Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 15: Te faaipoiporaa mure ore


Pene 15

Te faaipoiporaa mure ore

« I roto i te faaipoiporaa mure ore e hotu ai te îraa e te mau haamaitairaa o te autahu‘araa e o te evanelia. Teie te oro‘a teitei roa a‘e o te Evanelia e te oro‘a teitei roa a‘e o te hiero ».

No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith

Ua faaitehia i te taure‘are‘a ra Joseph Fielding Smith, ahuru ma va‘u matahiti e, e haere mai te hoê tamahine o Louie Emily Shurtliff te i‘oa, e faaea i roto i te utuafare Smith no te haere i te haapiiraa tuarua. Tera râ, ua maere oia—e ua oaoa atoa ho‘i—i to’na ho‘iraa mai i te fare, na te ohipa mai i te hoê mahana, e te ite nei oia ia Louie te ha‘uti ra i te hoê himene i ni‘a i te piana a to’na utuafare. Mai taua mahana ra, i te pae hopea o te pu‘e tau mahanahana no te matahiti 1894, ua faatupu o Joseph e o Louie i te hoê auhoaraa tei haere noa i te rahi e tae roa’tu ua tupu te here i roto ia raua. Ua taatihia raua i roto i te hiero no Roto Miti i te 26 no eperera 1898.1

Ua tupu te hoê taamuraa rahi no te here i roto ia Louie e o Joseph. I te taime a piihia ai Joseph no te hoê misioni e piti matahiti te maoro i Peretane i muri noa‘e i to raua faaipoiporaa, ua rave o Louie i te ohipa i piha‘iho i to’na metua tane no te tauturu ia Joseph i te pae moni. Ua tauturu atoa oia ia Joseph i te pae aau e i te pae varua na roto i te papa‘iraa ia’na i te mau rata faaitoito. I to’na ho‘iraa mai, ua haamau raua i te hoê utuafare oaoa e ua farii e piti tamahine i roto i to raua utuafare. Tera râ, i muri mai 10 matahiti faaipoiporaa, ua roohia o Louie i te hoê ma‘i rahi i te toru o to’na hapuraa, e ua pohe i te 31raa o to’na matahiti.

Ua roaa te hau ia Joseph na roto i to’na iteraa e, ua reva o Louie « no te haere atu i roto i te hoê ao maitai a‘e », e ua papa‘i oia i roto i ta’na buka aamu i te hoê pure e, « ia ora i te hoê faito e ti‘amâ ai [oia] no te farerei ia’na i roto i te hanahana mure ore, ia tahoê-faahou-hia ia’na ».2 Noa’tu râ te hau e te ti‘aturiraa tei itehia ia’na i roto i te evanelia, ua mihi rahi oia ia Louie. Ua haape‘ape‘a atoa oia no ta’na mau tamahine aita e metua vahine i te fare. Aita i maoro i muri mai i te poheraa o Louie, ua farerei o Joseph ia Ethel Georgina Reynolds. Noa’tu e, aita to’na here ia Louie i iti mai, ua here oia ia Ethel, e ua here atoa ta’na mau tamahine ia Ethel. Na roto i te fariiraa a to’na na metua, na metua o Louie, e na metua o Ethel, ua ani o Joseph ia Ethel ia faaipoipo. Ua taatihia raua i te 2 no novema 1908. E oraraa oaoa e te ohipa tupu rau to raua i te mea e, e iva tamarii hau atu ta raua. Ua parauhia to raua fare e fare nahonaho, e fare ohipa, e fare tura, e fare mâ, e fare afaro ma te mărû, e fare here, e fare arearea.3

