Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 4: Haapuai e paruru i te utuafare


Pene 4

Haapuai e paruru i te utuafare

« … O te hinaaro o te Fatu, ia haapuai e ia paruru i te taatiraa utuafare ».

No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith

Ua parau te peresideni Joseph Fielding Smith e, « O te utuafare te faanahoraa faufaa roa a‘e i teie tau e a muri noa’tu ».1 Aita’tu e vahi i haapii maramarama a‘e oia i teie tumu parau maori râ i roto i to’na iho utuafare, ma te faaite i te hi‘oraa ei tane faaipoipo, ei metua tane e ei papa ruau here. Noa’tu te apiapi o ta’na tarena ohipa ei aposetolo, ua faataa noa oia i te tahi taime no to’na utuafare, « ma te faaho‘i i te mau mahana ta’na i ma‘iri na roto i te horo‘araa e ta‘ipiti faito o te here i ni‘a ia ratou ».2

I te hoê mahana ua uihia i te piti o te vahine a te peresideni Smith, o Ethel e, « E ti‘a anei ia oe ia faaite mai ia matou i te tahi mea no ni‘a i te taata ta oe i ite ? » No to’na ite e, e rave rahi melo no te Ekalesia tei hi‘o i ta’na tane mai te hoê taata etaeta, ua pahono atura oia e :

« Te ani mai nei outou ia’u ia faaite ia outou i te parau no te taata ta’u i mâtau. Ua feruri pinepine au e, ia reva ana‘e oia, i reira te taata e parau ai e, ‘E taata maitai roa oia, e taata haavare ore, e te afaro e te vai atura’. E paraparau ratou no ni‘a ia’na mai ta te taata i mâtau ia’na ; tera râ, te taata ta ratou e mana‘o ra, e mea taa ê roa ïa i te taata ta’u i ite. Te taata ta’u i ite e tane faaipoipo e e metua tane maitai ïa e te here, e to’na ho‘i hinaaro rahi i roto i te oraraa o te faatupuraa ïa i te oaoa i roto i to’na utuafare, e e mo‘e roa te parau no’na iho i roto i ta’na tautooraa no te rave i te reira. Oia te taata e faataoto i te tamarii aehuehu, e faati‘a i te aamu i te tamariirii i te taime faataotoraa, e ara maoro i te pô e aore râ, e ti‘a oi‘oi i ni‘a i te po‘ipo‘i, noa’tu te rohirohi e aore râ, te rahi te ohipa, no te tauturu i te mau tamarii paari ia faaafaro i te tahi mau ohipa no ta ratou haapiiraa. Ia tupu mai te ma‘i, na te taata ta’u i ite e ara i ni‘a i te taata ma‘i ma te here, e e tia‘i ia’na. O to ratou metua tane ta ratou e tuô, e te mana‘o e, e raau faaora ma‘i to’na ti‘araa i reira. To’na te rima e tapiri i te mau puta, to’na te rima e faaitoito i te taata mauiui, to’na te reo e tama‘i ma te mărû i te taata tei rave i te hape, e tae roa’tu e riro mai te reira ei oaoaraa no ratou ia rave i te mea e oaoa ai oia… 

« Te taata ta’u i ite, e taata aau pipiri ore ïa, te amuamu ore, te aupuru, te mana‘ona‘o, te here, te imi i te mau rave‘a atoa no te faariro i te oraraa ei oaoaraa rahi no tei herehia e a‘na. Tera te taata ta’u i ite ».3

