te au maite i to te reira ra mau ture, mai te bapetizoraa e te faaipoiporaa tiretiera, e roaa ïa ia ratou te ora mure ore.

E mea papû maitai e, hoê noa tuhaa iti o te taata nei tei faaroo i te parau mau i heheuhia mai na roto i te reo o te hoê o te mau tavini mau o te Fatu. I roto i te paari e i te parau-ti‘a o te Fatu, ia na reira te mau taata atoa e ti‘a ai. Mai ta Petero i parau na :

« I parau-atoa-hia’tu ai ho‘i te evanelia i te feia i pohe ra, i faahapahia’tu ai ratou e te taata i te tino ra, te ora ra râ ratou i te Atua i te Varua ra ». (1 Petero 4:6.)

Te feia tei ore i fana‘o i te haamaitairaa ia faaroo i te parau poro‘i no te faaoraraa i roto i teie oraraa, tera râ, o te farii ma to ratou aau atoa ahiri te reira haamaitairaa i tae mai ia ratou—o ratou ïa o te farii i te reira i roto i te ao varua ; no ratou ïa tatou e rave ai i te mau oro‘a i roto i te mau hiero ; e o ratou ïa o te riro mai ei mau fatu ai‘a e o tatou no te faaoraraa e te ora mure ore.16

Te fariuraa te aau o te mau metua i te mau tamarii, e te mau tamarii i te mau metua, o te mana ïa no te faaoraraa no te feia i pohe, na roto i te ohipa monoraa ta te mau tamarii e rave no to ratou mau metua, e ua tano e ua ti‘a mau te reira. Ua faaroo vau e rave rahi taime i te feia e pato‘i nei i teie ohipa i te parauraa e, eita roa e ti‘a i te hoê taata ia mono no te tahi atu. Te feia e na reira te parau, te mo‘ehia ra ïa ia ratou e, te ohipa taatoa o te faaoraraa e ohipa monoraa ïa, na Iesu Mesia iho i faatupu i te reira, na roto i te faaoraraa ia tatou i te pohe e ere tatou te tumu, e na roto i te faaoraraa ia tatou i te hopoi‘a no ta tatou iho mau hara, mai te mea e, e tatarahapa e e farii tatou i te evanelia. Ua rave oia i teie i ni‘a i te hoê faito mure ore, e na roto â i te reira parau tumu ua horo‘a oia i te mana i te mau melo o ta’na Ekalesia ia rave i te ohipa no tei pohe, o te ere ra i te rave‘a no te rave i te mau oro‘a faaora no ratou iho.17

Te mana‘o nei au e, i te tahi taime te hi‘o tapetepete roa nei tatou i teie ohipa faaoraraa i tei pohe. E feruriraa hape ia mana‘o e, te mau taata no ratou tatou e rave nei te ohipa i roto i te hiero o te Fatu, e feia pohe ïa. E ti‘a ia tatou ia feruri ia ratou ei mau taata ora ; e te taata mono ora râ, no te mono noa ïa ia ratou no te farii i te mau haamaitairaa ia ti‘a ia ratou ia farii e o ta ratou ho‘i e farii i roto i teie oraraa ahiri ratou i ora i roto i te hoê tau tuuraa evanelia. No reira, te mau taata pohe atoa no ratou e ravehia nei te ohipa i roto i te hiero, e faarirohia ïa ei taata ora i te taime a ravehia ai te oro‘a.18

Teie haapiiraa tumu no te faaoraraa no te feia i pohe o te hoê ïa o te mau parau tumu hanahana roa a‘e aita â i heheuhia a‘enei i te taata. Teie ïa te huru e horo‘ahia ai te evanelia i te mau taata atoa. Na teie e faaite mai e, aita te Atua e haapa‘o i te huru o te taata [a hi‘o Te Ohipa 10:34] ; e mea faufaa rahi te mau varua atoa i mua i To’na aro ; e e haavâhia te mau taata atoa mai te au i ta ratou mau ohipa.