I muri a‘e e 29 matahiti faaipoiporaa, ua pohe o Ethel i roto i te hoê ma‘i haaparuparu i to’na puai i te roaraa e 4 matahiti. Teie faahou â o Joseph i roto i te mo‘emo‘e, tera râ, ua roaa te hau ia’na na roto i to’na ite i te parau no te faaipoiporaa mure ore.4 E teie faahou â oia, ua farerei i te hoê taata ta’na e nehenehe e apiti i to’na oraraa. Ua taatihia oia e o Jessie Evans i te 12 no eperera 1938. « I roto i na matahiti e 33 to raua ora-amui-raa, ua apee o Jessie ia’na i te rahiraa o te vahi, tei fatata e tei atea. Ua tauturu o Joseph ia Jessie ia haere i te fare toa e hoohoo mai, ia tamarô i te au‘a, e ia tamohina i te maa hotu i te pu‘e tau haapoheraa raau. Aita oia i ui parau ia faariro ia’na ei aposetolo tunu maa ».5 E mea pinepine o Jessie i te parau no ni‘a i ta’na tane : « Oia te tane mărû roa a‘e aita â vau i ite a‘enei. Aita â vau i faaroo a‘enei ia’na ia faahiti i te hoê parau tano ore ». E pahono mai ïa oia ma te ataata, « Aita vau i ite i te hoê noa a‘e parau ino ».6

Ua papa‘i te taata papa‘i buka o John J. Stewart, no ni‘a i te maitai e te aroha o te peresideni Smith i ni‘a ia Jessie : « Na ni‘a mai i te terono e a‘o oia i te mau tane ia faaite i te here e te auraro i ta ratou vahine. Tera râ, te a‘oraa tei haaputapû ia’u, to’na ïa ta’umaraa e iva aroa na ni‘a i te purumu faata‘uma no Roto Miti no te haere i te fare ma‘i a te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, i te hoê mahana ve‘ave‘a no tiurai 1971, no te faahanahana i te 95raa o to’na oro‘a fanauraa, parahi i piha‘iho i ta’na vahine o Jessie tei ma‘ihia. A ino noa ai to’na ma‘i, ua parahi oia i piha‘iho ia’na, te ao e te pô, e rave rahi hepetoma te maoro, ma te ara maite i ni‘a ia’na, ma te horo‘a i te tamahanahana e te faaitoitoraa e ti‘a ia’na ia horo‘a e tae noa’tu i te hopea ».7

Ua pohe o Jessie i te 3 no atete 1971. E piti ava‘e i muri mai, ua horo‘a te peresideni Smith i te a‘oraa no te iriti i te amuiraa rahi. Ua itehia i roto i to’na iteraa papû e, ua mărû to’na oto na roto i to’na ti‘aturi i te Fatu e te ti‘aturiraa i te ora mure ore :

« Te hinaaro nei au e parau mai ia Ioba i tahito ra, inaha, to’na ite no te vahi ïa no reira mai to’u : ‘Ua ite ho‘i au e te ora ra te faaora ia’u, e ia tae i te hopea ra e ti‘a mai ai oia i ni‘a i te fenua nei,‘ e e ‘e hi‘o â vau i te Atua i roto i tau tino nei :‘e hi‘o vau iho ia’na, o to’u ra mata, eiaha to vetahi ê ra, te hi‘o… ’ (Ioba 19:25–27.)

« E a apiti ai au i to’u iteraa papû i to Ioba ra, te hinaaro atoa nei au e apiti atu ia’na no te tahi haamauruururaa, mai te autâ i matara mai i roto i te pe‘ape‘a e te oto o to’na ra varua : ‘… Na Iehova i horo‘a mai, e na Iehova i rave mai ; ia haamaitaihia te i‘oa o Iehova’. (Ioba 1:21.)

« Te pure nei au ia arata‘i mai te mana o te Varua Mo‘a ia tatou paatoa, ia ti‘a ia tatou ia haere ma te paieti i mua i te Fatu, e ia fatu tatou i te ora mure ore i roto i te mau fare e te mau basileia tei faaineinehia no tei haapa‘o ra ».8

I muri a‘e i te a‘oraa a te peresideni Smith, te peresideni Harold B. Lee o te arata‘i ra i te pureraa, ua parau oia e : « Ua papû ia’u e, te mau melo atoa o te Ekalesia na roto i te mau fenua, no to tatou ite i te vairaa no to’na vauvauraa mai i teie parau poro‘i puai, ua faaûru-rahi-hia ïa tatou na roto i te mana e te puai ta’na i faaite mai i teie po‘ipo‘i. Mauruuru e te peresideni Smith, mai roto roa mai i te papa o to matou aau ».9

Te mau haapiiraa a Joseph Fielding Smith

1

O te faaipoiporaa tiretiera te oro‘a teitei roa a‘e o te evanelia a Iesu Mesia.