Ua faaite te mau tamarii a te peresideni Smith i te tahi mau hi‘oraa no ta’na mau tautooraa no te haapuai e no te paruru i to’na utuafare, e no te « faariro i te oraraa ei oaoaraa rahi » no ratou. I roto i te hoê parau tuatapaparaa no Joseph Fielding Smith, ua papa‘i amui o Joseph Fielding Smith Jr. E o John J. Stewart i teie mau haamana‘oraa : « E mahana oaoa no te mau tamarii ia ite ana‘e ratou ia papa ia taamu i te hoê pareu tunu maa e ia haamata i te hamani i te pai. Te mau hotu tapupu-hu‘ahu‘a-hia te hoê o ta’na mau mea au roa. Na’na iho e hamani i ta’na ano‘iraa maa hotu no te tuu i roto i te pai. Tera râ ua tamata atoa oia i te hamani i te tahi atu huru pai : pai apara, pai « cerise », pai pea, e pai mautini. Ua riro ta’na ohipa hamaniraa pai ei opuaraa ohipa na te utuafare ; tonohia te mau tamarii no te tauturu ia haaputuputu mai i te mau mauhaa e te mau mea e hinaarohia. Te hau‘a e te no‘ano‘a o te pai i roto i te umu rahi, ua faatupu te reira i te hoê taime tia‘iraa oaoa. Ua tia‘i-maitai-hia taua mau pai ra, eiaha ia iriti-oi‘oi-hia e aore râ, eiaha ia taere roa. Are‘a o Ethel, na’na ïa e faarapu i te pape toetoe, e na te mau tamarii na‘ina‘i e taviri i te matini faatoetoe, te tahi i muri iho i te tahi.4

Ua parau o Douglas A. Smith e, te vai ra hoê « taamuraa rahi » i rotopu ia’na e to’na metua tane. Ua faaite mai oia i te tahi mau ohipa ta raua e rave amui : « E motomoto maua i te tahi taime, e aore râ, e haavare motomoto. E faatura rahi to’u no te tupa‘i ia’na, e e here rahi to’na no te tupa‘i ia’u… E moto haavarevare noa. E ha‘uti maua i te pere faanuu « échec », e e oaoa roa vau ia pau ana‘e oia ia’u. Ia hi‘o faahou ana‘e au i muri, e feruri au e, na’na iho paha i haapau ia’na ».5

Te haamana‘o ra o Amelia Smith McConkie e : « Fatata roa e, e mea arearea ia pohehia i te ma‘i i te mea e, e haapa‘o maitai oia ia matou… E faaoaoa oia ia matou ma te ha‘uti i te pehe maitai i ni‘a i te fata‘i upaupa Edison tahito. E ori oia i ni‘a te pehe e ta‘i ra e aore râ, e porote noa oia na roto i te piha, e e tamata atoa i te himene… E hopoi mai oia na matou i te mau anani rarahi nehenehe e te monamona, e e parahi i ni‘a i te ro‘i no te hohore i te reira, a horo‘a mai ai i te hoê tuhaa i te taime hoê. E faati‘a mai oia ia matou i te mau aamu no ni‘a i to’na tamariiriiraa, e aore râ, e mea nahea to’na metua tane i te haapa‘oraa ia’na i te taime a pohehia ai oia i te ma‘i. Mai te mea e, e titauhia, e horo‘a oia ia matou i te hoê haamaitairaa ».6 Ua faaite atoa mai o Amelia i te raveraa a to’na metua tane no te faatitiaifaro i ta’na mau tamarii : « Mai te mea e, e titauhia ia faaafaro i te hoê o matou no te tahi mau ohipa tano ore, e tuu noa oia i to’na na rima i ni‘a i to matou tapono e e hi‘o oia i roto i to matou mata ma te mata pe‘ape‘a, a parau mai ai e, ‘ua hinaaro roa vau ia riro ta’u mau tamarii ei mau tamarii maitai’. Eita te ta‘iri e aore râ, te tahi atu huru faautu‘araa e hau atu i te maitai ».7

