Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 12: Te tăpŭraa e te fafauraa o te Autahu‘araa


Pene 12

Te tăpŭraa e te fafauraa o te Autahu‘araa

« Ua pûpûhia te mau haamaitairaa a te Fatu i te Feia Mo‘a e i to te ao na roto i te faatereraa a te feia tei mau i to’na autahu‘araa mo‘a, ei mono no’na ».

No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith

I te 9 no eperera 1951, i muri a‘e i to’na taviniraa ei Aposetolo e 41 matahiti te maoro, ua paturuhia o Joseph Fielding Smith ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti. Aita i maoro i muri a‘e i te patururaa, ua paraparau te peresideni Smith i te amuiraa. Ua faaite poto noa oia i to’na mau mana‘o no ni‘a i to’na piiraa :

« Te ite nei au e, te ti‘araa i piihia vau ia rave, e piiraa faufaa rahi roa ïa. Ua faatupu te reira i te haehaa i roto ia’u… 

« Te haamaitai nei au i te Fatu no te evanelia a Iesu Mesia, no to’u ti‘araa melo i roto i te Ekalesia, no te rave‘a i roaa ia’u ia tavini. Hoê ana‘e to’u hinaaro, i roto i to’u paruparu, oia ho‘i, ia faateitei i to’u piiraa i te maitai roa a‘e e roaa ia’u ».1

Ua faaitoito pinepine te peresideni Smith i te feia tei mau i te autahu‘araa ia faateitei i to ratou piiraa. Noa’tu e, ua faaite oia i mua i te huiraatira i to’na hinaaro ia faateitei i to’na mau piiraa i roto i te autahu‘araa, 2 e mea varavara oia i te faaite i ta’na mau tautooraa no te rave i te reira. Are‘a râ, i te hoê taime ua paraparau oia no ni‘a i te taviniraa autahu‘araa ta’na i horo‘a e to’na hoa o George F. Richards, tei na mua’tu ia’na i te ti‘araa ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti :

« No te roaraa e maha ahuru matahiti ua parahi au i roto i te apooraa, ua haere i te mau amuiraa, e ua tavini i piha‘iho i te peresideni George F. Richards… 

« Ua ratere maua toopiti mai te tahi hopearaa o te mau tĭtĭ no Ziona e tae atu i te tahi hopearaa. I te mau mahana matamua, matou, te mau taea‘e no te hui mana faatere, ua haere matou tata‘i piti e farerei i te mau tĭtĭ no Ziona. I te vahi aita e nehenehe e tere na ni‘a i te pereoo auahi, e e mea rahi te mau vahi mai te reira te huru, ua mâtau matou ia ratere na ni‘a i te mea tei parauhia ‘whitetops’, e mau pereoo puaahorofenua na‘ina‘i. Tera mau tere atea, e mau tere ïa no te farerei e piti tĭtĭ, pinepine e toru e aore râ, e maha.

« I roto i te mau tere mai te reira te huru, e faatupuhia te mau pureraa i te mau mahana atoa i ropu i te mau amuiraa tĭtĭ i te mau vahi rau, e aore râ, i te mau paroisa, o te tĭtĭ. I roto i teie huru tere, e mea ino ïa te purumu, i te tahi taime, e purumu rii na‘ina‘i noa, i roto i te repo puehu o te pu‘e tau mahanahana, e te toetoe o te pu‘e tau toetoe, e mea pinepine na roto i te vari paruparu e aore râ, te hiona ».3

Ua faaite mai Elder Francis M. Gibbons, tei tavini ei papa‘i parau no te Peresideniraa Matamua, i te tahi hi‘oraa no ni‘a i te huru to te peresideni Smith faateiteiraa i to’na mau piiraa i roto i te autahu‘araa : « Noa’tu to’na ite papû i to’na mana, e rave oia i te reira na roto i te haehaa e te mărû. Aita e aau te‘ote‘o, te teitei e te faaahaaha i roto i to’na huru taata. Aita oia i faariro noa a‘e ia’na ei taata rahi, aita ho‘i i faaiteite i te mau maitai o to’na toro‘a ».4

Hōho’a
Joseph Fielding Smith at Manchester Conference 1971

Te peresideni Joseph Fielding Smith, te paraparau ra i roto i te Amuiraa Area no Peretane, Atete 1971. Parahi : mai te aui tae atu i te atau : Elders Marion G. Romney, Richard L. Evans, and Howard W. Hunter.