Aita e oro‘a i roto i te Evanelia a Iesu Mesia tei hau atu i te faufaa, hau atu i te hanahana e te mo‘a, e o te titau-hau-roa-hia no to [tatou] oaoa mure ore… i te faaipoiporaa.10

I roto i te faaipoiporaa mure ore e hotu ai te îraa e te mau haamaitairaa o te autahu‘araa e o te evanelia. Teie te oro‘a teitei roa a‘e o te Evanelia e te oro‘a teitei roa a‘e o te hiero.11

Te hinaaro nei au e taparu i to’u mau taea‘e e to’u mau tuahine maitai, te mau melo maitai o te Ekalesia, ia haere i te hiero ia faaipoipohia no teie tau e no te tau a muri atu.12

2

A taa noa’tu te peu a to te ao nei, e vai te faaipoiporaa e a muri noa’tu i roto i te faanahoraa o te evanelia.

E rave rahi te taata o tei faariro i te faaipoiporaa mai te hoê noa faaauraa tivira e aore râ, te hoê faaauraa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine e, e ora amui raua i roto i te faaipoiporaa. Hau atu râ, e parau tumu mure ore teie, i ni‘a iho ho‘i i te reira i faatumuhia ai te oraraa mau o te taata. Ua horo‘a mai te Fatu i teie ture i te taata nei i te omua-roa-raa o te ao nei ei tuhaa no te ture o te Evanelia, e ua titauhia te faaipoiporaa matamua ia vai noa e a muri noa’tu. Ia au i te ture a te Fatu ua titauhia te mau faaipoiporaa atoa ia vai noa e a muri noa’tu. Ahani te mau taata atoa e ora ma te haapa‘o maite i te Evanelia e ma taua here ra ta te Varua o te Fatu e faatupu, e riro ïa te mau faaipoiporaa atoa ei mau faaipoiporaa mure ore… 

Te faaipoiporaa e maramaramahia ra e te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, o te hoê ïa fafauraa i faataahia ia riro ei mea mure ore. O te niu ïa no te faateiteiraa mure ore, no te mea, ia ore ana‘e te reira, aita ïa e tupu te haereraa mure ore i mua i roto i te basileia o te Atua.13

Hōho’a
A black couple. The man is sitting in a chair and looking back at his wife who is behind the chair. She has her arms on his shoulders.

« Te faaipoiporaa i maramaramahia e te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, o te hoê ïa fafauraa i faataahia ia riro ei mea mure ore ».

Te ite maitai nei tatou paatoa, tatou o te tai‘o nei i te mau ve‘a, o te faaroo nei i te mau parau apî i roto i te ratio e o te mata‘ita‘i nei i te mau mea e patahia nei i roto i te afata teata e, e rave rahi te taata aita e faatura nei i te faaipoiporaa e i te taatiraa utuafare mai ta te Fatu i hinaaro ra.14

E fafauraa mo‘a te faaipoiporaa, tera râ, e rave rahi taime te faarirohia nei te reira ei tumu no te mau parau faaarearea faufau, ei ha‘utiraa, ei haamaauraa, na te feia parau ino e te feia viivii, e, na te feia atoa e rave rahi o te feruri nei e, e mau taata peu maitai ratou, tera râ, aita ratou e haapa‘o i te huru mo‘a o teie parau tumu rahi.15

Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i ta’na evanelia mure ore ia riro ei maramarama e ei ture na tatou, e tei roto atoa i teie evanelia ta’na faanahoraa mo‘a no te faaipoiporaa, e faanahoraa mure ore ho‘i. Aita e ti‘a e eiaha roa tatou e pee i te huru faaipoiporaa a to te ao nei. E maramarama rahi a‘e ta tatou i ta to te ao, e te titau rahi nei te Fatu ia tatou, hau atu i ta’na e titau i to te ao nei.