Ua tae atoa te here o te peresideni Smith no ta’na mau tamarii i ni‘a iho roa i ta’na mau mootua. Ta’na mootua o Hoyt W. Brewster Jr. tei parau no ni‘a i te hoê taime, e misionare oia i Holane, ua faati‘ahia oia e haere i te oro‘a haamo‘araa no te hiero no Lonedona i Peretane i te matahiti 1958. A tomo ai oia e te tahi atu mau misionare i roto i te piha rururaa, ua ite maira to’na papa ruau ia’na. I muri a‘e te haamana‘o ra o Hoyt e : « Ma te otiatia ore, ua ti‘a maira oia i ni‘a e ua faatoro maira i to’na na rima, no te ani ia’u ia haere ia’na ra. I taua taime ra, aita vau i hi‘o ia Joseph Fielding Smith, te peresideni o te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo… hoê râ papa ruau tei ite i te hoê o ta’na mau mootua ta’na i here rahi. Aita vau i otiatia no te haere mai i rapae i te ana‘iraa, e a horo atu ai i ni‘a i te pa‘epa‘e, a tauahi e a apa mai ai oia ia’u i mua i te amuiraa rahi hanahana. Ua riro taua taime ra no’u ei hoê o te mau taime mo‘a roa a‘e e te mo‘e ore o to’u oraraa ».8

Te mau haapiiraa a Joseph Fielding Smith

1

O te utuafare te faanahoraa faufaa roa a‘e i teie tau e a muri noa’tu.

Te hinaaro nei au e faahaamana‘o atu ia outou i te faufaa o te utuafare i roto i te faanahoraa rahi a to tatou Metua i te Ao ra. Te vai mau nei te faanahoraa o te Ekalesia no te tauturu i te utuafare e to’na mau melo ia tae i te faateiteiraa.

No te faufaa rahi o te hoêraa o te utuafare e ta’na haapa‘oraa i te evanelia, i tuu ai te enemi i te hoê tuhaa rahi o to’na puai no te haamou i te mau utuafare i roto i to tatou sotaiete. Na te mau pae atoa, te arohia nei te parau-ti‘a o te utuafare i roto i to’na ti‘araa ei niu no te mau mea maitai e te hanahana i roto i te oraraa nei… Ua riro te faati‘amâraa i te haamaruaraa tamarii ei faaiteraa i te huru tahitohito e vai nei no te huru mo‘a o te ora. Te amahamaha nei te mau utuafare na roto i te tupuraa i te rahi o te faaohiparaa i te mau raau taero opanihia e te u‘anaraa o te faaohiparaa i te mau raau taero haamanahia. Te tupuraa i te rahi te peu tahitohito no te mana faatere, e haamata te reira na roto i te faatura ore e te haapa‘o ore i roto i te utuafare… 

No te mea, te ta‘iri ra te ino i te taata ma te ihitumu ia’na i to’na mau aa utuafare, no reira, e mea faufaa roa no te mau metua Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia tape‘a maite e ia haapuai i te utuafare. Te vai ra paha te tahi mau taata puai e upooti‘a ma te patururaa ore a te hoê utuafare, tera râ, e rave rahi a‘e o tatou o te hinaaro i te here, te haapiiraa e te fariiraa mai roto mai i te feia e aupuru mau nei.9

Te vai nei te tahi mau parau mau tahito e vai noa mai ei parau mau a rohi tamau noa ai te ao nei, e ta te huriraa o te tau e ore e nehenehe e taui. Te hoê o te reira, maori râ, o te utuafare (te faanahoraa i reira te metua tane, te metua vahine e te mau tamarii) te niu o te mau mea atoa i roto i te Ekalesia ; te tahi atoa, maori râ, te mau hara e aro i te oraraa utuafare mâ e te viivii ore, e mea papû maitai e, a taa noa’tu te tahi mau pu‘eraa, i te hopea ra, e ta‘iri-teimaha-hia a‘e na roto i te mau fenua tei reira te tupuraa te reira mau hara… 

Te mea faufaa roa’tu, hau atu i te parau no te ohipa e aore râ, no te tao‘a a te taata, o te parau ïa no te huru o te faatereraa o to ratou oraraa utuafare. E utu‘a iti a‘e ta te tahi atu mau mea e faatupu mai, mai te mea e, e vai noa te mau utuafare mau, e mai te mea e, e haapa‘o noa te mau taata i roto i te reira mau utuafare i ta ratou hopoi‘a i te tahi e te tahi.10

Hōho’a
Family reading a book.

« Ua faatumuhia te evanelia i ni‘a i te utuafare ; ia orahia te reira i roto i te utuafare e ti‘a ai ».