Ei Peresideni no te Ekalesia, ua paraparau Joseph Fielding Smith i roto e pae tuhaa pureraa autahu‘araa no te amuiraa rahi, ma te faaitoito i te mau taea‘e ia faateitei i to ratou mau piiraa i roto i te autahu‘araa. Te mau haapiiraa i roto i teie pene, no roto mai ïa e maha o taua mau a‘oraa ra, ma te haapa‘o maitai i te hoê a‘oraa ta te peresideni Smith i horo‘a i te 3 no atopa 1970. No te mea ho‘i e, i roto i te mau pureraa autahu‘araa i te horo‘araahia teie mau a‘oraa, no te mau tane ïa te mau parau i roto i teie pene. Tera râ, i roto i teie mau parau, te vai ra te iteraa e, te mana o te autahu‘araa, e haamaitairaa rahi ïa no te mau melo atoa o te Ekalesia. I roto i te hoê o te mau a‘oraa, ua parau te peresideni Smith : « Te feruri nei au e, ua ite tatou paatoa e, te mau haamaitairaa o te autahu‘araa, aita ïa i haapa‘o-noa-hia no te tane ana‘e. Ua ninii-atoa-hia mai teie mau haamaitairaa i ni‘a i ta tatou vahine e te mau tamahine, e i ni‘a i te mau vahine faaroo o te Ekalesia. E nehenehe ta teie mau tuahine maitai e faaineine ia ratou iho, na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa e na roto i te taviniraa i roto i te Ekalesia, no te mau haamaitairaa o te fare o te Fatu. Ua horo‘a mai te Fatu i ta’na mau tamahine i te mau horo‘a varua e te mau haamaitairaa atoa e nehenehe e fariihia e ta’na mau tamaiti, i te mea e, aita te tane i taa ê i te vahine, aita atoa te vahine i taa ê i te tane i te Fatu nei [a hi‘o 1 Korinetia 11:11] ».5

Te mau haapiiraa a Joseph Fielding Smith

1

E mea ti‘a i te mau tane ia roaa te ite maramarama no te fafauraa ta ratou e rave a farii ai ratou i te mau toro‘a i roto i te autahu‘araa.

Te hinaaro nei au e faaite maitai ia outou i te tăpŭraa e te fafauraa o te Autahu‘araa a Melehizedeka. Te mana‘o nei au e, mai te mea e, e maramarama maitai tatou i te fafauraa ta tatou e rave a farii ai tatou i te mau toro‘a i roto i te autahu‘araa, e i te fafauraa ta te Fatu e horo‘a ia faateitei tatou i to tatou mau piiraa, ei reira e roaa ai ia tatou te anaanatae rahi a‘e ia rave i te mau mea atoa i titauhia ia rave no te farii i te ora mure ore.

Te parau faahou nei â vau e, te mau mea atoa i tu‘ati i ni‘a i teie autahu‘araa teitei a‘e, ua faataahia ïa e ua faaotihia no te faaineine ia tatou ia roaa te ora mure ore i roto i te basileia o te Atua.