Ua ite tatou eaha te faanahoraa mau o te faaipoiporaa. Ua ite tatou i te ti‘araa o te taatiraa utuafare i roto i te faanahoraa no te faaoraraa. Ua ite tatou e, ua titauhia ia tatou ia faaipoipo i roto i te hiero, e ua titauhia ia tatou ia vai mâ noa e te viivii ore, no te farii i te titiro mana a te Varua Mo‘a o te Fafauraa i ni‘a iho i to tatou faaipoiporaa.

E mau tamarii varua tatou na to tatou Metua Mure ore, tei opua i te hoê faanahoraa no te faaoraraa na roto ho‘i i te reira, e haere mai ai tatou i te fenua nei no te haere i mua e no te riro mai mai ia’na ra te huru ; oia ho‘i, ua horo‘a mai oia i te hoê faanahoraa o te faati‘a ia tatou ia farii i te utuafare mure ore no tatou iho e ia farii i te ora mure ore.16

Aita roa’tu te Fatu i opua ia hope te faaipoiporaa i te taime a pohe ai te tino tahuti ; no te faarahi atu â râ te hanahana, te hau arii, te mana i te mau taata fafau, e te hoê-tamau-raa e te mure ore te taatiraa utuafare i roto i te basileia o te Atua. Ua faahereherehia te reira mau haamaitairaa no te feia o te hinaaro e haapa‘o i teie fafauraa mai ta te Fatu i heheu mai. E ere ïa i te tahi noa apitiraa te hoê tane e te hoê vahine, inaha, mai ta te Fatu i parau ra, i roto i te faaipoiporaa e riro mai raua e hoê i‘o e ei apiti no te Atua.17

3

Na te haapa‘o maitai i te fafauraa o te faaipoiporaa e horo‘a mai i te oaoa e e arata‘i atu i roto i te mau haamaitairaa o te hanahana mure ore.

Ua mauruuru vau i te Fatu no te iteraa i te huru mure ore o te fafauraa o te faaipoiporaa, o te horo‘a ho‘i i te tane i te ti‘araa ia pii i ta’na vahine, e i te vahine i te ti‘araa ia pii i ta’na tane i roto i te ao no a muri a‘e, mai te mea e, ua haere raua i roto i te fare o te Fatu e ua tahoêhia no teie tau e no te tau a muri atu e te hoê taata tei mau i teie mana taati, no te mea, aita e rave‘a ê atu e noaa ai teie haamaitairaa rahi. Ua mauruuru atoa vau no te iteraa e, te taatiraa utuafare, e te tahoêraa utuafare, e tamau noa te reira, i te vahi ua faanahonaho-maitai-hia te reira, ma te parau-ti‘a i roto i te ao a muri a‘e18

Te hinaaro nei au e taparu i te feia tei haere i te hiero e ua faaipoipohia mai te reira, ia vai haapa‘o ratou e te haavare ore i ta ratou mau fafauraa e ta ratou mau titauraa, no te mea, ua rave ratou i te mau fafauraa hanahana i roto i te fare o te Fatu.19

Aore e mea e faaineine ohie i te taata no te hanahana, i roto i te basileia o te Atua, maori râ, te haapa‘o maitai i te fafauraa o te faaipoiporaa… 

Mai te mea e, ua fariihia teie fafauraa ma te ti‘a, e riro mai te reira ei rave‘a no te oaoa rahi roa a‘e. Te tura rahi roa a‘e i roto i teie oraraa, e i roto i te oraraa a muri a‘e, te tura, te hau arii e te puai i roto i te here papû, o te mau haamaitairaa ïa no roto mai i te reira. Ua faahereherehia teie mau haamaitairaa o te hanahana mure ore no te feia e hinaaro ia faatura i teie mau fafauraa e i te tahi atu mau fafauraa o te evanelia.20

Hōho’a
Family looking at photo albums.

« Te taatiraa utuafare, e te tahoêraa utuafare, e tamau noa te reira, i te vahi ua faanahonaho-maitai-hia te reira, ma te parau-ti‘a i roto i te ao a muri a‘e ».