Aore hoê mea e nehenehe e mono i te utuafare parau-ti‘a. E ere paha mai te reira te feruriraa o te ao nei, i roto râ i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, o te reira ïa te huru e ua titauhia ia na reira. O te utuafare te taatiraa matamua i roto i te basileia o te Atua.11

O te utuafare te faanahoraa faufaa roa a‘e i teie tau e a muri noa’tu… O te hinaaro o te Fatu, ia haapuai e ia paruru i te taatiraa utuafare ». Te taparu nei matou i te mau metua tane ia rave i to ratou ti‘araa mana ei upoo no te utafare. Te ani nei matou i te mau metua vahine ia paturu e ia tauturu i ta ratou tane e ia riro ei mori no te mau tamarii.12

Ua faatumuhia te evanelia i ni‘a i te utuafare ; ia orahia te reira i roto i te utuafare e ti‘a ai. I ô nei tatou e farii ai i ta tatou haapiipiiraa rahi a‘e e te faufaa roa a‘e a imi ai tatou ia faatupu i te mau taatiraa utuafare mure ore no tatou iho, tei faahoho‘ahia i ni‘a i te utuafare o te Atua to tatou Metua.13

2

Ua haamau te Fatu i te utuafare ia vai noa e a muri noa’tu.

Ua haapii mai tatou e, te faaipoiporaa, e parau tumu mure ore ïa tei faaotihia hou te faatumuraahia te ao nei, e tei haamauhia i ni‘a i te fenua nei hou a tae mai ai te pohe. Ua faauehia to tatou na metua matamua ia fanau faarahi e ia faaî i te fenua. E na roto i te reira, ua opua-a‘era-hia ia riro te utuafare ei faanahoraa mure ore. I roto i te faanahoraa tei faaineinehia no teie fenua, ua riro mai te mau ture faatere i te ao tiretiera ei niu. Te ohipa rahi e te hanahana a te Fatu « o te faatupu ïa i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata ». Mose 1:39.] Hoê ana‘e rave‘a e nehenehe te reira e ravehia, na roto ïa i te faaipoiporaa e te utuafare, teie ïa te faanahoraa mure ore i rotopu i te feia i faateiteihia, e aita e hopearaa to te mau ao.14

Te faanahoraa i horo‘ahia i roto i te Evanelia no te faatereraa i te taata i ni‘a i teie fenua, ua au ïa i te ture e faatere ra i roto i te basileia o te Atua. E nehenehe anei ia feruri e, te vai ra hoê tumu o te oto hau a‘e i te rahi i te vaiihoraahia te hoê taata i roto i te ao mure ore ma te ti‘araa mana ore i ni‘a i te metua tane e aore râ, i ni‘a i te metua vahine e aore râ, i ni‘a i te mau tamarii ? Hoê nunaa aita i haamauhia i ni‘a i te niu faufaa o te taatiraa utuafare, aita te taata i mâtau te tahi i te tahi, e aita e itehia i reira te parau no te taamuraa i te tahi e te tahi ; aita e taamuraa utuafare no te nati i te mau pŭpŭ, e riro ïa ei feruriraa ri‘ari‘a. Hoê noa ïa hopearaa to te reira huru—te hau mana ore e te haamouraa. E hape anei ia feruri e, e au atoa te reira huru no te basileia o te Atua ? Mai te mea e, i roto i te reira basileia aita e taamuraa utuafare, e « e melahi » te mau tane e te mau vahine atoa, aita râ e auraa fetii, mai tei ti‘aturihia e te mau taata e rave rahi, e riro anei ïa ei vahi no te oaoa—ei paradaiso ?15

E haere te tane e te vahine i roto i te hiero o te Fatu no te taati e aore râ, no te faaipoipo ia raua no teie tau e no te tau a muri atu ? Te mau tamarii e fanauhia mai i roto i taua taatiraa ra, e riro ïa ei mau tamarii na taua metua tane ra e na taua metua vahine ra, eiaha i te oraraa tahuti noa nei, no te oraraa râ e a muri noa’tu, e e riro mai ratou ei mau melo no te utuafare o te Atua i te ra‘i ra e i te fenua nei, mai ta Paulo i parau ra [a hi‘o Ephesia 3:14–15], e eiaha roa taua faanahoraa utuafare ra ia ofatihia… 