I roto i te heheuraa no ni‘a i te autahu‘araa, tei horo‘ahia ia Iosepha Semita i te ava‘e setepa 1832, ua parau te Fatu e, e mea mure ore te Autahu‘araa a Melehizedeka ; na te reira e faatere i te evanelia, e itehia i roto i te ekalesia mau i roto i te mau u‘i atoa, e ua mau i te mau taviri o te ite o te Atua. Ua parau oia e, na roto i te reira e ti‘a ai i te mau taata o te Fatu ia haamo‘ahia, ia ite i te mata o te Atua, e ia tomo i roto i te faaearaa o te Fatu, « o te reira faaearaa o te îraa ïa no to’na ra hanahana ». (A hi‘o PH&PF 84: 17–24.)

E no ni‘a i te autahu‘araa a Aarona e a Melehizedeka, ua parau te Fatu e : « No te mea o tei haapa‘o maitai e ua noaa ho‘i ia ratou teie nei na autahu‘araa e piti o tei parauhia e au, e ua faateitei ho‘i i to ratou parauraahia, ua haamo‘ahia ïa ratou e te Varua i te faaapîraa i to ratou ra mau tino.

« E riro ho‘i ratou ei mau tamaiti no Mose e no Aarona e te huaai ho‘i no Aberahama, e te ekalesia e te basileia, e tei ma‘itihia e te Atua ra.

« E teie atoa o ratou atoa o te farii i teie autahu‘araa nei, e farii atoa mai ïa ia’u nei, te na reira maira te Fatu ;

« No te mea o oia o te farii mai i ta’u mau tavini ra ua farii atoa mai ïa ia’u nei ;

« E o oia o te farii mai ia’u nei ua farii atoa ïa i to’u Metua ;

« E o oia o te farii mai i to’u Metua ra, ua farii ïa i te basileia o to’u Metua ; no reira o te mau mea atoa na to’u Metua ra, e hope roa ïa i te horo‘ahia na’na.

« E ua au ho‘i te reira i te tăpŭraa e te fafauraa no te autahu‘araa.

« No reira, o ratou atoa o te farii mai i te autahu‘araa, e farii atoa ïa i teie nei tăpŭraa e te fafauraa a to’u Metua, o te ore e ti‘a ia’na ia ofati, e ore roa atoa e ti‘a ia afai-ê-hia’tu ».

No reira i horo‘ahia mai ai te faautu‘araa no te ofatiraa i te fafauraa e te fariu-ê-raa i te reira, e tae noa’tu i teie faaueraa : « … ia ara maitai ia outou iho, ia faaitoito i te haapa‘oraa i te mau parau no te ora mure ore.

« No te mea e ora outou na roto i te mau parau atoa na roto mai i te vaha o te Atua ». (PH&PF 84:33–44.)6

Outou o te mau nei i te Autahu‘araa a Aarona, aita â outou i farii atura i teie tăpŭraa e te fafauraa o te Autahu‘araa Teitei a‘e, tera râ, ua farii outou i te puai e te mana rahi ta te Fatu i horo‘a ia outou. Te Autahu‘araa a Aarona e autahu‘araa faaineineraa ïa no te haapii ia tatou ia ti‘amâ no te farii i te tahi atu mau haamaitairaa rahi e tae mai a muri a‘e.

Mai te mea e, e tavini outou ma te haapa‘o maitai ei diakono, ei haapii, e ei tahu‘a, e roaa ia outou te ite, te aravihi e te mau maitai e ti‘a ai ia outou ia farii i te Autahu‘araa a Melehizedeka e ia faateitei i to outou piiraa i roto i te reira.7

2

E fafau te mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa ia faateitei i to ratou mau piiraa i roto i te autahu‘araa e ia ora na roto i te mau parau atoa na roto mai i te vaha o te Atua.

Mai ta tatou paatoa i ite, te fafauraa o te hoê ïa faaauraa e te hoê fariiraa i rotopu e piti a‘e pae. I roto i te mau fafauraa o te evanelia, te mau pae, o te Fatu ïa i ni‘a i te ra‘i e te taata i ni‘a i te fenua nei. E farii te taata ia haapa‘o i te mau faaueraa, e e fafau mai te Fatu ia faautu‘a maitai ia ratou no te reira. Te evanelia o te fafauraa apî ïa e te mure ore, e tei roto i te reira te mau faaauraa atoa, te mau fafauraa, e te mau utu‘a maitai ta te Fatu e pûpû mai i to’na mau taata.