Eaha te auraa o te faaipoiporaa no te mau melo o te Ekalesia ? Te auraa maori râ, te fariiraa ia ratou na roto i taua oro‘a ra i te haamaitairaa rahi roa a‘e e te teitei, te haamaitairaa o te mau oraraa mure ore. E mea na reira ta te Fatu ia parau, « te mau oraraa mure ore », oia ho‘i, e ere te tane e te vahine ana‘e te tomo i roto i te ora mure ore, ta raua atoa râ mau tamarii tei fanauhia i roto i te fafauraa, e ti‘araa atoa to ratou, na roto i to ratou haapa‘o maitai, ia farii i te mau oraraa mure ore. Hau atu i te reira, i muri a‘e i te ti‘a-faahou-raa o tei pohe, aita to te tane e te vahine e hopearaa. Te auraa ta te Fatu e parau nei maori râ ïa, e roaa ia raua te faatupu-noa-raa i te huaai e a muri noa’tu, e aita e hopearaa to te faanahoraa utuafare. [A hi‘o PH&PF 132:19–24.]21

No te faatupu i te mau opuaraa a to tatou Metua Mure ore, e ti‘a ia vai te hoê apitiraa, e farii te tane e te vahine i te mau haamaitairaa tei fafauhia i te feia haapa‘o e te haavare ore, e o te faateitei ho‘i ia raua i te Atuaraa. Eita te tane e farii i te îraa o te mau haamaitairaa o te basileia o te Atua oia ana‘e, na reira atoa ho‘i te vahine, o raua toopiti râ o te nehenehe e farii i te mau haamaitairaa atoa e te mau maitai no te îraa o te basileia o te Metua.22

4

Te mau varua atoa e aau parau-ti‘a to ratou, e farii ïa ratou i te mau haamaitairaa o te faaipoiporaa mure ore, i roto anei i teie oraraa e aore râ, i te oraraa a muri a‘e.

I roto i te faanahoraa no te faaoraraa, aore hoê mea i mo‘ehia. O te evanelia a Iesu Mesia te mea nehenehe roa a‘e i roto i te ao nei. E tauahi te reira i te mau varua atoa e aau parau-ti‘a, e te imi itoito nei ia’na e te hinaaro nei ia haapa‘o i ta’na mau ture e ta’na mau fafauraa. No reira, mai te mea e, no te tahi huru tumu atoa, ua faaerehia te hoê taata i te haamaitairaa o te haapa‘oraa i te mau fafauraa, e haavâ te Fatu ia’na ia au i te hinaaro o to’na aau. E rave rahi tauatini melo o te Ekalesia [aita e tae i te hiero] tei faaipoipohia e ua faatupu i te utuafare i roto i te Ekalesia, tei ere i te haamaitairaa o te « taatiraa » no teie tau e no te tau e a muri noa’tu. E rave rahi o ratou o tei pohe, e ua horo‘ahia to ratou mau haamaitairaa na roto i te monoraa. Te evanelia, e ohipa mono ïa. Ua rave Iesu i te hoê ohipa ei mono no tatou paatoa no te mea, aita e ti‘a ia tatou ia rave i te reira no tatou iho. Oia atoa, ua farii oia i te mau melo ora o te Ekalesia ia mono ratou no ratou i tei pohe ma te ore e farii i te rave‘a no te rave no ratou iho.

Taa ê atu i te reira, te vai ra e rave rahi tauatini feia apî tamaroa e te tamahine, tei reva i roto i te ao varua ma te ore e farii i teie mau haamaitairaa. E rave rahi o ratou tei horo‘a i to ratou ora i roto i te tama‘i ; e rave rahi tei pohe i to ratou apîraa ; e e rave rahi tei pohe i to ratou tamariiriiraa. Eita roa te Fatu e haamo‘e i te hoê noa a‘e o ratou. Te mau haamaitairaa atoa no te faateiteiraa, e horo‘ahia ïa ia ratou, inaha, teie ho‘i te haerea poromu o te parau-ti‘a e te aroha. E no reira, no te feia e ora nei i roto i te mau tĭtĭ no Ziona e i roto i te mau marumaru o to tatou mau hiero ; mai te mea e, ua ere ratou i te mau haamaitairaa i roto i teie oraraa, e horo‘ahia teie mau haamaitairaa ia ratou i roto i te mileniuma.23

Te taata e haapa‘o tamau noa, eita ïa oia e ere i te faateiteiraa… Eita te hoê tane ti‘amâ ore e nehenehe e tape‘a i te faateiteiraa o te hoê vahine haapa‘o maitai, e mai te reira atoa no te vahine.24

5

E faaineine te mau tamarii e te feia apî no te faaipoiporaa mure ore na roto i te haapiiraa i te parau no te fafauraa o te faaipoiporaa, na roto i te faatupuraa i te faaroo tamau, e na roto i te vai-mâ-raa e te vai-viivii-ore-raa.