Taua mau tamarii ra i fanauhia ia raua ra, e ti‘araa ïa to ratou ia farii i te auhoaraa o te metua tane e te metua vahine, e tei raro a‘e te metua tane e te metua vahine i te faaheporaa i mua i to raua Metua Mure Ore ia haapa‘o i te tahi e te tahi, e ia utuutu i te reira mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau, ia ti‘a ho‘i ia ratou, i roto i te mau ao a muri a‘e, ia riro ei hoê—te hoê utuafare i roto i te utuafare rahi o te Atua.16

Ia haamana‘o tatou e, tatou te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e, i rapae i te basileia tiretiera, aita e faanahoraa utuafare [i muri a‘e i te pohe]. Ua faahereherehia taua faanahoraa ra no te feia tei hinaaro ia haapa‘o i te mau fafauraa atoa e te mau titauraa atoa tei titauhia ia tatou ia farii a ora ai tatou i ô nei i roto i teie oraraa tahuti.17

E riro te basileia o te Atua ei utuafare rahi. E pii tatou ia tatou iho ei mau taea‘e e ei mau tuahine. To’na auraa mau, e riro mai tatou ei feia tufaa e o Iesu Mesia na roto i te evanelia a Iesu Mesia [a hi‘o Roma 8:16–17], ei mau tamaiti e ei mau tamahine na te Atua, tei haamanahia no te farii i te îraa o te mau haamaitairaa o to’na basileia, mai te mea e, e tatarahapa tatou e e haapa‘o ho‘i i [te] mau faaueraa.18

Na te ti‘aturiraa no te ora mure ore, tae noa’tu i te tahoêraa te mau melo o te utuafare ia tae i te ti‘a-faahou-raa, e horo‘a mai i roto i te aau, i te here e te aroha rahi a‘e no te melo tata‘itahi o te utuafare. Na roto i teie ti‘aturiraa, mai te huru ra e, e puai a‘e, e e mo‘a a‘e te here o te mau tane i ta ratou vahine ; e mai te reira atoa te mau vahine i te hereraa i ta ratou tane. E tupu rahi mai i roto i te mau metua te mana‘o here e te aroha no ta ratou mau tamarii, i te mea e, e riro mai te mau tamarii ei tao‘a herehia no ratou na roto i te mau taamuraa here e te oaoa o te ore roa e nehenehe e ofati.19

3

E haapuai e e paruru tatou i to tatou utuafare na roto i te faataaraa i te taime no te parahi amui, na roto i te hereraa te tahi e te tahi, e na roto i te oraraa amui i te evanelia.

Te toro‘a ohipa matamua a te hoê utuafare Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, o te haapapûraa ïa e, te ohipa nei te mau melo paatoa o te utuafare no te faatupu i te mau huru i reira ho‘i te taatoaraa e tupu ai i roto i te maitai-roa-raa. No te mau metua, e titau teie huru ia horo‘a ratou i to ratou taime e to ratou puai hau atu i te pahono-noa-raa i te mau hinaaro tino o ta ratou mau tamarii. No te mau tamarii, o te tinairaa ïa i te huru pipiri.

Te horo‘a ra anei outou i te taime e titauhia no te haamanuïa i to outou utuafare e to outou faaearaa, mai ta outou e horo‘a nei no te titau i te manuïa i roto i te oraraa sotiare e te oraraa ohipa ? Te horo‘a ra anei outou i to outou puai maramarama maitai roa a‘e i roto i te taatiraa faufaa roa a‘e o te oraraa nei—te utuafare ? E aore râ, ua riro noa anei to outou taamuraa e to outou utuafare ei ohipa mataro-noa-hia, ei tuhaa au ore o te oraraa ? No te faatupu i te faateiteiraa o te utuafare, e titauhia i te metua e i te tamarii ia tuu i te mau hopoi‘a no te utuafare na mua roa.20

Hōho’a
Family walking around the Atlanta Georgia Temple

« Te vai mau nei te faanahoraa o te Ekalesia no te tauturu i te utuafare e to’na mau melo ia tae i te faateiteiraa ».