E no reira, ia farii ana‘e tatou i te Autahu‘araa a Melehizedeka e rave tatou i te reira na roto i te fafauraa. E fafau tatou ma te tura ia farii i te autahu‘araa, ia faateitei i to tatou mau piiraa i roto i te reira, e ia ora na roto i te mau parau atoa na roto mai i te vaha o te Atua. I to’na pae, e fafau mai te Fatu ia tatou e, mai te mea e, e haapa‘o tatou i te fafauraa, e farii ïa tatou i te mau mea atoa a te Metua, oia ho‘i te ora mure ore. E nehenehe anei i te tahi o tatou e feruri i te hoê faaauraa rahi a‘e e aore râ, hanahana a‘e i teie ?

I te tahi mau taime e paraparau vahavaha rii tatou no ni‘a i te faateiteiraa i to tatou autahu‘araa, tera râ, ta te mau heheuraa e parau nei, o te faateiteiraa ïa i to tatou mau piiraa i roto i te autahu‘araa, ei mau peresibutero, ei mau hitu ahuru, ei mau tahu‘a rahi, ei mau patereareha, e ei mau aposetolo.

Te autahu‘araa i mauhia e te tane, o te puai ïa e te mana o te Atua tei horo‘ahia i te tane i ni‘a i te fenua nei no te rave i te mau mea atoa no te faaoraraa i te taata nei. Ua riro te mau toro‘a e aore râ, te mau piiraa autahu‘araa ei mau tonoraa ohipa no te rave i te hoê ohipa taa ê i faataahia i roto i te autahu‘araa. E te rave‘a no te faateiteiraa i teie mau piiraa, o te raveraa ïa i te ohipa i faataahia, ia ravehia e te feia tei mau i taua toro‘a ti‘a ra.

Aita e hi‘oraa e, eaha te toro‘a ta tatou e mau nei, titau-noa-hia ia tatou ia vai haavare ore e te haapa‘o i ta tatou mau titauraa. Aita hoê toro‘a i rahi a‘e i te tahi, noa’tu e, i roto i te faatereraa i te ohipa, e piihia te hoê melo autahu‘araa no te faatere e no te arata‘i i te mau ohipa a te tahi atu.

Ua parau to’u metua tane, te Peresideni Joseph F. Smith e : « Aita e toro‘a i roto i teie autahu‘araa tei rahi a‘e i te autahu‘araa iho. No roto mai i te autahu‘araa te mana e te puai o te toro‘a. Aita te toro‘a e horo‘a nei i te mana i te autahu‘araa. Aita e toro‘a e faarahi i te puai o te autahu‘araa. Tera râ, te puai, te maitai, te mana, o te mau toro‘a atoa i roto i te Ekalesia no roto mai ïa i te autahu‘araa ».

Ua titauhia ia tatou ia faateitei i to tatou mau piiraa i roto i te autahu‘araa e ia rave i te ohipa e au i te toro‘a i roaa ia tatou. E no reira te Fatu i parau ai, i roto i te heheuraa no ni‘a i te autahu‘araa : « No reira a tuu atu i te mau taata atoa ia ti‘a mai i roto i to’na iho toro‘a, e ia rave ho‘i i te ohipa i roto i to’na iho parauraa… ia vai ti‘a mau te tino taatoa ». (PH&PF 84:109–10.)