Ia ti‘a a‘e i te mau metua tane e te mau metua vahine Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia haapii i ta ratou mau tamarii i te huru mo‘a o te fafauraa o te faaipoiporaa. Ia haapapû maitai ratou i ta ratou mau tamarii e, aita e rave‘a ê atu maori râ, te faaturaraa i te mau fafauraa a te Atua, oia ho‘i te fafauraa no te faaipoiporaa mure ore, te hoê o te mau fafauraa rahi roa a‘e e te titau rahi roa a‘e, e nehenehe ai e roaa ia ratou te mau oraraa mure ore. 25

E oraraa poto teie, e e tau roa te tau mure ore. Ia ite ana‘e tatou e, e vai te fafauraa o te faaipoiporaa e a muri noa’tu, e mea ti‘a ïa ia haapa‘o-maitai-hia te reira… Te a‘oraa maitai i to tatou feia apî, o te feruri-maite-raa ïa i te ma‘iti-maitai-raa i te hoê hoa e faaroo papû to’na i roto i te evanelia. Te taata mai te reira te huru, e mea papû a‘e oia i te haapa‘o i te mau euhe e te mau fafauraa. Ia mau maite ana‘e te taure‘are‘a tamaroa e te tamahine i roto i te misioni a to tatou Fatu, e ua ti‘aturi i te evanelia mai tei heheuhia mai na roto ia Iosepha Semita, te peropheta, e riro to raua taatiraa ei taatiraa oaoa o te vai e a muri noa’tu.26

Te taparu nei au ia outou, te feia apî no Ziona i te mau fenua atoa, ia vai mâ noa outou e te viivii ore, ia ti‘a ho‘i ia outou ia haere i te fare o te Fatu, e, outou e to outou hoa ta outou i ma‘iti, ia farii i teie mau haamaitairaa rarahi ta te Fatu e horo‘a nei ia outou.27

Hoê mea… ta’u e hinaaro nei e faaara maitai—te feia apî, ia faaipoipo ana‘e ratou, aita ratou e oaoa ia haamata na roto i te iti e te haehaa, e hinaaro râ ratou ia roaa atoa mai ta to ratou mau metua, i te taime a faaipoipo ai ratou, te mau tamarii… E hinaaro ratou e haamata ma te fana‘o i te mau maitai atoa e roaa i raro a‘e i teie ra‘i no to ratou oraraa au maitai. Te mana‘o nei au e, e hape teie. Te mana‘o nei au e, e mea ti‘a ia ratou ia haamata ma te haehaa, ma te tuu i to ratou faaroo i roto i te Fatu, ma te patu maa vahi iti i ô nei, maa vahi iti i ô atu, ia au i te maraa ia ratou, ma te haaputu mărû noa, e tae noa’tu i te taime e roaa ia ratou te faufaa mai ta ratou e hinaaro ra.28

6

A haapa‘o maitai noa ai te tane e te vahine i te mau oro‘a e te mau parau tumu atoa o te evanelia, e tupu au atoa mai to raua oaoa i roto i te faaipoiporaa.