Te fare… o te vahi ïa i reira te mau huru taata e patuhia ai, e te huru no te faatupu i te reira, tei te huru ïa o te taamuraa e vai ra i rotopu i te mau metua e te mau tamarii. Eita te fare e riro mai mai tei titauhia maori râ, te vai mau ra teie mau taamuraa ti‘a. No te faatupu i te reira mau autaatiraa mai tei hinaarohia, parau mau, tei te huru ïa o te mau metua e te mau tamarii, tera râ, e rahi a‘e i ni‘a i te huru o te mau metua. Titauhia ia ratou ia imi i te mau rave‘a maitai atoa.21

« Haere i ô, eiaha e haere mai na ô nei, eiaha e haape‘ape‘a mai ia’u, aita to’u e taime », te parau ra te hoê metua vahine rû e te faaoroma‘i ore i ni‘a i ta’na tamahine iti e toru matahiti tei tamata i te tauturu i te raveraa i te tahi mau ohipa no te utuafare… Tei roto i te mau tamariirii atoa te hinaaro e tauturu, e aita e mana to te mau metua ia amuamu. Aita e ohipa maitai a‘e i te ohipa utuafare, e tauturu te taatoaraa no te rave i te reira, e na roto i te amuitahiraa no te rave i te reira mau hopoi‘a, e tae mai te auhoaraa maitai roa a‘e e itehia nei.

Mai te mea e, e titauhia ia’u ia faaite i te hoê mea ta’u e mana‘o nei e, te ere nei tatou te mau metua, o te hoê haro‘aro‘araa au ïa i ta tatou mau tamarii. A ora i piha‘iho i te mau tamarii ; a pee i to ratou mau haerea… A apo mai i te mau mea atoa e anaanataehia e te mau tamarii, a faaite i te huru au ia ratou.22

Ua tamata matou i te faaô i roto i te mau metua i te hinaaro ia faarahi atu â i te tau‘araa i ta ratou mau tamarii, ia faarahi atu â i te varua o te evanelia i roto i to ratou nohoraa, faarahi atu â i te tahoêraa e te faaroo ; faarahi atu â i te hopoi‘a pae faaroo, pae varua mai roto mai i te mau metua tane ; mai roto atoa i te mau metua vahine ; faarahi atu â i te haapiiraa i te evanelia i roto i te fare.23

Te parau nei matou i te mau metua i roto i te Ekalesia e : A here i te tahi e te tahi ma to outou aau atoa. A haapa‘o i te ture morare e a ora i te evanelia. A haapii atu i ta outou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau ; a haapii ia ratou i te mau parau mau ora o te evanelia ; e a faariro i to outou nohoraa ei ra‘i i ni‘a i te fenua nei, ei vahi i reira te Varua o te Fatu e parahi ai, i reira te parau-ti‘a e tuuhia ai i roto i te aau o te melo tata‘itahi.24

Te pure nei au ia horo‘a mai to tatou Metua i te Ao ra ia tatou paatoa i te puai no te titau i to tatou faito puai mau. Te ti‘aoro nei au i to’na Varua ia tae mai i ni‘a i te mau utuafare o te Ekalesia, ia itehia ho‘i te here e te au maite i reira. Ia paruru mai e ia faateitei to tatou Metua i to tatou mau utuafare.25

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • A tai‘o ai outou i te aamu i roto « No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith », a feruri e mea nahea te hi‘oraa o te peresideni Smith e riro ai ei arata‘i i roto i to outou oraraa. A feruri i te mau rave‘a e ti‘a ai ia outou ia haamaitai ia outou iho, no te haapuai i te mau taamuraa utuafare.