I teie nei, te haamaitai nei au i te Fatu Oia i faaho‘i mai i Ta’na evanelia mure ore ia tatou nei i teie nei anotau. Te haamaitai nei au Ia’na no te faaho‘iraahia mai te mana taati i te fenua nei e te peropheta Eliaha. Te haamaitai nei au ia’na no te amuitahiraa utuafare, no to tatou fana‘o ia taatihia i roto i to’na mau hiero mo‘a, e no te horo‘araa i teie mau haamaitairaa no te taatiraa i to tatou mau tupuna tei pohe ma te ite ore i te evanelia.19

5

Te ohipa aamu utuafare e te ohipa hiero no tei pohe, e mau ohipa ïa no te here.

E rave rahi mau varua maitai e te haehaa tei faaere ia ratou iho i te mau mea no te oraraa fana‘o, e i te tahi mau taime, i te mau mea e hinaarohia no te oraraa, ia ti‘a ia ratou ia faaineine i te mau parau e ia rave i te ohipa no to ratou feia i pohe ia horo‘ahia ho‘i te horo‘a o te faaoraraa ia ratou ra. Eita teie mau ohipa no te here e riro ei mea faufaa ore, no te mea, te mau taata atoa tei haa i roto i teie ohipa maitai, e itehia ïa ta ratou faufaa e ta ratou tao‘a i roto i te basileia tiretiera o te Atua. E utu‘a maitai rahi ta ratou, oia ïa, i ô atu i te mana o te feia tahuti ia haro‘aro‘a.20

Aita e ohipa i roto i te evanelia te mea pipiri ore a‘e i te ohipa i roto i te Fare o te Fatu, no to tatou feia i pohe. Aita te feia e rave nei no te feia i pohe e tia‘i nei ia farii ratou i te hoê aufauraa moni e aore râ, i te hoê haamauruururaa i ni‘a i te fenua nei. E ohipa teie no te here, hau atu i te mau mea atoa, o te tupu nei i roto i te aau o te taata na roto i ta’na ohipa maitai e te tamau i roto i teie mau oro‘a faaora. Aita e faaho‘iraa moni, tera râ, e roaa te oaoa rahi i roto i te ra‘i i piha‘iho i te mau varua ta tatou i tauturu atu i to ratou faaoraraa. E ohipa teie o te faarahi i te varua o te taata, o te faaaano i to’na hi‘oraa i te maitai o to’na taata tupu, e o te tanu i roto i to’na aau i te here i te mau tamarii atoa a to tatou Metua i te Ao ra. Aita e ohipa mai teie e ravehia i roto i te hiero no tei pohe no te haapii i te hoê taata ia here i to’na taata tupu mai ia’na iho ra. Ua aroha mai Iesu i to te ao nei e ua horo‘a ia’na iho ei tusia no te hara, ia ora ho‘i to te ao nei. Ua fana‘o atoa tatou, te tahi vahi iti, i te faaiteraa i to tatou here rahi Ia’na e i to tatou mau taata tupu na roto i te tautururaa ia ratou ia farii i te mau haamaitairaa o te evanelia o te ore e roaa ia ratou i teie nei ahiri aita tatou e tauturu atu.21

6

Na roto i te ohipa o te aamu utuafare e te ohipa hiero, ua rave faaoti ïa tatou i te faanahoraa utuafare i tera u‘i e tera u‘i.

Na te haapiiraa tumu o te faaoraraa no te feia i pohe e te ohipa no te hiero e faaite mai nei ia tatou i te parau hanahana o te vai-tamau-raa o te autaatiraa utuafare. Na roto i te reira te haapii nei tatou e, eita te mau taamuraa utuafare e ofatihia, e e titauraa mure ore ta te tane e te vahine faaipoipo i te tahi e te tahi, e i ta raua mau tamarii e tae roa’tu i te u‘i hopea ra. Tera râ, no te farii i teie mau fana‘oraa, ia fariihia ïa te mau oro‘a taatiraa i roto i te hiero o to tatou Atua e ti‘a ai. Te mau parau faaau atoa, te mau natiraa, te mau titauraa e te mau faaauraa tei ravehia e te taata, e hopearaa ïa to te reira, are‘a te mau titauraa e te mau faaauraa i ravehia i roto i te fare o te Fatu, mai te mea e, ua haapa‘o-maitai-hia, e vai ïa e a muri noa’tu [a hi‘o PH&PF 132:7]. Na teie haapiiraa tumu e horo‘a mai nei ia tatou i te hoê haapiiraa maramarama a‘e no ni‘a i te mau opuaraa a te Fatu no ta’na mau tamarii. Te faaite mai nei te reira i to’na aroha e to’na here rahi e te oti‘a ore i te mau taata e faaroo ia’na, oia ïa, tae noa’tu ia ratou te orurehau, no te mea, i roto i to’na maitai rahi e horo‘a oia i te mau haamaitairaa rahi ia ratou atoa.22