Na te Atua i haamau i te faaipoiporaa. E parau tumu ti‘a ïa mai te mea e fariihia te reira ma te huru mo‘a e ia faaohipahia. Mai te mea e, e tomo te mau tane e te mau vahine i roto i teie fafauraa na roto i te varua haehaa, te here e te faaroo, mai tei faauehia ia ratou, ma te haere ma te parau-ti‘a i roto i te mau haerea o te ora mure ore, e ore ïa e tupu te faataa-ê-raa, aita ïa e utuafare pe‘ape‘a ; e oaoa râ, e te popou, i ô atu i ta te reo e nehenehe e parau.29

Te hinaaro nei au e haapapû maitai i to’u mau taea‘e e to’u mau tuahine maitai atoa tei faaipoipohia i roto i te hiero e, eiaha roa ratou e haamo‘e i te mau haamaitairaa rahi tei tuuhia i ni‘a iho ia ratou : ua horo‘a te Fatu ia ratou, na roto i to ratou haapa‘o maitai, i te ti‘araa ia riro ei mau tamaiti e ei mau tamahine, ei mau fatu ai‘a e o Iesu Mesia, ma te farii, mai tei faahitihia i ô nei, i te mau mea atoa a te Metua [a hi‘o i roto ia Roma 8:13–19 e i Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 76:54–60].

Noa’tu râ i te reira, te vai ra te mau melo o te Ekalesia tei ore e maramarama i teie parau, e i muri a‘e i to ratou faaipoiporaahia no teie tau e no te tau a muri atu… e ua farii i te fafauraa o te îraa o te basileia o te Metua, ua faati‘a atura ratou i te tahi mau mea ia tomo i roto i to ratou oraraa, o te faatupu mai i te tama‘i e te faataa-ê-raa ia ratou. E ua mo‘ehia ia ratou e, ua rave ratou i te hoê fafauraa no teie tau e no te tau e a muri noa’tu, te tahi e te tahi ; e ere râ i te reira ana‘e, ua rave atoa râ ratou i te hoê fafauraa i mua i to ratou Metua i te ra‘i ra.30

Hōho’a
An older couple sitting together outdoors on a bench. They are smiling and laughing.

A haapa‘o maitai noa ai te tane e te vahine i te mau oro‘a e te mau parau tumu atoa o te evanelia, e tupu atoa mai to raua oaoa i roto i te faaipoiporaa « ma te au maite ».

Mai te mea e, e haapa‘o maitai te tane e te vahine i te mau oro‘a atoa e te mau parau tumu o te evanelia, eita roa ïa e tupu mai hoê noa a‘e tumu o te faataa-ê-raa. Te popou e te oaoa o te taamuraa i roto te faaipoiporaa e tupu te reira ma te au maite, e e rahi atu to te tane e to te vahine hereraa i te tahi e te tahi, a tere noa ai te tau. E ere te tane ana‘e te here i te vahine e te vahine te here i te tane, te mau tamarii atoa râ i fanauhia e raua, e ora atoa ratou i roto i te hoê oraraa no te here e te au maite. Eita te here o te taata tata‘itahi no vetahi ê e iti mai, hau atu i te reira, te here o te mau taata atoa no to tatou Metua Mure Ore e no ta’na Tamaiti o Iesu Mesia, e mau papû ïa i roto i to ratou varua.31

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Te haamata nei teie pene na roto i te mau hi‘oraa o te oaoa e te oto o te nehenehe e riro ei tuhaa no te faaipoiporaa e no te oraraa utuafare. Nahea e ti‘a ai i te haapiiraa tumu o te utuafare mure ore i te paturu ia tatou i roto i te mau taime oaoa e te mau taime oto o to tatou oraraa ?

  • Eaha te mea i roto i te faaipoiporaa tiretiera o te faariro i te reira « ei oro‘a teitei roa a‘e o te hiero » ? (A hi‘o i te tuhaa 1).

  • Ua faaau te peresideni Smith i te hi‘oraa a te Fatu no te faaipoiporaa i te hi‘oraa a te ao nei no te faaipoiporaa (a hi‘o i te tuhaa 2). Eaha te vahi faufaa no outou no ni‘a i teie taa-ê-raa ? Nahea e ti‘a ai ia tatou ia paruru e ia haapuai i te faaipoiporaa e i te utuafare i roto i te ao i teie anotau ?

  • I roto i te tuhaa 3, ua tapura te peresideni Smith e pae a‘e haamaitairaa o te fariihia e te feia « haapa‘o e te haavare ore » i te fafauraa o te faaipoiporaa. Eaha te auraa no outou, ia vai haapa‘o e te haavare ore i te fafauraa o te faaipoiporaa ?