Teie te hoê o te mau opuaraa rahi ta tatou e tautoo nei i roto i te faanahoraa autahu‘araa o te Ekalesia, ia rave te mau peresibutero i te ohipa a te mau peresibutero, te mau hitu ahuru i te ohipa a te mau hitu ahuru, te mau tahu‘a rahi i te ohipa a te mau tahu‘a rahi, e na reira noa’tu, ia ti‘a ho‘i i te mau taea‘e atoa o te autahu‘araa ia faateitei i to ratou iho mau piiraa e ia ooti i te mau haamaitairaa faufaa rahi i fafauhia mai no taua huru oraraa ra.8

E mau ti‘a hau tatou no te Fatu ia Iesu Mesia. Ta tatou faaueraa o te ti‘araa ïa no’na. Ua faauehia ia tatou ia poro i ta’na evanelia, ia rave i te mau oro‘a no te faaoraraa, ia haamaitai i te taata, ia faaora i tei ma‘ihia e penei a‘e, ia rave i te mau semeio, ia rave i te mea ta’na e rave ahiri e, tei ô nei oia—e teie mau mea atoa, no te mea ïa e, te mau nei tatou i te autahu‘araa mo‘a.

Ei mau ti‘a no te Fatu, ua ruuruuhia tatou i ta’na ture ia rave i te mea ta’na e hinaaro ia rave tatou, noa’tu te huru o to tatou iho mau mana‘o e aore râ, te mau umeraa a to te ao nei. Aita ta tatou iho e parau poro‘i no te faaoraraa, aita e haapiiraa tumu o te ti‘a ia fariihia, aita e mana no te bapetizo e aore râ, no te faatoro‘a e aore râ, no te faaipoipo no te tau mure ore. No ô mai i te Fatu ra teie mau mea atoa, e te mau mea atoa ta tatou e rave no ni‘a i te reira, e mea na roto ïa i te mana i horo‘ahia mai.9

3

Ua horo‘ahia te fafauraa o te faateiteiraa i te mau taata atoa tei mau i te Autahu‘araa a Melehizedeka e o tei haapa‘o maitai i te tăpŭraa e te fafauraa o te autahu‘araa.

I teie nei, te hinaaro nei au e parau i te tahi parau no ni‘a i te tăpŭraa tei apitihia i te fariiraa i te Autahu‘araa a Melehizedeka.

Te parauraa ma te tăpŭ, o te hoê ïa parau hanahana roa a‘e e te ruuruu atoa i roto i te reo o te taata nei ; o taua huru reo ta te Metua i ma‘iti no te faaohipa i roto i te parau tohu no ni‘a i te Mesia e te autahu‘araa. Te parauhia ra no ni‘a ia’na e : « Ua tapu Iehova, e ore e tatarahapa ; e tahu‘a oe e a muri noa’tu, ia au i te parau ia Melehizedeka ». (Salamo 110:4.)

No te tatara i te auraa o teie parau tohu no te Mesia, te parau nei Paulo no ni‘a ia Iesu e, « e ore to’na toro‘a tahu‘a e riro ia vetahi ê », e na roto i te reira e tae mai « te mana… o te ora mure ore ». (A hi‘o Hebera 7:24, 16.) Ua parau o Iosepha Semita « te feia atoa e faatoro‘ahia i teie autahu‘araa e faarirohia ratou mai te Tamaiti a te Atua, o te vai tahu‘a maite mai â e a muri noa’tu », oia ho‘i, mai te mea e, e vai haapa‘o ratou e te haavare ore [a hi‘o Iritiraa a Iosepha Semita, Hebera 7:3].

No reira, o te Mesia te hoho‘a rahi i roto i te parau no te autahu‘araa, mai ia’na atoa i riro ei hoho‘a i roto i te parau no te bapetizoraa e i te tahi atu mau mea. E no reira, mai te Metua i parau ma te tăpŭ e, e farii ta’na Tamaiti i te mau mea atoa na roto i te autahu‘araa, ua tăpŭ atoa oia e, tatou paatoa o te faateitei i to tatou mau piiraa i roto i taua autahu‘araa ra, e farii ïa i te mau mea atoa a te Metua.