Ua haapiihia tatou i roto i te evanelia a Iesu Mesia e, ia au i te faateiteiraa tiretiera, e riro te faanahoraa utuafare, tei ti‘a maitai, ei faanahoraa tei nati i te metua tane e te metua vahine e te mau tamarii o te hoê u‘i i ni‘a i te metua tane e te metua vahine e te mau tamarii o te u‘i no muri iho, e na reira noa te aano e te parare e tae roa’tu i te hopea o te tau.23

Hōho’a
A father and son looking through a photo album at the Joseph Smith Memorial Building.

Na te mana taati o te autahu‘araa e « tahoê e a muri noa’tu i te tane e te vahine faaipoipo ia faaipoipohia raua ia au i te faanahoraa mure ore ».

E mea ti‘a ia vai te hoê tu‘atiraa, te hoê amui-tahi-raa o te mau u‘i mai te tau o Adamu e tae roa’tu i te hopea o te tau. E amui-tahi-hia e e tu‘atihia te mau utuafare, te mau metua i te mau tamarii, te mau tamarii i te mau metua, hoê u‘i i ni‘a i te tahi, e tae roa’tu ua amui-tahi-hia tatou i roto i te hoê utuafare rahi, to tatou metua o Adamu i te upoo, te vahi ta te Fatu i tuu ia’na. No reira, eita tatou e faaorahia e e faateiteihia i roto i te basileia o te Atua maori râ, ia vai i roto i to tatou aau te hinaaro ia rave i teie ohipa e ia rave ma to tatou puai ei mono no to tatou feia i pohe. E haapiiraa tumu hanahana teie, te hoê o te mau parau mau rahi tei heheuhia mai na roto i te peropheta Iosepha Semita. E ti‘a ia tatou ia haafaufaa i ta tatou mau rave‘a e ia faaite i to tatou ti‘amâ e te paieti i mua i te Fatu, ia ti‘a ho‘i ia tatou ia farii i teie faateiteiraa no tatou iho, e i reira ia oaoa i roto i te basileia o te Atua i piha‘iiho i to tatou mau fetii e to tatou mau hoa i roto i teie farereiraa rahi e te rururaa rahi o te mau Feia Mo‘a o te Ekalesia a te Fanau Tahi, tei tape‘a maite ia ratou ma te ti‘amâ e te pora‘o ore i te mau hara o te ao nei.

Ia haamaitai mai te Fatu ia tatou ia ti‘a ia tatou ia roaa te hinaaro i roto i to tatou aau ia faateitei i to tatou piiraa e ia tavini Ia’na ma te haapa‘o maitai i roto i te mau mea atoa, ta’u ïa pure.24

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • I roto i te « No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith », a tai‘o i te a‘oraa a te peresideni Smith no ni‘a i te « ohipa mau ta tatou e rave » i roto i te hoê haamaitairaa hiero. Eaha te nehenehe ia tatou ia rave no te haapa‘o i teie parau a‘o ?

  • Nahea te mau haapiiraa i roto i te tuhaa 1 i te tu‘ati i ni‘a i ta tatou mau tautooraa no te tauturu i to tatou mau tupuna tei pohe ? Nahea teie mau haapiiraa e nehenehe ai e tu‘ati i ni‘a i to tatou mau taamuraa e te mau melo ora o te utuafare ?

  • A tai‘o ai outou i te tuhaa 2, a imi i te haamaramaramaraa a te peresideni Smith no te aha te mana taati e « faaora nei… i te fenua mai te riroraa mai ei mea faufaa ore i te taeraa mai o Iesu Mesia ». Eaha ta teie e haapii nei no ni‘a i te ti‘araa o te mau utuafare i roto i te faanahoraa no te faaoraraa ?