  • Eaha te tahi mau mea ta te mau metua e nehenehe e rave no te « haapii i ta ratou mau tamarii i te huru mo‘a o te fafauraa o te faaipoiporaa » ? (No te tahi mau mana‘o, a hi‘o i te tuhaa 5.)

  • I roto i te tuhaa 6, te faataa nei te peresideni Smith e nahea te taamuraa i roto i te faaipoiporaa e « tupu ai… ma te au maite ». Eaha te mau hi‘oraa ta outou i ite no ni‘a i teie parau tumu ? Mai te mea e, ua faaipoipohia outou, a feruri eaha te ti‘a ia outou ia rave no te faatupu i te oaoa e te here rahi a‘e i roto i to outou faaipoiporaa.

Te mau papa‘iraa mo‘a

1 Korinetia 11:11  ; PH&PF 42:22  ; 131:1–4  ; Mose 3:18–24

Tauturu Haapiiraa

« E tauturu te mau uiraa i papa‘ihia i ni‘a i te tabula ereere i te mau piahi ia haamata i te feruri no ni‘a i te mau tumu parau hou te haapiiraa e haamata ai » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, [1999], 95).

Te mau nota

  1. A hi‘o Joseph Fielding Smith Jr. e o John J. Stewart, The Life of Joseph Fielding Smith (1972), 65–75 ; Francis M. Gibbons, Joseph Fielding Smith : Gospel Scholar, Prophet of God (1992), 51–55.

  2. I roto i te The Life of Joseph Fielding Smith, 162.

  3. A hi‘o The Life of Joseph Fielding Smith, 214–41.

  4. A hi‘o The Life of Joseph Fielding Smith, 249.

  5. The Life of Joseph Fielding Smith, 12–13.

  6. I roto i te The Life of Joseph Fielding Smith, 268.

  7. John J. Stewart, i roto i te The Life of Joseph Fielding Smith, 11 ; noa’tu e ua papa‘i toopiti o John J. Stewart raua o Joseph Fielding Smith Jr. i teie buka, na John J. Stewart tera faahitiraa.

  8. « I Know That My Redeemer Liveth », Ensign, Titema 1971, 2627.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1971, 7.

  10. « The Law of Chastity », Improvement Era, Setepa 1931, 643 ; hi‘o atoa Doctrines du salut, neneiraa Bruce R. McConkie, buka 3. (1954–56), 2:58.

  11. I roto i te « Lay Cornerstone at Provo Temple », Deseret News, Me 22, 1971, B2.

  12. I roto i te Conference Report, Atopa 1951, 120.

  13. « The Perfect Marriage Covenant », Improvement Era, Atopa 1931, 704.

  14. « President Joseph Fielding Smith Speaks to 14 000 Youth at Long Beach, California », New Era, Tiurai 1971, 7–8.

  15. The Restoration of All Things (1945), 259.

  16. « President Joseph Fielding Smith Speaks to 14 000 Youth at Long Beach, California », 8.

  17. The Restoration of All Things, 259.

  18. I roto i te Conference Report, Eperera 1915, 119.

  19. I roto i te Conference Report, Atopa 1951, 120.

  20. « The Law of Chastity », 643 ; hi‘o atoa Doctrines du salut, 2:58–59.

  21. I roto i te Conference Report, Atopa 1951, 120–21.

  22. « Obedience to the Truth », Relief Society Magazine, Tenuare 1960, 6.

  23. Answers to Gospel Questions, haaputuraa Joseph Fielding Smith Jr., buka 5. (1957–66), 2:37–38.

  24. Rata na’na iho, faahitihia i roto i te Doctrines du salut, 2:65.

  25. I roto i te Conference Report, Atopa 1965, 30.

  26. « Marriage Ordained of God », Young Woman‘s Journal, Tiunu 1920, 307–8 ; hi‘o atoa Doctrines du salut, 2:77–78.

  27. « President Joseph Fielding Smith Speaks to 14 000 Youth at Long Beach, California », 10.

  28. I roto i te Conference Report, Eperera 1958, 30.

  29. The Restoration of All Things, 259.

  30. I roto i te Conference Report, Eperera 1949, 135.

  31. I roto i te Conference Report, Eperera 1965, 11.