Teie te fafauraa no te faateiteiraa i horo‘ahia i te mau taata atoa o te mau i te Autahu‘araa a Melehizedeka, tera râ, e titauraa to teie fafauraa, te titau nei teie fafauraa ia faateitei tatou i to tatou mau piiraa i roto i te autahu‘araa e ia ora na roto i te mau parau atoa no roto mai i te vaha o te Atua.

E mea maramarama maitai e, aita e fafauraa hau atu i te hanahana tei horo‘ahia e aore râ, te nehenehe e horo‘ahia, maori râ, tei horo‘ahia ia tatou ia farii ana‘e tatou i te haamaitairaa e ia amo ana‘e tatou i te hopoi‘a o te mauraa i te autahu‘araa mo‘a e o te ti‘araa ei mau ve‘a no te Mesia.

Te Autahu‘araa a Aarona e autahu‘araa faaineine ïa no te faati‘amâ ia tatou no te rave i te fafauraa e no te farii i te tăpŭraa i apitihia i teie autahu‘araa teitei.10

4

Te pûpûhia nei te mau haamaitairaa a te Fatu i te Feia Mo‘a e i to te ao na roto i te faatereraa a te feia tei mau i to’na autahu‘araa mo‘a.

Aore hoê mea i te ao atoa nei tei aifaito te faufaa no tatou tata‘itahi, i te tuuraa na mua roa i roto i to tatou oraa i te mau mea no te basileia o te Atua, te haapa‘oraa i te mau faaueraa, te faateiteiraa i to tatou piiraa i roto i te autahu‘araa, te haereraa i roto i te fare o te Atua e te fariiraa i te îraa o te mau haamaitairaa o te basileia o to tatou Metua.11

Hōho’a
Two Fijian men administering to a young girl lying in a bed.

« Te autahu‘araa… o te puai ïa e te mana o te Atua tei horo‘ahia i te tane i ni‘a i te fenua nei no te rave i te mau mea atoa no te faaoraraa i te taata nei ».

Te pûpûhia nei te mau haamaitairaa a te Fatu i te Feia Mo‘a e i to te ao nei na roto i te faatereraa a te feia tei mau i to’na autahu‘araa mo‘a, ei mono no’na, tei riro ei mau tavini e ei mau ti‘a no’na, e tei hinaaro e tavini ia’na e e haapa‘o i ta’na mau faaueraa.12

Te pure nei au no tatou paatoa tei piihia ia ti‘a ei mono no te Fatu e tei mau i to’na mana, ia haamana‘o tatou e, o vai tatou e ia rave i te ohipa ia au i te reira

… Ua imi noa vau i te mau mahana atoa ia faateitei i to’u piiraa i roto i [te] autahu‘araa e te ti‘aturi nei au e, e tamau noa vau e tae noa’tu i te hopea o to’u oraraa e farii ho‘i i te autahiraa o te feia mo‘a haapa‘o maitai i roto i te oraraa a muri a‘e.13

To’u hinaaro o te haamaitai ïa i te feia e faateitei nei i to ratou mau piiraa i roto i te autahu‘araa, te feia apî e te feia paari, e ia ani i te Fatu ia ninii mai i ni‘a ia ratou i te mau mea maitai o to’na Varua i roto i teie oraraa, e ia faaite papû ia ratou i te mau mea tao‘a rahi o te ora mure ore a muri a‘e… 

Auê te hanahana ia ite e, ua horo‘a mai te Fatu ia tatou tata‘itahi i te îraa o te autahu‘araa, e ua fafau mai ia tatou e, mai te mea e, e farii tatou i teie autahu‘araa e faateitei tatou i to tatou mau piiraa, e roaa ia tatou te faufaa mure ore i piha‘iho ia’na i roto i to’na basileia !14

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Ua haapii mai te peresideni Smith e, na roto i te autahu‘araa, « ua horo‘a mai te Fatu i ta’na mau tamahine i te mau horo‘a varua e te haamaitairaa atoa e ti‘a ia fariihia e ta’na mau tamaiti » (« No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith »). Eaha to outou mana‘o a feruri ai outou i teie parau ?