  • A hi‘o na i te faufaa o te utuafare mai tei faaitehia i roto i te tuhaa 1. Eaha ta outou e rave nei no te haapuai i to outou utuafare i mua i te mau faaûruraa ino a to te ao nei ?

  • Ua parau te peresideni Smith no ni‘a « te ti‘aturiraa no te ora mure ore, tae noa’tu i te tahoêraa te mau melo o te utuafare ia tae i te ti‘a-faahou-raa » (tuhaa 2). Nahea teie ti‘aturiraa i te faaûru i ta outou ohiparaa e te mau melo o te utuafare ?

  • I roto i te tuhaa 3, te ui nei te peresideni Smith e toru uiraa faahi‘opo‘a ia’na iho. A pahono i teie mau uiraa i roto i to outou feruriraa. Ia tai‘o outou i teie tuhaa, a feruri i te mau tauiraa ta outou e nehenehe e rave i roto i to outou oraraa o te nehenehe e haamaitai i te mana‘o i roto i to outou utuafare.

Te mau papa‘iraa mo‘a

Maseli 22:6  ; 1 Nephi 8:37  ; PH&PF 88:119  ; 93:40–50  ; a hi‘o atoa « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei »

Tauturu haapiiraa

« A ani i te mau piahi ia ma‘iti i te hoê tufaa e ia tai‘o i te reira ma te mamu noa. A ani ia ratou ia amui ei pŭpŭ ta‘ipiti e aore râ ta‘itoru taata, o tei ma‘iti i te hoê â tuhaa e ia aparau i te mea ta ratou i haapii mai » (no roto mai i te api vii o teie buka).

Te mau nota

  1. « Counsel to the Saints and to the World », Ensign, Tiurai 1972, 27.

  2. Joseph Fielding Smith Jr. e o John J. Stewart, The Life of Joseph Fielding Smith (1972), 14.

  3. Ethel Smith, i roto Bryant S. Hinckley, « Joseph Fielding Smith », Improvement Era, Tiunu 1932, 459.

  4. Joseph Fielding Smith Jr. e o John J. Stewart, The Life of Joseph Fielding Smith, 228.

  5. Douglas A. Smith, i roto D. Arthur Haycock, Exemplary Manhood Award, Brigham Young University Speeches of the Year (18 no eperera 1972), 5.

  6. Amelia Smith McConkie, « Joseph Fielding Smith », Church News, 30 no atopa 1993, 10.

  7. Amelia Smith McConkie, « Joseph Fielding Smith », 10.

  8. I roto i te Francis M. Gibbons, Joseph Fielding Smith : Gospel Scholar, Prophet of God (1992), 254.

  9. I roto i te « Parau poro‘i no roto mai i te Peresideniraa Matamua », Ensign, Tenuare 1971, api tapo‘i, te pae roto e te api 1.

  10. « Our Children—‘The Loveliest Flowers from God‘s Own Garden’ », Relief Society Magazine, Tenuare 1969, 4.

  11. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, 152.

  12. « Counsel to the Saints and to the World », 27.

  13. « Mothers in Israel », Relief Society Magazine, Titema 1970, 886.

  14. The Way to Perfection (1931), 251.

  15. « A Peculiar People », Deseret News, Church section, 2 no eperera 1932, 6 ; a hi‘o atoa Doctrines du Salut, nene‘iraa Bruce R. McConkie, buka 3. (1954–56), 2:65–66.

  16. I roto i te Conference Report, Eperera 1961, 49.

  17. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, 153.

  18. I roto i te Conference Report, Eperera 1959, 24.

  19. The Way to Perfection, 258.

  20. I roto i te « Parau poro‘i na te Peresideniraa Matamua », Ensign, Tenuare 1971, 1.

  21. « Our Children—‘The Loveliest Flowers from God‘s Own Garden’ », 6.

  22. « Our Children—‘The Loveliest Flowers from God‘s Own Garden’ », 6–7.

  23. Take Heed to Yourselves ! (1966), 354.

  24. « Counsel to the Saints and to the World », 27.

  25. I roto i te « Parau poro‘i na te Peresideniraa Matamua », Ensign, Tenuare 1971, 1.