  • Nahea te ohipa hiero i te « toaati… e te faanahoraa no te faaoraraa » ? (A hi‘o i te tuhaa 3.) Nahea teie parau tumu e nehenehe ai e faaûru i to tatou mau mana‘o no ni‘a i te ohipa hiero ?

  • Ua haapii mai te peresideni Smith e, ia rave ana‘e tatou i te ohipa hiero no te feia pohe, ia feruri tatou e, e feia ora teie (a hi‘o i te tuhaa 4). Eaha te auraa teie parau no outou ? Nahea teie mana‘o i te faaûru i te huru no ta outou taviniraa i roto i te hiero ?

  • A tai‘o faahou ai outou i te tuhaa 5, a imi i te mau haamaitairaa ta te peresideni Smith i parau e, e tae mai i ni‘a i te feia e rave i te ohipa no te aamu utuafare. E mea nahea to outou iteraa e, e parau mau teie mau mea ?

  • A tuatapapa i te tuhaa 6, e a feruri i te ohipa e tupu ia oaoa e to outou mau tupuna i roto i taua « farereiraa rahi » ra. A feruri i te mea e ti‘a ia outou ia rave no te faaineine ia outou iho e i to outou utuafare no taua haamaitairaa ra.

Te mau papa‘iraa mo‘a

1 Korinetia 15:29  ; PH&PF 95:8  ; 97:15–16  ; 128:16–19

Tauturu haapiiraa

« Ia ui te hoê piahi i te hoê uiraa, a titau ia vetahi e ia pahono eiaha râ na outou iho e pahono. Mai teie te huru, e nehenehe outou e parau e, ‘E uiraa maitai roa teie. Eaha te mana‘o o te toe‘a? » e aore râ « Te vaira anei te mana‘o tauturu i teie nei uiraa? » Te Haapiiraa, Aore e Piiraa Teitei atu (1999), 64.

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Eperera 1948, 134.

  2. « Salvation for the Dead », Improvement Era, Fepuare 1917, 361 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, nene‘iraa Bruce R. McConkie, buka 3. (1954–56), 2:147.

  3. « Ogden Temple Dedicatory Prayer », Ensign, Mati 1972, 6.

  4. « The Coming of Elijah », Ensign, Tenuare 1972, 2, 5.

  5. « The Keys of the Priesthood Restored », Utah Genealogical and Historical Magazine, Tiurai 1936, 100.

  6. « A Peculiar People : The Authority Elijah Restored », Deseret News, 16 no tenuare 1932, Church section, 8 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, 2:117.

  7. « Salvation for the Living and the Dead », Relief Society Magazine, Titema 1918, 677–78 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, 2:121.

  8. Doctrines du salut, 2:122.

  9. « The Coming of Elijah »,5.

  10. I roto i te « Relief Society Conference Minutes », Relief Society Magazine, Atete 1919, 466 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, 2:40.

  11. « One Hundred Years of Progress », Liahona : The Elders‘ Journal, 15 no eperera 1930, 520.

  12. « The Duties of the Priesthood in Temple Work », Utah Genealogical and Historical Magazine, Tenuare 1939, 4.

  13. « Elijah the Prophet and His Mission—IV », Instructor, Mati 1952, 67.

  14. « Salvation for the Dead », Millennial Star, 8 no titema 1927, 775 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, 2:127.

  15. « The Keys of the Priesthood Restored », 101.

  16. Sealing Power and Salvation, Brigham Young University Speeches of the Year (12 no tenuare 1971), 2–3 ; reta hipa tei iritihia.

  17. The Restoration of All Things (1945), 174–75.

  18. « The Keys of the Priesthood Restored », 100–101.

  19. Sealing Power and Salvation, 3.

  20. « A Greeting », Utah Genealogical and Historical Magazine, Tenuare 1935, 5 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, 2:180.

  21. « Salvation for the Dead », Improvement Era, Fepuare 1917, 362 ; hi‘o atoa Doctrines du salut, 2:144.

  22. « Salvation for the Dead », Improvement Era, Fepuare 1917, 362–63 ; hi‘o atoa Doctrines du salut, 2:173.

  23. I roto i te Conference Report, Eperera 1942, 26 ; a hi‘o atoa Doctrines du salut, 2:175.

  24. I roto i te Conference Report, Atopa 1911, 122.