  • Ua parau te peresideni Smith e, e rahi atu te anaanatae o te taata tei mau i te autahu‘araa ia tautoo ia roaa te ora mure ore mai te mea e, ua taa maitai ia ratou te auraa no ta ratou mau fafauraa e te mau fafauraa a te Fatu (a hi‘o i te tuhaa 1). Nahea teie e au atoa ai no te mau melo atoa o te Ekalesia ?

  • E mea nahea te tatararaa a te peresideni Smith i te parau ra faateitei i te piiraa (a hi‘o i te tuhaa 2) i te taa ê i te tahi atu mau faaohiparaa no te parau ra faateitei ? E mea nahea to outou haamaitairaahia na roto i te ohipa taviniraa a te mau melo o te Ekalesia tei faateitei i to ratou mau piiraa ?

  • Ua haapii mai te peresideni Smith, « o te Mesia te hoho‘a rahi i roto i te parau no te autahu‘araa » (tuhaa 3). Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te pee i te hi‘oraa o Iesu Mesia i roto i ta tatou taviniraa ia vetahi ê ?

  • I roto i te tuhaa 4, a hi‘o faahou i te mau parau a te peresideni Smith no ni‘a i te mau haamaitairaa e horo‘ahia i roto i te hiero. Nahea te mau metua i te tauturu i ta ratou mau tamarii ia faaineine ia ratou no te mau haamaitairaa o te autahu‘araa e roaa i roto i te hiero ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Hebera 5:4  ; Alama 13:1–2, 6  ; PH&PF 20:38–60  ; 84:19–22  ; 107:99–100  ; Hiroa Faaroo 1:5

Tauturu haapiiraa

« Mai te mea e orometua maitai outou, eita outou e mana‘o: ‘Eaha ta’u e rave i roto i te piha i teie mahana ?’ E ui râ outou: ‘Eaha te ohipa e ravehia e ta‘u mau piahi i teie mahana ? , eiaha râ: ‘Eaha ta‘u e haapii ia ratou i teie mahana ?’ maori râ: ‘Nahea vau e tauturu ai i ta‘u mau piahi ia ite i te mea faufaa no to ratou ite ?’ » » (Virginia H. Pearce, « The Ordinary Classroom—A Powerful Place for Steady and Continued Growth », Ensign, Novema 1992, 12 ; hi‘o atoa Te haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e [1999], 61).

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Eperera1951, 152.

  2. A hi‘o Conference Report, Eperera 1951, 152 ; Conference Report, Atopa 1970, 92.

  3. « President George F. Richards : A Tribute », Relief Society Magazine, Atopa 1950, 661.

  4. Francis M. Gibbons, Joseph Fielding Smith : Gospel Scholar, Prophet of God (1992), 352.

  5. I roto i te Conference Report, Eperera 1970, 59.

  6. I roto i te Conference Report, Atopa 1970, 90–91.

  7. I roto i te Conference Report, Eperera 1970, 59.

  8. I roto i te Conference Report, Atopa 1970, 91–92 ; a hi‘o atoa Joseph F. Smith, i roto i te Conference Report, Atopa 1903, 87.

  9. « Our Responsibilities as Priesthood Holders », Ensign, Tiunu 1971, 49.

  10. I roto i te Conference Report, Atopa 1970, 92.

  11. I roto i te Conference Report, Eperera1970, 59.

  12. « Blessings of the Priesthood », Ensign, Titema 1971, 98.

  13. I roto i te Conference Report, Atopa 1970, 92.

  14. I roto i te Conference Report, Eperera 1970, 58.